Traumatologie (Lawrence, cap. 9, pag. 94-106)
17 grile originale la traumatologie, după Lawrence Chirurgie generală și specialități chirurgicale, ediția6, Hipocrate2021 (pag. 94-106). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.La un traumatizat, radiografia nu arată pneumotorax, însă CT evidențiază aer pleural; din cauza insuficienței respiratorii asociate este necesară ventilația cu presiune pozitivă. Ce concluzii sunt susținute în acest context?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- Caracterul ocult nu elimină riscul; necesitatea ventilației cu presiune pozitivă schimbă conduita spre drenaj precoce.
- A Necesitatea presiunii pozitive schimbă conduita descrisă pentru pneumotoraxul ocult.
- B Tubul toracic precoce este conduita cerută de ediția prescrisă.
- C Drenajul urmărește reducerea riscului de pneumotorax în tensiune.
- D Radiografia negativă nu infirmă pneumotoraxul demonstrat CT.
- E Lipsa vizibilității radiografice nu exclude consecințe sub ventilație.
2.Un pacient stabil a fost drenat pentru hemotorax traumatic, dar radiografia de control arată sânge și cheaguri restante în cavitatea pleurală. Ce concluzii privind conduita sunt corecte?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Sursa recomandă verificarea evacuării și a poziției tubului prin radiografie postprocedurală. Evacuarea precoce urmărește prevenirea infecției pleurale de tip empiem. Prevenirea expansionării parțiale este unul dintre motivele evacuării precoce.
- A Radiografia postprocedurală verifică drenajul și poziționarea tubului.
- B Stabilitatea nu justifică ignorarea hemotoraxului restant.
- C Evacuarea precoce urmărește prevenirea empiemului.
- D Cheagurile restante nu sunt favorabile reexpansionării.
- E Sângele restant poate limita expansionarea completă a plămânului.
3.Un pacient stabil după o decelerare violentă are hemotorax stâng și fracturi costale superioare, dar radiografia nu arată lărgirea mediastinului. Ce concluzii și investigații sunt justificate?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- Sursa recomandă CT cu contrast la pacienții cu suspiciune de contuzie aortică. Diferența de mobilitate dintre arc și aorta descendentă explică locul forfecării. La supraviețuitorii inițiali ruptura este de obicei acoperită de adventice.
- A Mediastinul nelărgit nu exclude leziunea aortică.
- B Suspiciunea de leziune aortică justifică CT cu contrast la pacientul stabil.
- C Mecanismul descris este forfecarea aortei, nu microcirculația difuză.
- D Joncțiunea dintre segmentele cu mobilitate diferită este vulnerabilă la forfecare.
- E Adventicea poate conține ruptura și permite supraviețuirea inițială.
4.Un bărbat vârstnic are mai multe fracturi costale după o cădere; este stabil la evaluare, iar durerea a fost ameliorată, dar echipa trebuie să decidă între internare și externare. Ce conduită este susținută de profilul său de risc?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Internare pentru îngrijire și supraveghere.
- Vârstnicii și pacienții cu fracturi costale multiple necesită în general internare.
Capcanele
- b) Ameliorarea inițială a durerii nu elimină riscul legat de vârstă.
- c) Fracturile multiple au prognostic mai prost, nu mai bun, la vârstnici.
- d) Prezența fracturilor multiple susține internarea.
- e) Vârsta influențează prognosticul și trebuie inclusă în evaluarea riscului.
- A Vârsta și fracturile multiple susțin internarea pentru supraveghere.
- B Ameliorarea inițială a durerii nu elimină riscul legat de vârstă.
- C Fracturile multiple au prognostic mai prost, nu mai bun, la vârstnici.
- D Prezența fracturilor multiple susține internarea.
- E Vârsta influențează prognosticul și trebuie inclusă în evaluarea riscului.
5.Un pacient stabil hemodinamic după o contuzie abdominală necesită evaluarea detaliată a posibilelor leziuni de organ intraperitoneale și retroperitoneale, dincolo de căutarea lichidului liber. Ce metodă este standardul de aur pentru obiectivul formulat?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Examinarea computer tomografică.
- La traumatizatul stabil, CT este standardul de aur pentru leziunile organelor intra- și retroperitoneale.
Capcanele
- a) FAST caută lichid liber și nu este standardul pentru caracterizarea detaliată a organelor.
- b) O palpare unică nu oferă evaluarea necesară.
- c) Radiografia pentru corpi străini nu este metoda de evaluare detaliată a organelor.
- d) Tușeul rectal are un rol clinic selectiv, fără a fi standardul cerut.
- A FAST caută lichid liber și nu este standardul pentru caracterizarea detaliată a organelor.
- B O palpare unică nu oferă evaluarea necesară.
- C Radiografia pentru corpi străini nu este metoda de evaluare detaliată a organelor.
- D Tușeul rectal are un rol clinic selectiv, fără a fi standardul cerut.
- E CT este standardul de aur pentru acest obiectiv la pacientul stabil.
6.Un adult cu leziune splenică traumatică este stabil hemodinamic și fără peritonită, dar CT-ul dinamic arată extravazare de contrast din splină. Ce principii sunt adecvate pentru planul de tratament?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- Pacienții stabili cu extravazare de contrast pot fi tratați prin angioembolizare pentru conservare. Recurența sângerării și peritonita indică eșecul tratamentului nonchirurgical și necesitatea escaladării. După splenectomie se recomandă vaccinarea împotriva bacteriilor încapsulate, inclusiv pneumococ și meningococ.
