Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Protetică dentară (pag. 185-188)

20 de grile originale la protetică dentară, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 185-188). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile pe paginile care au picat la examen

1.În diagrama sagitală a mișcărilor mandibulare, este corectă următoarea afirmație:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 50, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 185.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) De la relația centrică la propulsia maximă, punctul interincisiv inferior parcurge o distanță de 10 mm.

  1. Deplasarea punctului interincisiv inferior până la propulsia maximă este de 10 mm.

Capcanele

  • a) Poziția cap la cap este atinsă după 4 mm de deplasare a punctului interincisiv inferior.
  • c) Distanțele sunt diferite: 4 mm până la cap la cap și 10 mm până la propulsia maximă.
  • d) Aria limită sagitală formează diagrama Posselt; anvelopa funcțională cuprinde mișcări de amplitudine mai mică.
  • e) Mișcările masticatorii au amplitudini mai mici decât mișcările extreme.
  • A Poziția cap la cap este atinsă după 4 mm de deplasare a punctului interincisiv inferior.
  • B Deplasarea punctului interincisiv inferior până la propulsia maximă este de 10 mm.
  • C Distanțele sunt diferite: 4 mm până la cap la cap și 10 mm până la propulsia maximă.
  • D Aria limită sagitală formează diagrama Posselt; anvelopa funcțională cuprinde mișcări de amplitudine mai mică.
  • E Mișcările masticatorii au amplitudini mai mici decât mișcările extreme.

2.Referitor la analiza sagitală a cinematicii mandibulare, alegeți afirmația corectă:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 50, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 185.

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Distanța parcursă de punctul interincisiv inferior până la cap la cap este mai mică decât până la propulsia maximă, pornind din relație centrică.

  1. Pornind din relație centrică, cele două distanțe sunt de 4 mm și, respectiv, 10 mm.

Capcanele

  • a) Propulsia maximă corespunde unei deplasări de 10 mm.
  • b) Poziția cap la cap corespunde unei deplasări de 4 mm.
  • c) Diagrama Posselt reprezintă aria limită a mișcărilor mandibulare în plan sagital.
  • e) Mișcările funcționale sunt cuprinse în aria mișcărilor extreme și sunt mai reduse.
  • A Propulsia maximă corespunde unei deplasări de 10 mm.
  • B Poziția cap la cap corespunde unei deplasări de 4 mm.
  • C Diagrama Posselt reprezintă aria limită a mișcărilor mandibulare în plan sagital.
  • D Pornind din relație centrică, cele două distanțe sunt de 4 mm și, respectiv, 10 mm.
  • E Mișcările funcționale sunt cuprinse în aria mișcărilor extreme și sunt mai reduse.

3.Reprezentarea deplasărilor punctului interincisiv inferior în plan orizontal prezintă următoarele caracteristici:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 1, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 186.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Secțiunea orizontală reprezintă porțiunea superioară a bicuspidoidului și are contur romboid.
  • B Analiza orizontală stă la baza înregistrărilor grafice ale relației centrice.
  • C În plan orizontal, aria funcțională se concentrează în jurul intercuspidării maxime.
  • D Datele analizei orizontale pot fi folosite pentru programarea articulatoarelor.
  • E Reprezentarea orizontală corespunde porțiunii superioare, nu celei inferioare.

4.În înregistrarea axiografică sagitală, unghiul Fisher este descris corect prin următoarele afirmații:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 1, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 186.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Unghiul Fisher rezultă din diferența dintre traiectoria propulsivă a unui condil și cea din lateralitatea contralaterală.
  • B Cele două traiectorii sunt înregistrate pe aceeași plăcuță axiografică, în plan sagital.
  • C Valoarea acreditată de 10° este mai mare decât valoarea reală a unghiului.
  • D Cu cât înregistrarea se face mai la distanță, cu atât unghiul aparent poate fi mai mare.
  • E Geometria înregistrării pe plăcuțe laterale neparalele cu traiectoria condiliană explică supraestimarea unghiului.

5.Despre tiparul imediat al deplasării condilului orbitant în lateralitate, apreciat de Malone și Koth, este corectă afirmația:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 1, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 186.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Este foarte rar și poate fi un artefact al începerii înregistrării fără angrenarea completă menisc-condil.

