Competența (partea 1)

13 grile originale la competența, după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 139, art. 132, art. 97, art. 136, art. 115, art. 145, art. 124, art. 138.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

După conexarea a două procese, instanța constată, în cursul cercetării procesului, că unul este în stare de judecată, iar celălalt necesită administrarea unor probe. Potrivit art. 139 din Codul de procedură civilă, cum poate proceda instanța?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Dacă unul dintre procesele conexate este în stare de judecată, acestea pot fi disjunse și judecate separat în orice stare a judecății. Nu este necesar ca ambele procese să fie în stare de judecată sau ca cercetarea să fie încheiată în ambele.
  • A Judecarea separată nu este condiționată de ajungerea ambelor procese în stare de judecată. Textul permite disjungerea și judecarea separată dacă numai unul este în stare de judecată.
  • B În situația descrisă, numai unul dintre procese este în stare de judecată, astfel că instanța poate disjunge procesele și le poate judeca separat în orice stare a judecății.
  • C Textul nu impune încheierea cercetării în ambele procese, ci permite disjungerea și judecarea separată în orice stare a judecății, dacă numai unul este în stare de judecată.

2.1 p

Instanța pune din oficiu în discuție competența sa, iar datele cauzei indică posibilitatea ca litigiul să revină unui alt organ cu activitate jurisdicțională. Ce obligație are instanța în această situație?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Când competența este pusă în discuție, inclusiv din oficiu, instanța este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă sau, după caz, alt organ cu activitate jurisdicțională competent. Această obligație nu revine reclamantului.
  • A Articolul 132 alin. (1) obligă instanța să stabilească instanța judecătorească competentă sau, după caz, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent, inclusiv când competența este pusă în discuție din oficiu.
  • B Obligația de a stabili organul competent revine instanței, nu reclamantului, și există inclusiv când competența este pusă în discuție din oficiu.
  • C Verificarea nu se limitează la instanțele judecătorești. Textul include expres obligația de a stabili, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent.

3.1 p

O parte declară recurs împotriva unei hotărâri care nu provine de la o curte de apel. Potrivit art. 97 din Codul de procedură civilă, cum se apreciază competența Înaltei Curți de Casație și Justiție?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Înalta Curte judecă și recursuri împotriva altor hotărâri decât cele ale curților de apel, în cazurile prevăzute de lege. Proveniența hotărârii nu exclude această competență, dar simpla declarare a recursului nu este suficientă pentru a o stabili.
  • A Înalta Curte poate judeca recursuri împotriva unor hotărâri care nu provin de la curți de apel, dacă acestea se încadrează în cazurile prevăzute de lege.
  • B Simpla declarare a recursului nu atrage competența Înaltei Curți pentru o asemenea hotărâre. Textul cere ca acest caz să fie prevăzut de lege.
  • C Proveniența hotărârii nu exclude, prin ea însăși, competența Înaltei Curți, deoarece textul include și recursurile împotriva altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

4.1 p

În fața unui complet specializat se invocă excepția de necompetență în raport cu un alt complet specializat al aceleiași instanțe. Cum se soluționează acest incident?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Regulile privind excepția de necompetență aplicabile prin asemănare secțiilor specializate se aplică în mod corespunzător și completelor specializate. Acestea se pronunță prin încheiere.
  • A Articolul prevede aplicarea prin asemănare a dispozițiilor privind excepția de necompetență și pronunțarea prin încheiere, iar alineatul (4) extinde aceste reguli la completele specializate.
  • B Incidentul se soluționează potrivit dispozițiilor privind excepția de necompetență, aplicabile și completelor specializate, nu printr-un act administrativ al președintelui instanței.
  • C Regulile privind necompetența se aplică prin asemănare, dar completul specializat se pronunță prin încheiere, nu prin sentință.