- A Angioembolizarea poate conserva splina la pacientul stabil cu extravazare.
- B Resângerarea sau peritonita ulterioară indică eșecul conduitei nonchirurgicale.
- C Extravazarea la un pacient stabil nu impune exclusiv splenectomie totală.
- D Peritonita nouă nu permite expectativă fără reevaluare.
- E După splenectomie, vaccinarea împotriva bacteriilor încapsulate este preventivă.
7.La explorarea unui traumatism abdominal se confirmă transecția corpului pancreatic la stânga arterei mezenterice superioare; echipa stabilește tratamentul acestei leziuni parenchimatoase. Ce concluzii sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Compresia pe coloană este mecanismul descris al transecției corpului. Pentru leziunea parenchimatoasă la stânga arterei mezenterice superioare este indicată rezecția distală. Textul permite pancreatectomie distală cu sau fără păstrarea splinei.
- A Compresia pe coloana vertebrală poate produce transecția corpului pancreatic.
- B O transecție corporală confirmată nu se reduce la o contuzie mică fără afectare ductală.
- C Localizarea din caz orientează spre pancreatectomie distală.
- D Drenajul fără rezecție nu este conduita descrisă pentru această transecție.
- E Splina poate fi conservată la pancreatectomia distală.
8.Un adult stabil are o plagă penetrantă toracoabdominală stângă de energie mică; CT nu identifică un defect diafragmatic, iar pneumotoraxul și semnele peritoneale lipsesc. Ce argumente susțin păstrarea suspiciunii și evaluarea suplimentară?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- Sensibilitatea CT este limitată pentru defectele mici descrise. Riscul de herniere și încarcerare face leziunile stângi deosebit de problematice. Plăgile toracoabdominale stângi justifică ușor explorarea laparoscopică ori toracoscopică.
- A Absența pneumotoraxului nu confirmă integritatea diafragmului.
- B CT poate omite un defect diafragmatic mic.
- C Lipsa semnelor peritoneale nu elimină riscul leziunii diafragmatice.
- D Un defect stâng nereparat expune la herniere și încarcerare viscerală.
- E Este justificat un prag scăzut pentru laparoscopie sau toracoscopie diagnostică.
9.După un accident cu decelerare, un adult stabil hemodinamic prezintă un semn abdominal de centură de siguranță. CT arată lichid intraabdominal, fără leziuni ale organelor solide. Care interpretări și principii de abordare sunt corecte?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- Semnul centurii sugerează risc intestinal, iar lichidul fără leziune de organ solid ridică suspiciunea unei surse vasculare mezenterice. Contuzia poate produce perforație întârziată. Când leziunea implică mezenterul, repararea poate necesita stapler sau rezecție cu anastomoză.
- A Semnul abdominal de centură se asociază cu risc crescut de leziune intestinală.
- B Lichidul intraabdominal fără leziuni solide după decelerare sugerează posibilă hemoragie mezenterică.
- C Contuzia peretelui intestinal poate evolua către perforație întârziată.
- D Dacă leziunea implică mezenterul, pot fi indicate sutura mecanică sau rezecția cu anastomoză.
- E Sutura simplă a defectului intestinal nu este regula preferată când există afectare mezenterică, pentru care sunt indicate alte tehnici.
10.În timpul laparotomiei unui politraumatizat cu hemoragie și intestin lezat persistă șocul, iar hipotermia, acidoza și coagulopatia se agravează. Ce componente corespund strategiei de control lezional?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Scopul primei laparotomii este controlul hemoragiei și contaminării. Lăsarea în discontinuitate reduce timpul primei operații. Terapia intensivă asigură resuscitare, încălzire și corectarea coagulopatiei.
- A Controlul rapid al hemoragiei și contaminării este obiectivul intervenției abreviate.
- B Intestinul rezecat poate fi lăsat temporar în discontinuitate.
- C Prelungirea operației până la toate reconstrucțiile agravează riscul fiziologic.
- D După operația abreviată sunt indicate încălzirea și resuscitarea în terapie intensivă.
- E Reconstrucția este programată după stabilizarea fiziologică.
11.După resuscitare abundentă cu cristaloide, un traumatizat ventilat dezvoltă abdomen foarte tensionat, oligurie și presiuni crescute în căile aeriene; presiunea intravezicală este de douăzeci și opt de milimetri de mercur. Ce sindrom unește aceste modificări?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Sindromul de compartiment abdominal.
- Presiunea peste pragul descris și triada oligurie, presiuni aeriene crescute și hipertensiune abdominală susțin acest sindrom.
Capcanele
- a) Modificările indică disfuncție de organ, nu distensie fără consecințe.
- b) Afectarea nu este exclusiv pulmonară și independentă de presiunea abdominală.
- d) Presiunea este crescută, iar presiunile ventilatorii cresc.
- e) Pacientul are oligurie prin compromiterea perfuziei, nu diureză crescută izolată.
- A Modificările indică disfuncție de organ, nu distensie fără consecințe.
- B Afectarea nu este exclusiv pulmonară și independentă de presiunea abdominală.
- C Tabloul corespunde sindromului de compartiment abdominal.
- D Presiunea este crescută, iar presiunile ventilatorii cresc.
- E Pacientul are oligurie prin compromiterea perfuziei, nu diureză crescută izolată.