  1. Raritatea tiparului imediat și posibilitatea unui artefact impun evaluarea condițiilor inițiale de înregistrare.

Capcanele

  • a) Tiparul imediat este foarte rar întâlnit în practică.
  • b) Angrenarea incompletă a ansamblului menisc-condil la începutul înregistrării poate genera aspectul imediat.
  • d) Aspectul imediat poate rezulta tocmai dintr-un artefact de înregistrare.
  • e) Tiparul imediat este rar și poate apărea când înregistrarea începe înaintea angrenării complete menisc-condil.
  • A Tiparul imediat este foarte rar întâlnit în practică.
  • B Angrenarea incompletă a ansamblului menisc-condil la începutul înregistrării poate genera aspectul imediat.
  • C Raritatea tiparului imediat și posibilitatea unui artefact impun evaluarea condițiilor inițiale de înregistrare.
  • D Aspectul imediat poate rezulta tocmai dintr-un artefact de înregistrare.
  • E Tiparul imediat este rar și poate apărea când înregistrarea începe înaintea angrenării complete menisc-condil.

6.Pe traseul superior al diagramei Posselt, raportul dintre intercuspidarea maximă și relația centrică poate fi descris astfel:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 1, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 186.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Point centric presupune suprapunerea reprezentărilor relației centrice și intercuspidării maxime.
  • B Una dintre configurațiile long centric este decalajul strict orizontal dintre poziții.
  • C O altă configurație long centric este decalajul oblic descendent spre RC, de 0,5 mm.
  • D În point centric, pozițiile sunt reprezentate prin puncte suprapuse.
  • E Decalajul strict orizontal este o configurație posibilă în long centric.

7.În deplasarea din relație centrică până la propulsia maximă, traiectoria condililor mandibulari se caracterizează prin:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 1, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 186.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Excursia condiliană spre propulsia maximă măsoară 10-15 mm pe eminența articulară.
  • B Traiectoria condiliană este descrisă ca semicirculară.
  • C Cercul imaginar corespunzător traiectoriei are raza de 20 mm.
  • D Raza utilizată în descriere este de 20 mm, nu de 2 mm.
  • E Traiectoria are forma unui semicerc, nu a unui segment rectiliniu.

8.Referitor la valorile uzuale înregistrate pentru deplasarea laterală a condilului pivotant, este corectă afirmația:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 1, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 186.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Valoarea medie este de 0,75 mm.

  1. Deplasarea laterală a condilului pivotant are în mod obișnuit media de 0,75 mm.

Capcanele

  • b) În 80% dintre înregistrări deplasarea este de cel mult 1,5 mm.
  • c) Media uzuală este de 0,75 mm, nu de 7,5 mm.
  • d) Pragul de cel mult 1,5 mm caracterizează 80% dintre înregistrări.
  • e) Media uzuală a deplasării laterale este de 0,75 mm.
  • A Deplasarea laterală a condilului pivotant are în mod obișnuit media de 0,75 mm.
  • B În 80% dintre înregistrări deplasarea este de cel mult 1,5 mm.
  • C Media uzuală este de 0,75 mm, nu de 7,5 mm.
  • D Pragul de cel mult 1,5 mm caracterizează 80% dintre înregistrări.
  • E Media uzuală a deplasării laterale este de 0,75 mm.

9.În mișcarea de lateralitate, configurația cărui element articular determină deplasarea condilului de partea nelucrătoare?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 1, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 186.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Peretele median al articulației temporomandibulare.

  1. Peretele median al articulației temporomandibulare determină deplasarea condilului orbitant.

Capcanele

  • a) Deplasarea condilului nelucrător este determinată de configurația peretelui median.
  • c) Excluderea peretelui median contrazice rolul său în deplasarea condilului nelucrător.
  • d) Configurația peretelui median este un determinant al deplasării orbitante.
  • e) Peretele median influențează traiectoria condilului de partea nelucrătoare.
  • A Deplasarea condilului nelucrător este determinată de configurația peretelui median.
  • B Peretele median al articulației temporomandibulare determină deplasarea condilului orbitant.
  • C Excluderea peretelui median contrazice rolul său în deplasarea condilului nelucrător.
  • D Configurația peretelui median este un determinant al deplasării orbitante.
  • E Peretele median influențează traiectoria condilului de partea nelucrătoare.