5.1 p

La încheierea unei asigurări facultative pentru un autoturism, părțile convin asupra instanței competente pentru eventualele cereri de despăgubire. Dreptul la despăgubire se naște ulterior, în urma unui incendiu. Care este efectul convenției privind competența?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Alegerea competenței prin convenție este considerată nescrisă dacă intervine înainte de nașterea dreptului la despăgubire. Sancțiunea privește convenția asupra competenței, nu întregul contract de asigurare.
  • A Textul prevede că alegerea competenței este considerată nescrisă, nu că întregul contract de asigurare este desființat.
  • B Convenția a fost încheiată înainte de nașterea dreptului la despăgubire, astfel că alegerea competenței este considerată nescrisă.
  • C Acceptarea clauzei la încheierea asigurării nu îi conferă efect atributiv de competență, deoarece alegerea a precedat nașterea dreptului la despăgubire.

6.1 p

După strămutarea procesului, hotărârea instanței care a judecat cauza este atacată cu apel. Apelul este admis, iar legea prevede trimiterea spre rejudecare. Cum se determină instanța la care se trimite cauza?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Dacă apelul este admis și legea prevede trimiterea spre rejudecare, cauza se trimite la o instanță din circumscripția celei care a soluționat calea de atac.
  • A Pentru rejudecarea după admiterea apelului, criteriul este circumscripția instanței care a soluționat calea de atac, nu circumscripția unei curți de apel învecinate. Regula privind curțile de apel învecinate privește strămutarea dispusă de Înalta Curte, nu această trimitere spre rejudecare.
  • B Varianta reproduce regula aplicabilă rejudecării după admiterea apelului împotriva hotărârii pronunțate de instanța la care s-a strămutat procesul.
  • C Cauza nu revine obligatoriu la instanța sesizată inițial. Trimiterea spre rejudecare trebuie făcută la o instanță din circumscripția instanței care a soluționat apelul, ceea ce exclude trimiterea în afara acestei circumscripții.

7.1 p

Într-un proces civil, o apărare constituie o chestiune prejudicială care, potrivit legii, este de competența exclusivă a altei instanțe. Ce efect are această împrejurare asupra soluționării apărării?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Instanța competentă pentru cererea principală soluționează, ca regulă, și apărările. Excepția privește apărările care constituie chestiuni prejudiciale atribuite prin lege competenței exclusive a altei instanțe, fără a impune trimiterea cererii principale acesteia.
  • A Apărarea descrisă intră în excepția expresă: nu este soluționată de instanța cererii principale, fiind de competența exclusivă a altei instanțe.
  • B Textul prevede o excepție privind soluționarea apărării, nu trimiterea cererii principale împreună cu aceasta la cealaltă instanță.
  • C Competența instanței cererii principale asupra apărărilor nu se extinde la chestiunile prejudiciale care sunt, potrivit legii, de competența exclusivă a altei instanțe.

8.1 p

Două procese identice se află în curs de judecată: unul în recurs, iar celălalt înaintea unei instanțe de fond. Cum trebuie să procedeze instanța de fond?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Când unul dintre procesele identice se judecă în recurs, instanța de fond este obligată să suspende judecata până la soluționarea recursului. Textul nu prevede trimiterea dosarului și nici continuarea cercetării cu amânarea pronunțării.
  • A În situația descrisă, norma impune suspendarea judecății la instanța de fond, nu trimiterea dosarului instanței de recurs pentru soluționarea împreună a proceselor.
  • B Art. 138 alin. (6) obligă instanța de fond să suspende judecata până la soluționarea recursului din celălalt proces.
  • C Obligația privește suspendarea judecății, nu continuarea cercetării procesului și simpla amânare a pronunțării hotărârii.

9.1 p

După declararea necompetenței, instanța competentă învestită cu soluționarea cauzei constată existența unor motive temeinice pentru refacerea dovezilor administrate anterior. Care este regimul acestor dovezi?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dovezile administrate în fața instanței necompetente rămân câștigate judecății. Instanța competentă poate dispune refacerea lor pentru motive temeinice.
  • A Existența motivelor temeinice permite instanței competente să dispună refacerea dovezilor administrate anterior.
  • B Declararea necompetenței nu impune reluarea probatoriului. Dovezile rămân câștigate judecății, iar refacerea lor este permisă numai pentru motive temeinice.
  • C Dovezile rămân câștigate judecății, dar nu sunt exceptate definitiv de la refacere. Textul permite expres refacerea lor pentru motive temeinice.