12.Un pacient operat pentru traumatism colonic prezintă concomitent șoc și mai multe leziuni ale organelor abdominale; trebuie ales modul de restabilire a tranzitului. Ce soluție este preferată din cauza riscului anastomotic?4 p
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Colostomia temporară.
- În traumatismul colonic cu șoc ori leziuni organice multiple este preferată colostomia temporară.
Capcanele
- a) Șocul crește riscul de fistulă anastomotică.
- b) Leziunile organice multiple cresc riscul anastomotic.
- c) Riscul legat de leziunile asociate trebuie luat în calcul.
- e) Șocul influențează riscul și nu justifică evitarea oricărei derivații.
- A Șocul crește riscul de fistulă anastomotică.
- B Leziunile organice multiple cresc riscul anastomotic.
- C Riscul legat de leziunile asociate trebuie luat în calcul.
- D Colostomia temporară este soluția preferată în situația descrisă de sursă.
- E Șocul influențează riscul și nu justifică evitarea oricărei derivații.
13.Un pacient cu fractură pelvină prin compresie anteroposterioară are hemoragie arterială documentată și hematom retroperitoneal; echipa planifică stabilizarea bazinului și controlul sursei. Ce principii susțin planul?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- Bandajarea și fixarea externă realiniază pelvisul, mai ales după compresie anteroposterioară. Textul identifică embolizarea pe cateter drept metoda optimă de control arterial. Acesta este motivul evitării explorării pelvine sistematice.
- A Stabilizarea contribuie la restabilirea alinierii oaselor bazinului.
- B Deschiderea peritoneului poate anula compresia hemostatică a hematomului.
- C Embolizarea pe cateter este metoda descrisă pentru hemoragia arterială pelvină.
- D Explorarea liberă nu este preferată în general pentru orice hemoragie pelvină.
- E Deschiderea peritoneului poate pierde tamponada unei componente venoase.
14.După o plagă a brațului, un pacient are sângerare pulsatilă, hematom care se mărește și mână rece fără puls, cu mișcări încă prezente. Ce concluzii privind leziunea vasculară sunt corecte?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- Sângerarea pulsatilă este enumerată între semnele certe ale leziunii vasculare. Hematomul expansiv este un semn de certitudine, spre deosebire de cel neexpansiv. Prezența acestor semne constituie indicație de explorare imediată.
- A Mișcările păstrate nu exclud leziunea vasculară acută.
- B Sângerarea pulsatilă este un semn de certitudine.
- C Hematomul care se mărește este un semn de certitudine.
- D Semnele certe indică explorarea chirurgicală imediată.
- E Confirmarea imagistică nu este o precondiție obligatorie a explorării aici.
15.După o plagă penetrantă a gâtului, un pacient este stabil hemodinamic și nu are deficit neurologic. Explorarea confirmă leziuni reparabile ale carotidei și jugularei interne. Hemoragia este controlată, iar montarea unui șunt temporar este posibilă. Care măsuri sunt potrivite pentru tratamentul definitiv al acestor leziuni?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- Funcția neurologică păstrată susține repararea carotidei. Stabilitatea hemodinamică permite și repararea jugularei interne prin sutură laterală sau petec. Ligatura arterială pentru exsanguinare ori lipsa posibilității unui șunt și ligatura venoasă pentru instabilitate corespund altor situații clinice.
- A Carotida lezată și reparabilă trebuie reconstruită la pacientul stabil cu funcție neurologică intactă.
- B La pacientul stabil, leziunea reparabilă a jugularei interne se tratează prin venorafie laterală sau venoplastie cu petec.
- C Funcția neurologică intactă impune repararea carotidei lezate; supravegherea fără reparație este asociată pacientului comatos.
- D Ligatura carotidiană este rezervată situației de exsanguinare sau imposibilității montării unui șunt; aici hemoragia este controlată și șuntarea este posibilă.
- E Stabilitatea hemodinamică și posibilitatea reparării jugularei favorizează venorafia sau venoplastia; ligatura venoasă este indicată în instabilitate.
16.Un copil cu pierdere traumatică importantă de sânge este tahicardic, are extremități vasoconstricționate și devine confuz, deși tensiunea arterială se menține în limitele vârstei. Ce interpretări ale perfuziei sunt susținute?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- Tahicardia este unul dintre mecanismele compensatorii descrise. Vasoconstricția permite menținerea tensiunii și poate ascunde pierderea volemică. Asocierea descrisă susține șocul în pofida tensiunii normale.
- A Tensiunea normală nu dovedește un volum circulant adecvat.
- B Tahicardia poate menține temporar tensiunea în timpul hemoragiei.
- C Vasoconstricția poate masca hipovolemia dacă se urmărește doar tensiunea.
- D Confuzia este relevantă pentru aprecierea șocului chiar fără hipotensiune.
- E Hipoperfuzia și confuzia susțin șocul hemoragic compensat tensional.
17.Un vârstnic tratat cu anticoagulant devine confuz după o lovitură craniană aparent minoră; înainte de incident era orientat, iar coagulopatia este confirmată. Ce concluzii orientează evaluarea și prevenirea agravării?5 p
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- Modificările meningelui și reducerea volumului cerebral cresc vulnerabilitatea vârstnicului. Sursa recomandă evaluare promptă și CT pentru alterarea stării mentale la vârstnic. Textul leagă corecția promptă a coagulopatiei de reducerea consecințelor severe.
- A Un traumatism aparent minor poate produce leziune cerebrală importantă la vârstnic.
- B Confuzia nou apărută justifică evaluare promptă și CT cerebral.