10.Pentru deplasarea laterală Bennett, este corectă afirmația:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 1, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 186.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) traiectoria condilului lucrător este tridimensională

  1. Condilul lucrător poate avea componente de deplasare laterale, anterioare, posterioare, superioare sau inferioare.

Capcanele

  • b) Mișcarea Bennett se apreciază în milimetri; unghiul Bennett al condilului orbitant se exprimă în grade.
  • c) Amplitudinea depinde de configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei articulare.
  • d) Deplasarea laterală descrisă are o amplitudine de 1-3 mm.
  • e) Programarea în articulator este posibilă când mișcarea depășește 2 mm.
  • A Condilul lucrător poate avea componente de deplasare laterale, anterioare, posterioare, superioare sau inferioare.
  • B Mișcarea Bennett se apreciază în milimetri; unghiul Bennett al condilului orbitant se exprimă în grade.
  • C Amplitudinea depinde de configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei articulare.
  • D Deplasarea laterală descrisă are o amplitudine de 1-3 mm.
  • E Programarea în articulator este posibilă când mișcarea depășește 2 mm.

11.În aprecierea mișcării Bennett a condilului pivotant, este corectă afirmația:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 1, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 186.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) se poate programa în articulator când depășește 2 mm

  1. Mișcarea Bennett poate fi programată în articulator la valori mai mari de 2 mm.

Capcanele

  • a) Deplasarea medie a condilului pivotant este de 0,75 mm; intervalul exprimat în grade se referă la unghiul Bennett.
  • b) Amplitudinea variază în raport cu configurația glenoidiană și laxitatea capsulei.
  • d) Traiectoria tridimensională poate conține deplasări superioare și inferioare.
  • e) Conul Guichet descrie ansamblul traiectoriilor condilului pivotant, adică lucrător.
  • A Deplasarea medie a condilului pivotant este de 0,75 mm; intervalul exprimat în grade se referă la unghiul Bennett.
  • B Amplitudinea variază în raport cu configurația glenoidiană și laxitatea capsulei.
  • C Mișcarea Bennett poate fi programată în articulator la valori mai mari de 2 mm.
  • D Traiectoria tridimensională poate conține deplasări superioare și inferioare.
  • E Conul Guichet descrie ansamblul traiectoriilor condilului pivotant, adică lucrător.

12.La montarea arcului facial de transfer, sunt corecte afirmațiile privind punctele și mijloacele de fixare:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 155, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 188.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Furca ocluzală asigură fixarea arcului la arcada dentară.
  • B Arcurile auriculare utilizează și un punct de sprijin glabelar, la nasion.
  • C Reperul pretragian este localizat la 10-13 mm pe linia tragus-punct infraorbitar.
  • D Sprijinul glabelar determină plasarea brațelor laterale la nivelul planului Frankfurt.
  • E Sprijinul glabelar orientează arcul, iar fixarea la arcadă se face prin furca ocluzală.

13.În timpul deschiderii articulatoarelor semiadaptabile, comportamentul unghiului Balkwill este caracterizat prin:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 155, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 188.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Construcția arcon păstrează unghiul Balkwill nemodificat în cursul deschiderii.
  • B La non-arcon, deschiderea modifică unghiul Balkwill.
  • C Modificarea unghiului la deschidere caracterizează tipul non-arcon.
  • D Modificarea unghiului la non-arcon poate produce erori mai ales premolare când se folosesc înregistrări propulsive.
  • E La non-arcon, unghiul Balkwill variază la deschiderea articulatorului.

14.Programarea articulatoarelor în funcție de cinematica individuală a pacientului poate utiliza:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 155, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 188.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Pozițiile înregistrate pot include intercuspidarea maximă, propulsia și lateralitățile dreaptă și stângă.
  • B Înregistrările poziționale pot fi realizate atât cu contact dentar, cât și fără acesta.
  • C Înregistrarea intraorală a unghiului simfizar, numit și gotic, poate servi programării.
  • D Axiografia mecanică sau electronică oferă parametri condilieni utili programării articulatorului.
  • E Înregistrările fără contact pot utiliza deprogramarea anterioară neuromusculară.

Grile de exersare pe capitol

15.În alegerea reliefului ocluzal pentru restaurările dinților laterali, sunt corecte relațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 187

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Reducerea înclinației pantei articulare se asociază cu reducerea reliefului ocluzal permis.
  • B Creșterea unghiului dintre planul ocluzal și panta articulară permite creșterea înălțimii cuspizilor.
  • C Accentuarea curbei sagitale necesită aplatizarea reliefului dinților laterali.
  • D Neregularitățile curbei transversale pot genera interferențe lucrătoare și nelucrătoare.
  • E O curbă sagitală accentuată necesită relief mai șters, nu cuspizi mai accentuați.

