Căile de atac (partea 1)
16 grile originale la căile de atac, după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 499, art. 478, art. 470, art. 461, art. 474, art. 483, art. 503, art. 497.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Instanța anulează recursul. Potrivit art. 499 din Codul de procedură civilă, ce trebuie să cuprindă considerentele hotărârii de recurs?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- În cazul anulării recursului, hotărârea cuprinde doar motivarea soluției. Motivele de casare nu sunt evocate și analizate.
- A În cazul anulării recursului, considerentele cuprind numai motivarea soluției, fără evocarea și analiza motivelor de casare.
- B Textul impune numai motivarea soluției de anulare, nu prezentarea situației de fapt și evaluarea probelor din litigiul de fond.
- C Pentru anularea recursului, textul exclude evocarea și analiza motivelor de casare, deci nu impune examinarea fiecărui motiv și explicarea respingerii lui.
2.1 p
În apel, reclamantul dorește să expliciteze o pretenție cuprinsă implicit în cererea adresată primei instanțe, fără să schimbe cauza sau obiectul acesteia. Cum se apreciază acest demers?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- În apel pot fi explicitate pretențiile cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe. Această posibilitate nu permite schimbarea obiectului cererii și nici formularea unor pretenții noi.
- A Explicitarea unei pretenții cuprinse implicit în cererea adresată primei instanțe este permisă și nu reprezintă formularea unei pretenții noi.
- B Textul permite expres explicitarea în apel a pretențiilor cuprinse implicit în cererile adresate primei instanțe.
- C Schimbarea obiectului cererii în apel este interzisă. Explicitarea pretenției implicite nu impune și nu permite o asemenea modificare.
3.1 p
Termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii. Apelantul depune cererea înainte de comunicarea hotărârii. Care este regula aplicabilă termenului de motivare a apelului?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Dacă termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, termenul de motivare are aceeași durată, dar curge de la data comunicării hotărârii.
- A Termenul de motivare curge de la comunicarea hotărârii, nu de la depunerea cererii de apel.
- B În situația descrisă, termenul de motivare are aceeași durată ca termenul de exercitare a apelului și curge de la data comunicării hotărârii.
- C Posibilitatea complinirii până la primul termen de judecată privește dovada achitării taxei de timbru, nu motivele de apel. Pentru motivare se aplică termenul prevăzut la alin. (5).
4.1 p
O parte nu contestă soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii, dar dorește să atace considerentele care cuprind constatări de fapt ce o prejudiciază. Potrivit art. 461 din Codul de procedură civilă, cum poate proceda?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Calea de atac poate viza numai considerentele care cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Contestarea acestora nu presupune și contestarea soluției din dispozitiv.
- A Nu este necesară criticarea soluției din dispozitiv. Textul permite expres atacarea numai a considerentelor și prevede menținerea soluției din dispozitiv.
- B Art. 461 alin. (2) permite atacarea numai a considerentelor care cuprind constatări de fapt prejudiciabile, cu menținerea soluției din dispozitiv.
- C Controlul considerentelor nu este limitat la dezlegări juridice, ci include expres constatările de fapt care prejudiciază partea.
5.1 p
Intimatul dintr-un apel provocat depune întâmpinare. Potrivit regulii speciale aplicabile, cum ia cunoștință de aceasta cel care a exercitat apelul provocat?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Cel care a exercitat apelul provocat ia cunoștință de întâmpinare de la dosarul cauzei. Regula nu prevede comunicarea separată de către instanță sau transmiterea directă de către intimat.
- A Regula specială nu impune intimatului transmiterea directă a unei copii, ci prevede că autorul apelului provocat ia cunoștință de întâmpinare de la dosarul cauzei.
- B Regula specială prevede luarea la cunoștință de întâmpinare de la dosarul cauzei, nu comunicarea acesteia de către instanță printr-o procedură separată.
- C Cel care a exercitat apelul provocat ia cunoștință de întâmpinare consultând dosarul cauzei, conform regulii speciale citate.