- C Confuzia nouă nu poate fi atribuită vârstei fără investigații.
- D Corectarea promptă a coagulopatiei poate limita morbiditatea și mortalitatea.
- E Anticoagularea favorizează hemoragia severă, nu o împiedică.
Grile pe paginile care au picat la examen
18.Semnele precoce ale sindromului de compartiment includ:5 p
Pagina 104 a picat la examen: întrebarea 189, 2025. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 104.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Durerea este enumerată explicit între semnele precoce.
- B Parestezia este enumerată explicit între semnele precoce.
- C Scăderea sensibilității este enumerată explicit între semnele precoce.
- D Diminuarea pulsului este descrisă explicit ca semn tardiv.
- E Compartimentul afectat este descris ca fiind tipic edemațiat și în tensiune.
19.În sindromul de compartiment, manifestările inițiale includ:5 p
Pagina 104 a picat la examen: întrebarea 189, 2025. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 104.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Diminuarea pulsului este descrisă ca semn tardiv.
- B Durerea este enumerată între semnele precoce.
- C Parestezia este enumerată între semnele precoce.
- D Hipoestezia corespunde scăderii sensibilității enumerate între semnele precoce.
- E Edemul apare precoce, iar compartimentul este tipic edemațiat și în tensiune.
Grile de exersare pe capitol
20.Care afirmații sunt corecte privind repararea leziunii aortice traumatice?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 95
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Abordul endovascular a înlocuit metodele clasice de reparare prin toracotomie stângă postero-laterală.
- B Grefa poate obstrua vasele intercostale, cu ischemie a măduvei și paraplegie.
- C Leziunile asociate severe sau comorbiditățile pot întârzia refacerea defectului aortic.
- D Amânarea impune control agresiv al tensiunii arteriale pentru scăderea riscului de ruptură.
- E În lipsa tratamentului, majoritatea leziunilor aortice progresează către ruptură completă și deces.
21.Un traumatizat are sensibilitate focală de-a lungul unei coaste, dar radiografia toracică nu arată o fractură. Care afirmație despre diagnosticul fracturii costale este corectă?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 95
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Fractura poate lipsi de pe radiografie, iar CT este mai sensibilă, deși rar indicată numai în acest scop.
- O radiografie negativă nu exclude fractura; avantajul de sensibilitate al CT nu o face investigație de rutină în acest scop.
Capcanele
- a) Fracturile costale se pot vizualiza sau nu pe radiografia toracică.
- b) Punctele sensibile de-a lungul coastei permit identificarea clinică a fracturilor.
- c) CT toracică are sensibilitate crescută pentru diagnosticul fracturilor costale.
- d) Deși sensibilă, CT este rareori indicată exclusiv pentru diagnosticul fracturii costale.
- A Fracturile costale se pot vizualiza sau nu pe radiografia toracică.
- B Punctele sensibile de-a lungul coastei permit identificarea clinică a fracturilor.
- C CT toracică are sensibilitate crescută pentru diagnosticul fracturilor costale.
- D Deși sensibilă, CT este rareori indicată exclusiv pentru diagnosticul fracturii costale.
- E O radiografie negativă nu exclude fractura; avantajul de sensibilitate al CT nu o face investigație de rutină în acest scop.
22.Care afirmații privind toracotomia de resuscitare sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 96
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Accesul direct permite masaj cardiac deschis și controlul hemoragiei din torace.
- B Traumatismul închis masiv asociat stopului cardiac nu beneficiază de toracotomie de resuscitare.
- C Pierderea recentă a semnelor vitale după traumatism deschis este una dintre situațiile de considerare a procedurii.
- D Procedura nu trebuie efectuată fără un chirurg cu experiență în tratamentul leziunilor toracice complexe.
- E Clamparea aortei descendente la nivel diafragmatic este unul dintre obiectivele rapide ale toracotomiei.
23.În plăgile abdominale penetrante, ce structuri sunt afectate cel mai frecvent?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 96
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Intestinul subțire și mezenterul.
- Intestinul subțire și mezenterul sunt structurile cel mai frecvent afectate în plăgile penetrante abdominale.
Capcanele
- a) Pancreasul și rinichii sunt retroperitoneale; frecvența maximă a leziunilor penetrante este atribuită intestinului subțire și mezenterului.
- b) Aorta și vena cavă inferioară sunt structuri retroperitoneale, iar sediile cel mai frecvent lezate în plăgile penetrante sunt intestinul subțire și mezenterul.
- c) Vezica și rectul sunt enumerate între organele retroperitoneale; ele nu reprezintă perechea desemnată ca fiind cel mai frecvent afectată în plăgi penetrante.
- e) Colonul ascendent și descendent sunt retroperitoneale; predominanța lezională în plăgile penetrante aparține intestinului subțire și mezenterului.
- A Pancreasul și rinichii sunt retroperitoneale; frecvența maximă a leziunilor penetrante este atribuită intestinului subțire și mezenterului.
- B Aorta și vena cavă inferioară sunt structuri retroperitoneale, iar sediile cel mai frecvent lezate în plăgile penetrante sunt intestinul subțire și mezenterul.
- C Vezica și rectul sunt enumerate între organele retroperitoneale; ele nu reprezintă perechea desemnată ca fiind cel mai frecvent afectată în plăgi penetrante.
- D Intestinul subțire și mezenterul sunt structurile cel mai frecvent afectate în plăgile penetrante abdominale.