16.Traiectoriile ocluzale generate de mișcările mandibulare au următoarele orientări caracteristice:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 187

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Pe suprafețele mandibulare, direcția traiectoriei protruzive este distală.
  • B Pe suprafețele maxilare, traiectoria protruzivă este orientată mezial.
  • C Urmele protruzive, laterotruzive și mediotruzive au aspect de degete de pasăre orientate posterior la mandibulă.
  • D La maxilar, ansamblul urmelor ocluzale se orientează anterior.
  • E Orientarea mezială a traiectoriei protruzive aparține maxilarului, nu mandibulei.

17.La realizarea unor reabilitări întinse într-un ocludator simplu, diferența dintre arcul său de închidere și cel mandibular poate avea următoarele consecințe:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 187

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Diferența arcurilor de închidere favorizează contacte premature în regiunile distale.
  • B Corectarea contactelor premature poate necesita ajustări laborioase ale suprafețelor ocluzale.
  • C Acțiunea mușchilor ridicători pentru obținerea intercuspidării maxime poate determina pivotarea inferioară a condililor.
  • D Contactele premature pot deplasa condilii din poziția ortopedic stabilă.
  • E Ocludatorul simplu poate genera tocmai necesitatea unor ajustări importante.

18.În analiza deplasărilor mandibulare în plan frontal, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 187

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Proiecția frontală reprezintă porțiunea anterioară a bicuspidoidului.
  • B În anvelopa frontală, mișcările funcționale se grupează în jurul posturii mandibulare.
  • C Porțiunea reprezentată în analiza frontală este cea anterioară.
  • D Mișcările funcționale frontale sunt grupate în jurul poziției de postură.
  • E Postura mandibulei este reperul pentru localizarea ariei funcționale frontale.

19.Obiectivul principal al procedeelor de analiză a mișcărilor mandibulare, precum kineziografia, axiografia și pantografia, este:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 187

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Programarea simulatoarelor cinematicii mandibulare.

  1. Principalul obiectiv al analizei mișcărilor este programarea simulatoarelor mandibulare.

Capcanele

  • a) Înregistrările mișcărilor au o finalitate aplicativă, nu reprezintă un scop autonom.
  • b) Descrierea mișcărilor furnizează date necesare programării simulatoarelor.
  • d) Analiza cinematică urmărește tocmai programarea adecvată a simulatorului.
  • e) Datele obținute sunt destinate programării simulatoarelor cinematicii mandibulare.
  • A Înregistrările mișcărilor au o finalitate aplicativă, nu reprezintă un scop autonom.
  • B Descrierea mișcărilor furnizează date necesare programării simulatoarelor.
  • C Principalul obiectiv al analizei mișcărilor este programarea simulatoarelor mandibulare.
  • D Analiza cinematică urmărește tocmai programarea adecvată a simulatorului.
  • E Datele obținute sunt destinate programării simulatoarelor cinematicii mandibulare.

20.În aprecierea determinanților morfologiei suprafețelor ocluzale, influențele gradului de overbite și ale gradului de overjet sunt:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 187

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Inverse una față de cealaltă.

  1. Influența gradului de overbite este inversă celei exercitate de gradul de overjet.

Capcanele

  • a) Overbite-ul și overjet-ul exercită influențe inverse asupra morfologiei ocluzale.
  • c) Cei doi parametri nu au influențe obligatoriu concordante, ci inverse.
  • d) Influența inversă caracterizează relația dintre efectele celor doi parametri.
  • e) Efectele overbite-ului și overjet-ului asupra morfologiei ocluzale sunt inverse.
  • A Overbite-ul și overjet-ul exercită influențe inverse asupra morfologiei ocluzale.
  • B Influența gradului de overbite este inversă celei exercitate de gradul de overjet.
  • C Cei doi parametri nu au influențe obligatoriu concordante, ci inverse.
  • D Influența inversă caracterizează relația dintre efectele celor doi parametri.
  • E Efectele overbite-ului și overjet-ului asupra morfologiei ocluzale sunt inverse.

← pag. 182-185pag. 188-191 →Protetică dentară

Alte capitole

ParodontologiePedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facială