6.1 p
Împotriva unei hotărâri date în apel se exercită un recurs admisibil potrivit legii. Cum se determină instanța competentă să îl soluționeze?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Competența de soluționare a recursului aparține instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea atacată, nu instanței de fond sau celei care a judecat apelul.
- A Varianta reproduce regula de competență prevăzută expres la art. 483 alin. (4).
- B Recursul nu se judecă de aceeași instanță într-un complet distinct, ci de instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată.
- C Competența nu revine instanței care a judecat în primă instanță, ci instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea atacată.
7.1 p
Instanța admite în parte recursul, dar omite să cerceteze unul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen. În raport cu această omisiune, care este afirmația corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Omisiunea cercetării unui motiv de casare invocat în termen constituie motiv de contestație în anulare atât când recursul este respins, cât și când este admis în parte.
- A Respingerea integrală nu este o condiție: textul include expres și admiterea în parte a recursului.
- B Art. 503 alin. (2) pct. 3 permite contestația în anulare pentru omiterea cercetării unui motiv de casare invocat în termen inclusiv când recursul a fost admis în parte.
- C Textul prevede contestația în anulare ca remediu pentru această omisiune, nu un nou recurs.
8.1 p
Înalta Curte de Casație și Justiție casează hotărârea deoarece instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești. Ce soluție se impune asupra cererii?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Casarea pentru depășirea atribuțiilor puterii judecătorești atrage respingerea cererii ca inadmisibilă. Nu se dispune trimiterea spre rejudecare și nici respingerea cererii ca neîntemeiată.
- A Soluția prevăzută este respingerea ca inadmisibilă, nu soluționarea pe fond prin constatarea caracterului neîntemeiat al cererii.
- B Textul prevede expres respingerea cererii ca inadmisibilă atunci când casarea s-a făcut pentru depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
- C Pentru motivul de casare indicat, se aplică soluția specială a respingerii cererii ca inadmisibilă, nu trimiterea cauzei spre o nouă judecată.
9.1 p
După exercitarea căii de atac, o parte declară că achiesează la hotărâre sub o condiție. Partea adversă acceptă tacit această condiție, fără să o accepte expres. Care este consecința?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Achiesarea condiționată produce efecte doar dacă este acceptată expres de partea adversă. Ea poate privi și o cale de atac deja exercitată.
- A Acceptarea tacită nu este suficientă: achiesarea condiționată produce efecte numai dacă este acceptată expres de partea adversă.
- B Achiesarea poate reprezenta renunțarea inclusiv la o cale de atac deja exercitată; exercitarea anterioară nu împiedică achiesarea.
- C În lipsa acceptării exprese de către partea adversă, achiesarea condiționată nu produce efecte.
10.1 p
Un succesibil declară apel împotriva unei hotărâri pronunțate față de defunct, fără să fi făcut alte acte de acceptare a moștenirii. Ce efect are apelul, prin el însuși, asupra acceptării moștenirii?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Apelul nu constituie prin el însuși un act de acceptare a moștenirii. Simpla declarare a acestuia nu valorează acceptare tacită sau expresă.
- A Înregistrarea apelului nu valorează prin ea însăși acceptare expresă, deoarece textul precizează că apelul nu constituie un act de acceptare a moștenirii.
- B Varianta reproduce regula expresă din textul citat: simpla declarare a apelului nu produce efectul acceptării moștenirii.
- C Textul citat exclude acceptarea moștenirii prin simpla declarare a apelului, deci acesta nu reprezintă prin el însuși o acceptare tacită.
11.1 p
Împotriva aceleiași hotărâri sunt exercitate concomitent, în condițiile legii, recursul și revizuirea. Care este regula privind ordinea judecării lor?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Căile extraordinare de atac pot fi exercitate concomitent, în condițiile legii. Recursul se judecă cu prioritate.
- A Ordinea judecării nu este stabilită după data înregistrării, ci prin regula expresă a priorității recursului.
- B Judecarea revizuirii înaintea recursului contrazice regula expresă a priorității recursului.
- C Textul prevede expres prioritatea judecării recursului atunci când căile extraordinare de atac sunt exercitate concomitent, în condițiile legii.