- E Colonul ascendent și descendent sunt retroperitoneale; predominanța lezională în plăgile penetrante aparține intestinului subțire și mezenterului.
24.Care asocieri dintre mecanism și categoria traumatismului abdominal sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 96
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Plăgile abdominale prin înjunghiere sunt încadrate între traumatismele penetrante de energie mică.
- B Plăgile prin arme de foc sunt încadrate la energie mare, iar cele prin înjunghiere la energie mică.
- C Zdrobirea este un mecanism menționat pentru leziunile abdominale închise.
- D Precipitarea este una dintre cauzele leziunilor abdominale închise.
- E Agresiunile sunt incluse între mecanismele leziunilor abdominale închise.
25.După excluderea unei leziuni uretrale și palparea prostatei la tușeul rectal, ce utilitate are cateterul urinar la traumatizat?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 97
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Ghidează resuscitarea volemică și evidențiază hematuria.
- Cateterizarea ajută resuscitarea volemică și poate evidenția hematuria din leziuni renale sau vezicale.
Capcanele
- a) Corpurile străine pot fi localizate prin radiografia abdomino-pelvină.
- b) Examenele abdominale seriate rămân necesare pentru leziunile ascunse.
- c) Lichidul pericardic este evaluat prin FAST.
- e) Evaluarea leziunilor retroperitoneale la pacientul stabil se face prin CT.
- A Corpurile străine pot fi localizate prin radiografia abdomino-pelvină.
- B Examenele abdominale seriate rămân necesare pentru leziunile ascunse.
- C Lichidul pericardic este evaluat prin FAST.
- D Cateterizarea ajută resuscitarea volemică și poate evidenția hematuria din leziuni renale sau vezicale.
- E Evaluarea leziunilor retroperitoneale la pacientul stabil se face prin CT.
26.În examinarea FAST a unui pacient traumatizat sunt corecte următoarele:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 97
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A FAST urmărește prezența lichidului liber în abdomen.
- B Pericardul este una dintre regiunile explorate prin FAST.
- C Examinarea include ambele cadrane superioare, pericardul și pelvisul.
- D Chirurgul, medicul de urgență și radiologul pot efectua FAST.
- E FAST a înlocuit lavajul peritoneal diagnostic în evaluarea sângerării intraperitoneale.
27.În evaluarea plăgilor penetrante abdominale, care afirmații sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 98
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Peritonita însoțește o incidență mare a leziunilor viscerale și impune laparotomie.
- B Ricoșarea și fragmentarea gloanțelor împiedică presupunerea unui traiect drept.
- C Hipotensiunea asociată plăgilor penetrante de abdomen, flanc sau lombă impune oprirea chirurgicală a hemoragiei.
- D Stabilitatea hemodinamică și afectarea exclusiv hepatică permit conduită conservatoare în acest context.
- E Prezența leziunilor fasciale sau peritoneale după traumatisme cu obiecte ascuțite impune laparotomie.
28.La examinarea FAST, o bandă de sânge hipoecogen este identificată în spațiul Morison. Între ce organe este localizat acest spațiu?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 98
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Între ficat și rinichiul drept.
- Spațiul Morison este situat între ficat și rinichiul drept, loc unde sângele apare hipoecogen la FAST.
Capcanele
- b) Reperul renal al spațiului Morison este rinichiul drept, astfel încât asocierea cu rinichiul stâng este greșită.
- c) Asocierea splinei cu rinichiul stâng nu corespunde localizării hepatorenale drepte a spațiului Morison.
- d) Spațiul descris este delimitat de ficat și rinichiul drept, nu de splină și rinichiul drept.
- e) Sângele din spațiul Morison are localizare hepatorenală dreaptă, nu intrapericardică.
- A Spațiul Morison este situat între ficat și rinichiul drept, loc unde sângele apare hipoecogen la FAST.
- B Reperul renal al spațiului Morison este rinichiul drept, astfel încât asocierea cu rinichiul stâng este greșită.
- C Asocierea splinei cu rinichiul stâng nu corespunde localizării hepatorenale drepte a spațiului Morison.
- D Spațiul descris este delimitat de ficat și rinichiul drept, nu de splină și rinichiul drept.
- E Sângele din spațiul Morison are localizare hepatorenală dreaptă, nu intrapericardică.
29.Care leziune splenică este încadrată la gradul IV?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 99
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Dilacerare a vaselor segmentare cu devascularizarea a peste 25% din splină.
- Dilacerarea vaselor segmentare sau hilare cu devascularizare majoră, peste 25%, aparține gradului IV.
Capcanele
- a) Hematomul subcapsular neexpansiv sub 10% este o leziune de grad I.
- c) Splina complet dilacerată corespunde gradului V.
- d) Devascularizarea splinei prin leziune vasculară hilară este de grad V.
- e) Ruptura capsulară superficială fără sângerare este de grad I.
- A Hematomul subcapsular neexpansiv sub 10% este o leziune de grad I.
- B Dilacerarea vaselor segmentare sau hilare cu devascularizare majoră, peste 25%, aparține gradului IV.
- C Splina complet dilacerată corespunde gradului V.
- D Devascularizarea splinei prin leziune vasculară hilară este de grad V.
- E Ruptura capsulară superficială fără sângerare este de grad I.
30.Referitor la particularitățile traumatismelor pancreatice, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 99
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Leziunile sunt mai puțin frecvente datorită poziției retroperitoneale.
- B Examinarea clinică este dificilă din cauza localizării retroperitoneale.