10.1 p

Pârâtul exercită în mod statornic o activitate profesională în afara domiciliului său. În ce condiții permite art. 113 alin. (2) sesizarea instanței în circumscripția căreia se află locul acestei activități?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Instanța locului activității statornice desfășurate în afara domiciliului pârâtului poate fi sesizată pentru obligații patrimoniale. Nașterea obligației în acel loc și executarea ei acolo sunt condiții alternative, nu cumulative.
  • A Art. 113 alin. (2) permite sesizarea instanței locului activității exercitate statornic în afara domiciliului pentru obligații patrimoniale născute în acel loc sau care urmează să fie executate acolo.
  • B Condițiile privind nașterea și executarea obligației în acel loc sunt alternative, nu cumulative. Textul folosește conjuncția „sau”, astfel că nu impune dovedirea ambelor împrejurări.
  • C Regula citată privește obligațiile patrimoniale, nu obligațiile nepatrimoniale, chiar dacă raportul juridic s-a născut la locul activității.

11.1 p

După încheierea cercetării procesului în fața primei instanțe, judecătorul constată o problemă de necompetență generală a instanțelor judecătorești. Nicio parte nu a invocat această excepție. Cum poate proceda judecătorul?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți sau de judecător în orice stare a pricinii. Încheierea cercetării procesului și lipsa unei excepții formulate de părți nu împiedică invocarea ei din oficiu.
  • A Necompetența generală poate fi invocată în orice stare a pricinii, fără a fi limitată la primul termen la care părțile sunt legal citate.
  • B Judecătorul poate invoca necompetența generală din oficiu în orice stare a pricinii, inclusiv după încheierea cercetării procesului în fața primei instanțe.
  • C Invocarea excepției nu este rezervată pârâtului. Judecătorul o poate invoca din oficiu, în orice stare a pricinii.

12.1 p

Un reclamant solicită, prin aceeași cerere de chemare în judecată, plata unor sume de bani de la trei pârâți, în temeiul unor raporturi juridice distincte și fără legătură între ele. Cum se determină instanța competentă în raport cu valoarea pretențiilor?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Regula examinării fiecărei pretenții în parte se aplică și când un reclamant formulează pretenții împotriva mai multor pârâți, întemeiate pe raporturi juridice distincte și fără legătură între ele. Valoarea pretențiilor nu se cumulează, iar pretenția cea mai mare nu determină competența pentru celelalte.
  • A Valorile pretențiilor nu se adună. Pentru raporturi juridice distincte și fără legătură între ele, competența se determină în funcție de fiecare pretenție în parte.
  • B Competența se stabilește după valoarea fiecărei pretenții în parte, regula fiind aplicabilă și unui reclamant care formulează prin aceeași cerere pretenții împotriva mai multor pârâți, întemeiate pe raporturi juridice distincte și fără legătură între ele.
  • C Pretenția cu valoarea cea mai mare nu determină competența pentru celelalte pretenții, deoarece fiecare este examinată separat.

13.1 p

Un proces este introdus la o altă instanță decât cea competentă teritorial, dar de același grad și cu aceeași specializare. Părțile pot înlătura norma de competență teritorială încălcată. Cum se califică necompetența?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Încălcarea competenței teritoriale este de ordine publică dacă privește competența teritorială exclusivă, pe care părțile nu o pot înlătura. În situația descrisă, necompetența este de ordine privată.
  • A Părțile pot înlătura norma teritorială încălcată, deci competența teritorială nu este exclusivă. Necompetența este de ordine privată.
  • B Instanțele sunt de același grad și au aceeași specializare, astfel că situația nu corespunde încălcării competenței materiale descrise de text.
  • C Sesizarea unei alte instanțe de același grad nu este suficientă. Pentru necompetența teritorială de ordine publică, textul cere și ca părțile să nu poată înlătura competența, condiție absentă în situația dată.

Mai departe →Competența

Alte capitole

Dezmembrămintele dreptului de proprietate privatăDiferite contracte specialeExecutarea silită