12.1 p
Apelantul exercită apelul în termen, dar nu îl motivează, iar întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi. Cum se pronunță instanța de apel în această situație?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Nemotivarea apelului nu împiedică pronunțarea asupra fondului. În situația descrisă, instanța de apel se pronunță numai pe baza celor invocate la prima instanță.
- A Textul nu impune stabilirea unui cadru nou bazat pe motive și dovezi identificate din oficiu, ci limitează baza pronunțării în fond la cele invocate la prima instanță.
- B Varianta reproduce regula aplicabilă: în lipsa motivării apelului și a elementelor noi, instanța de apel se pronunță în fond numai pe baza celor invocate la prima instanță.
- C Lipsa motivării nu atrage respingerea apelului pentru acest motiv. Instanța se pronunță în fond pe baza celor invocate la prima instanță, nu se limitează la verificarea cerințelor formale.
13.1 p
O parte invocă motivul de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă. Care este termenul aplicabil și de când se calculează?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Pentru motivul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 9, termenul de revizuire este de 15 zile. Acesta începe să curgă de la încetarea împiedicării.
- A Pentru motivul de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 9, termenul este de 15 zile de la încetarea împiedicării, nu de o lună de la comunicarea hotărârii.
- B Termenul aplicabil este de 15 zile, nu de 3 luni, și curge de la încetarea împiedicării, nu de la apariția acesteia.
- C Varianta reproduce termenul și momentul de început prevăzute expres pentru motivul de revizuire indicat: 15 zile de la încetarea împiedicării.
14.1 p
Instanța dispune recalificarea căii de atac printr-o încheiere, iar partea interesată lipsește la pronunțare. De când curge noul termen pentru motivarea căii de atac prevăzute de lege?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Recalificarea căii de atac determină curgerea unui nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea acesteia. Pentru partea care a lipsit, termenul curge de la comunicarea încheierii de recalificare.
- A Recalificarea deschide expres un nou termen pentru motivare, care pentru partea absentă curge de la comunicarea încheierii, nu de la comunicarea hotărârii atacate.
- B Pentru partea care a lipsit, noul termen de motivare curge de la comunicarea încheierii de recalificare.
- C Pronunțarea încheierii declanșează noul termen numai pentru părțile prezente. Pentru partea absentă, termenul curge de la comunicarea încheierii.
15.1 p
După împlinirea termenului de motivare a recursului, instanța identifică în ședință publică un motiv de casare de ordine publică, neinvocat de părți. Dacă legea nu dispune altfel, cum poate proceda instanța?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Dacă legea nu dispune altfel, instanța poate ridica din oficiu motivele de casare de ordine publică și după împlinirea termenului de motivare a recursului. Această posibilitate există atât în procedura de filtrare, cât și în ședință publică.
- A Instanța poate ridica din oficiu în ședință publică motivul de casare de ordine publică, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
- B Textul permite ridicarea motivului din oficiu de către instanță, fără a o condiționa de o cerere a recurentului formulată în termenul de motivare.
- C Împlinirea termenului de motivare nu împiedică ridicarea din oficiu a motivelor de casare de ordine publică, dacă legea nu dispune altfel.
16.1 p
O hotărâre în temeiul căreia au fost făcute acte de executare este casată. Instanța de recurs nu dispune menținerea acestor acte. Care este regimul lor?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Dacă instanța de recurs nu dispune altfel, actele de executare făcute în temeiul hotărârii casate sunt desființate de drept. Instanța constată acest efect din oficiu, prin dispozitivul hotărârii de casare.
- A Desființarea operează de drept și este constatată din oficiu de instanță, fără a fi necesară o cerere separată a părții interesate.
- B Actele sunt desființate de drept dacă instanța de recurs nu dispune altfel; efectele lor nu se păstrează până la anularea de către executorul judecătoresc.
- C În lipsa unei dispoziții contrare a instanței de recurs, actele sunt desființate de drept, iar instanța constată aceasta din oficiu în dispozitivul hotărârii de casare.
Alte capitole
CompetențaDezmembrămintele dreptului de proprietate privatăDiferite contracte speciale
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la INM?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la INM.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.