- C Poziția retroperitoneală explică frecvența mai redusă a acestor leziuni.
- D Contuzia importantă a abdomenului superior impune scanare CT pentru depistarea precoce a leziunilor.
- E Și contuzia importantă a toracelui inferior justifică scanare CT orientată spre posibile leziuni pancreatice.
31.În traumatismele renale sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 100
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Protecția rinichiului este legată atât de poziția retroperitoneală, cât și de fascia Gerota.
- B Afectarea vasculară reprezintă excepția de la caracterul frecvent autolimitat al plăgilor renale.
- C Leziunea hilului renal este o indicație descrisă pentru nefrectomie.
- D Cateterul se menține 7-10 zile sau până la remiterea hematuriei.
- E Nefrectomia este necesară pentru leziuni parenchimatoase extinse, de grad IV sau superior.
32.În repararea și evoluția leziunilor diafragmatice, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 100
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, E
- A Repararea poate folosi atât fire separate, cât și sutură continuă.
- B Ramurile frenice sunt expuse leziunii iatrogene în cursul reparării.
- C Extensia obișnuită a rupturii este de la joncțiunea gastroesofagiană la porțiunea tendinoasă centrală.
- D Ficatul interpus reduce riscul de herniere prin defectele drepte mici.
- E Riscul minim de herniere datorat ficatului permite tratament nonchirurgical în leziunile drepte mici.
33.După un traumatism închis, o imagine arată tubul nazogastric în hemitoracele stâng. Ce leziune este ilustrată de acest semn?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 100
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) O ruptură diafragmatică stângă.
- Tubul nazogastric din hemitoracele stâng este semnul ilustrat al unei rupturi diafragmatice stângi postcontuzive.
Capcanele
- a) Poziția tubului în hemitoracele stâng este asociată rupturii diafragmatice stângi ilustrate.
- c) Imaginea corespunde unei rupturi, astfel că nu demonstrează integritatea hemidiafragmului stâng.
- d) Leziunea ilustrată este stângă, ceea ce contrazice localizarea exclusiv dreaptă.
- e) Exemplul este explicit o ruptură diafragmatică, nu absența ei.
- A Poziția tubului în hemitoracele stâng este asociată rupturii diafragmatice stângi ilustrate.
- B Tubul nazogastric din hemitoracele stâng este semnul ilustrat al unei rupturi diafragmatice stângi postcontuzive.
- C Imaginea corespunde unei rupturi, astfel că nu demonstrează integritatea hemidiafragmului stâng.
- D Leziunea ilustrată este stângă, ceea ce contrazice localizarea exclusiv dreaptă.
- E Exemplul este explicit o ruptură diafragmatică, nu absența ei.
34.Despre mecanismele fracturilor de bazin sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 101
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Compresia laterală este cea mai frecventă dintre cele trei categorii mecanice.
- B Forfecarea verticală este mecanismul cel mai rar și cel mai instabil.
- C Fractura tip carte deschisă presupune ruptura simfizei și distanțarea aripilor iliace.
- D Rata mică a rupturilor ligamentare sacroiliace explică stabilitatea relativă a compresiei laterale.
- E Aspectul imagistic nu arată întotdeauna amploarea distanțării osoase inițiale.
35.Examinarea unui pacient cu suspiciune de fractură pelvină include:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 101
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Plăgile perineale pot semnala o fractură deschisă de bazin.
- B Pelvisul trebuie palpat cu grijă, folosind compresiune ușoară.
- C Examinarea urmărește alinierea și discrepanța de lungime a membrelor.
- D Pacienții simptomatici necesită radiografie de bazin.
- E Aceste localizări ale echimozelor sunt indicii clinice ale fracturii pelvine.
36.După un traumatism închis asupra vezicii pline, cistografia CT arată contrast intraperitoneal. Ce conduită este indicată pentru leziunea vezicală?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 102
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Explorare și reparare chirurgicală.
- Leziunea intraperitoneală a vezicii impune explorare și reparare chirurgicală.
Capcanele
- a) Decompresia prin Foley este tratamentul descris pentru ruptura extraperitoneală.
- b) Ruptura intraperitoneală poate exista și fără fractură de bazin și necesită reparare.
- d) Traumatismul vezicii pline poate rupe domul cu extravazare intraperitoneală.
- e) Contrastul intraperitoneal caracterizează ruptura intraperitoneală, nu pe cea extraperitoneală.
- A Decompresia prin Foley este tratamentul descris pentru ruptura extraperitoneală.
- B Ruptura intraperitoneală poate exista și fără fractură de bazin și necesită reparare.
- C Leziunea intraperitoneală a vezicii impune explorare și reparare chirurgicală.
- D Traumatismul vezicii pline poate rupe domul cu extravazare intraperitoneală.
- E Contrastul intraperitoneal caracterizează ruptura intraperitoneală, nu pe cea extraperitoneală.
37.O plagă cervicală traversează mușchiul platisma. Care afirmații justifică evaluarea suplimentară?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 102
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A O plagă care afectează platisma se poate asocia cu leziuni traheale, deci nu certifică protecția traheei.
- B Marile vase sunt între structurile care pot fi lezate când plaga afectează platisma.
- C Afectarea platismei este asociată riscului de leziune esofagiană.
- D Măduva spinării este inclusă între structurile expuse riscului după o plagă ce afectează platisma.
- E Orice plagă ce afectează platisma necesită evaluări suplimentare din cauza riscului asupra structurilor profunde.
38.Care asocieri dintre zona cervicală și reperul ei anatomic sunt corecte în clasificarea ilustrată a plăgilor penetrante?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 102
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D
- A Zona I este delimitată prin poziția inferior de cartilajul cricoid.
- B Teritoriul inferior de cartilajul cricoid aparține zonei I, nu zonei III.
- C Teritoriul superior de unghiul mandibulei aparține zonei III, nu zonei I.
- D Zona III este cea situată superior de unghiul mandibulei.
- E Încadrarea corectă a teritoriului superior de unghiul mandibulei este zona III.
39.În evaluarea CT a traumatismelor penetrante ale gâtului, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 103
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Utilizarea CT este susținută pentru pacienții stabili cu leziuni în toate zonele anterioare cervicale.
- B Determinarea traiectului leziunilor prin cuțit reprezintă o limitare recunoscută.
- C Defectele faringoesofagiene mici sunt greu de evidențiat prin CT.
- D Sensibilitatea raportată pentru angiografia CT este aproape de 100%.
- E Valoarea predictivă negativă raportată nu elimină dificultatea detectării leziunilor mici și a traiectelor de cuțit.
40.În tratamentul leziunilor aerodigestive cervicale sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 103
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- A Repararea definitivă precoce este urmărită deoarece întârzierea favorizează stricturile.
- B Sutura traheală subglotică se face într-un singur strat cu fire resorbabile.
- C Tratamentul esofagian cuprinde debridare, sutură în două straturi și drenaj aspirativ închis.
- D Un pedicul vascularizat de omohioidian sau sternocleidomastoidian reduce riscul de fistulă între suturi.
- E Leziunile strict hipofaringiene pot beneficia în siguranță de această conduită conservatoare.
41.În traumatismele penetrante cervicale, care afirmații privind afectarea măduvei și a plexului brahial sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 103
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Lezarea măduvei sau a plexului brahial este asociată cu aproximativ o zecime dintre traumatismele penetrante cervicale.
- B Steroizii sunt contraindicați în leziunile medulare, astfel încât recomandarea lor sistematică este greșită.
- C Localizarea leziunii medulare cranial față de C4 este asociată cu o mortalitate crescută.
- D Contraindicația steroizilor se aplică managementului oricărei leziuni a măduvei.
- E Estimarea de 10% include atât afectarea măduvei, cât și afectarea plexului brahial, fără a se limita la prima.
42.Ce investigații fac parte din evaluarea clasică a pacientului stabil hemodinamic cu plagă cervicală în zona II, fără semne de leziune majoră?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 103
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Angiografia este inclusă în evaluarea clasică pentru căutarea leziunilor vasculare cervicale.
- B Bronhoscopia completează evaluarea clasică prin examinarea căilor respiratorii.
- C Evaluarea clasică include angiografie și examinări endoscopice, astfel încât simpla inspecție nu reprezintă ansamblul indicat.
- D Esofagoscopia este asociată esofagografiei pentru evaluarea componentei esofagiene a traumatismului.
- E Evaluarea esofagiană nu este exclusă: esofagoscopia și esofagografia sunt ambele cuprinse în evaluarea clasică.
43.În evaluarea inițială a gravidei traumatizate sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 104
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Hipervolemia din sarcină poate ascunde manifestările timpurii ale șocului.
- B Cristaloizii trebuie inițiați precoce chiar și la gravida normotensivă.
- C Deplasarea uterului la stânga reprezintă o alternativă pentru eliberarea venei cave și a aortei.
- D Testarea urinară este recomandată la toate pacientele traumatizate de vârstă reproductivă.
- E Rezultatul pozitiv al testului impune recomandarea consultației obstetricale.
44.La un pacient cu leziuni musculare traumatice importante și mioglobinurie, care afirmații sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 104
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Precipitarea mioglobinei în mediul tubular acid contribuie la nefrotoxicitatea ei.
- B Tratamentul rabdomiolizei cu mioglobinurie implică hidratare agresivă cu soluții izotone intravenoase.
- C Bicarbonatul de sodiu este utilizat pentru alcalinizarea urinii ca adjuvant al tratamentului.
- D Manitolul este menționat pentru diureza osmotică adjuvantă în această situație.
- E Debridarea tuturor țesuturilor necrotice este obligatorie pentru a împiedica rabdomioliza să continue să producă mioglobinurie.
45.La examinarea gravidei traumatizate, care constatări și interpretări obstetricale sunt corecte?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 104
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Palparea anumitor părți fetale la examinarea abdomenului poate fi un semn al rupturii uterine.
- B Drenajul cervical alb tulbure sau verde este sugestiv pentru ruptura membranelor amniotice.
- C Examinarea cu speculul urmată de cea bimanuală se efectuează numai dacă lipsesc semnele de sângerare vaginală.
- D Lichidul amniotic sanguinolent poate indica ruptură placentară sau placenta previa, fără a le exclude.
- E Ruptura membranelor descrisă este o urgență obstetricală cu indicație de cezariană de urgență.
46.La copilul traumatizat, perfuzia nu se îmbunătățește după al doilea bolus de cristaloid. Ce bolus este recomandat în continuare?4 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 105
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) 10 mL/kg masă eritrocitară din aceeași grupă sau O negativ.
- După lipsa ameliorării la al doilea bolus cristaloid se administrează 10 mL/kg de masă eritrocitară compatibilă sau O negativ.
Capcanele
- a) Doza eritrocitară recomandată este de 10 mL/kg, cu compatibilitatea de grup precizată.
- b) Bolusul inițial de cristaloid este de 20 mL/kg, iar lipsa răspunsului după două bolusuri impune eritrocite.
- c) 80 mL/kg reprezintă estimarea volumului sangvin al copilului, nu bolusul eritrocitar.
- d) Recomandarea este de 10 mL/kg din aceeași grupă sau O negativ.
- A Doza eritrocitară recomandată este de 10 mL/kg, cu compatibilitatea de grup precizată.
- B Bolusul inițial de cristaloid este de 20 mL/kg, iar lipsa răspunsului după două bolusuri impune eritrocite.
- C 80 mL/kg reprezintă estimarea volumului sangvin al copilului, nu bolusul eritrocitar.
- D Recomandarea este de 10 mL/kg din aceeași grupă sau O negativ.
- E După lipsa ameliorării la al doilea bolus cristaloid se administrează 10 mL/kg de masă eritrocitară compatibilă sau O negativ.
47.Despre profilaxia sensibilizării Rh după traumatism în sarcină sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 105
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Stabilirea Rh-ului orientează profilaxia după traumatismul gravidei.
- B Dezvoltarea antigenului Rh este bine stabilită după șase săptămâni.
- C Doar 0,001 mL de sânge fetal poate sensibiliza mama Rh-negativă.
- D Recomandarea privește pacientele Rh-negative, nu pe cele Rh-pozitive.
- E Excepția descrisă privește leziunile minore situate la distanță de uter.
48.Care afirmații sunt corecte despre cezariana perimortem după traumatisme severe în sarcină avansată?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 105
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- A Stopul cardiac matern actual este una dintre situațiile în care cezariana perimortem trebuie considerată.
- B Indicația poate apărea în stopul matern actual sau iminent, fără condiția unei circulații reluate stabil.
- C Stopul matern iminent este inclus explicit printre situațiile care justifică luarea în considerare a manevrei.
- D Supraviețuirea fetală a fost raportată când manevra a avut loc în mai puțin de patru minute de la pierderea semnelor vitale materne.
- E În sarcina avansată cu traumatism sever, stopul matern iminent justifică luarea în considerare a cezarienei perimortem.
49.Care măsuri și consecințe sunt corecte pentru hipotermia copilului traumatizat?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 105
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D, E
- A Hipotermia pediatrică traumatică este posibilă în orice anotimp.
- B Eliberarea catecolaminelor în hipotermie crește consumul de oxigen și se asociază cu acidoză metabolică.
- C Încălzirea lichidelor intravenoase și a sângelui la 39°C este una dintre măsurile recomandate pentru limitarea răcirii.
- D Încălzirea încăperii peste 37°C este o măsură menționată pentru reducerea răcirii în resuscitarea inițială.
- E Hipotermia declanșează eliberarea catecolaminelor, care crește consumul de oxigen și favorizează acidoza metabolică.
50.Modificările funcției renale odată cu înaintarea în vârstă includ:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 106
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C, D
- A Deteriorarea funcției renale începe de la 30 de ani.
- B Pierderea nefronilor funcționali este estimată la 10% pe decadă.
- C Nefronii restanți se hipertrofiază pe măsura reducerii numărului total funcțional.
- D De la 50 de ani, rata filtrării scade anual cu 0,75-1 mL/minut.
- E Numărul nefronilor funcționali scade, în loc să crească.
51.La vârstnicul traumatizat, modificările imunitare și termoreglatorii includ:5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 106
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Imunitatea celulară este redusă prin scăderea numărului și funcției limfocitelor T periferice.
- B Răspunsul anticorpilor este diminuat, crescând riscul infecțios.
- C Eficiența redusă a vasoconstricției și a tremorului favorizează hipotermia.
- D Prevenirea hipotermiei trebuie începută încă din etapa prespitalicească.
- E Traumatismele severe se asociază la vârstnici cu predispoziție mai mare pentru insuficiența multiplă de organe.
52.La vârstnicul traumatizat, ce particularități cardiovasculare și markeri sunt utili pentru aprecierea perfuziei?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 106
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A La vârstnic, creșterea rezistenței vasculare sistemice poate produce o falsă restabilire a tensiunii arteriale.
- B Lactatul seric este menționat ca marker sistemic de apreciere a perfuziei.
- C Deficitul de baze este unul dintre markerii utilizați, deci nu poate fi exclus din apreciere.
- D Evaluarea perfuziei folosește inclusiv deficitul de baze.
- E Medicația prescrisă pentru hipertensiune și aritmii afectează și ea fiziologia cardiacă.
53.Care afirmații caracterizează leziunile abdominale și gastrointestinale traumatice la vârstnici?5 p
Grilă de exersare, după Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 106
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, D, E
- A Probabilitatea infarctului mezenteric și intestinal după traumă este mai mare la vârstnici.
- B Examenul fizic nu oferă un diagnostic de încredere al leziunilor intraperitoneale la pacientul geriatric.
- C Mortalitatea leziunilor gastrointestinale este de trei până la patru ori mai mare, nu egală.
- D Traumatismele vârstnicilor sunt asociate cu o probabilitate crescută de infarct mezenteric și intestinal.
- E Creșterea mortalității gastrointestinale față de cohortele mai tinere este de trei până la patru ori.
← pag. 88-94TraumatologieCe a picat cel mai des la traumatologie
Alte capitole
Urologie: afecțiunile aparatului uro-genitalChirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletalColon, rect și anus
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.