Protetică dentară (pag. 266-269)

Răspuns: A, B, C

• A Reperul de ceară se aplică pe baza machetei superioare, cât mai posterior și median.
• B Contactul vârfului limbii cu bobița se păstrează în timpul închiderii gurii.
• C Prin urmarea poziției limbii, mandibula ajunge într-o poziție apropiată de relația centrică.
• D Bobița este aplicată pe bolta palatină a bazei superioare, nu pe bordura inferioară.
• E Reflexul homotropismului presupune că mandibula urmează limba în pozițiile și deplasările sale.

Răspuns: A, B, D

• A Deglutiția este folosită deoarece acest reflex se produce cu mandibula centrată.
• B Pacientul poate mima deglutiția sau poate înghiți o cantitate mică de apă.
• C Poziția obținută trebuie păstrată pentru înregistrare și solidarizare.
• D Adezivul folosit trebuie să mențină rapoartele centrice fără a le modifica.
• E Compresiunea mentonului aparține unei alte metode, care riscă să retrudeze excesiv mandibula.

Răspuns: A, B, C

• A Pregătirea include reducerea cu 2 mm a fiecărei borduri, maxilare și mandibulare.
• B În grosimea bordurilor se realizează șanțuri retentive încărcate cu abraziv, precum corindonul.
• C Mișcările de propulsie și lateralitate produc abraziunea suprafețelor în contact.
• D Individualizarea și fasonarea insuficiente pot determina derapaj și relații excentrice.
• E Abrazia celor două suprafețe este chiar mecanismul care facilitează poziționarea centrică spontană.

Răspuns: A, B, C

• A În flexia forțată, compresiunea părților moi prevertebrale contribuie la conducerea mandibulei în relație centrică.
• B În extensia forțată, mușchii subhioidieni exercită o tracțiune către posterior.
• C Extensia capului este utilizată pentru apropierea mandibulei de poziția centrică.
• D Tracțiunea subhioidiană posterioară este mecanismul extensiei, în timp ce flexia utilizează compresiunea prevertebrală.
• E Scopul extensiei este apropierea de relația centrică, nu îndepărtarea de aceasta.

Răspuns: A, B, C

• A Pulpa degetelor se plasează pe bordurile de ocluzie corespunzător regiunii molare.
• B Închiderea gurii se solicită după poziționarea degetelor pe borduri.
• C Rezistența elastică oferită de pulpa degetului stimulează reflexele vestigiale de poziționare centrică.
• D Obiectivul este redeșteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, prin stimulare.
• E Procedeul necesită contactul pulpei degetelor cu bordurile în dreptul molarilor.

Răspuns: A, C

• A Compresiunea se aplică fasciculului posterior al mușchiului temporal.
• B Scopul manevrei este obținerea contracțiilor musculare simetrice.
• C Condilii mandibulari sunt palpați concomitent cu compresiunea temporalului.
• D Compresiunea bilaterală a maseterilor aparține manevrei Gysi.
• E Manevra Green păstrează palparea condililor în paralel cu compresiunea temporalului.

Răspuns: B, D, E

• A Compresiunea vizează fasciculul posterior al temporalului.
• B Contracțiile musculare simetrice reprezintă obiectivul manevrei.
• C Condilii mandibulari sunt palpați în paralel.
• D Fasciculul posterior al temporalului este zona asupra căreia se exercită compresiunea.
• E Compresiunea fasciculului posterior se asociază cu palparea condililor mandibulari.

Răspuns: A, B, C, D

• A Tehnica dublului amestec este inclusă în grupul amprentelor funcționale cu model obișnuit.
• B Utilizarea unei port-amprente individuale complete figurează în grupul tehnicilor cu model obișnuit.
• C Decuparea vestibulară sau dentară a port-amprentei nu schimbă încadrarea acestor tehnici în grupul cu model obișnuit.
• D Modelul corectat, denumit și secționat, caracterizează tehnicile de amprentare mai evoluate.
• E Tehnicile enumerate cu decupare vestibulară, dentară sau incizală sunt prezentate ca tehnici cu model obișnuit.

Răspuns: A, B, C

• A Confortul clinic și psihic favorizează determinarea exactă a relațiilor mandibulo-craniene.
• B Pacientul trebuie să înțeleagă importanța înregistrării în cadrul tratamentului complex și complet.
• C Încrederea reciprocă între medic și pacient face parte din pregătirea necesară determinării relațiilor.
• D Pregătirea vizează atât confortul clinic, cât și pe cel psihic.
• E Informarea pacientului este necesară pentru o colaborare adecvată în această etapă.

Răspuns: A, B, E

• A Arcul facial permite transferarea poziției corecte a modelului maxilar în simulator.
• B Raportarea la axa simulatorului este necesară pentru poziționarea corectă a modelului maxilar.
• C Arcul facial trebuie să fie compatibil cu simulatorul utilizat.
• D Planul de ocluzie al simulatorului trebuie să corespundă planului pacientului.
• E Înregistrarea cu arcul facial se poate realiza la toate aceste categorii de subiecți.

Răspuns: A, C, D

• A Baza machetei se poate confecționa din placă de bază termoplastică sau din acrilat.
• B Bordura se realizează din ceară sau alt material termoplastic.
• C Macheta este o piesă intermediară care anticipează forma și volumul viitoarei protezări.
• D Forma bordurii trebuie să se apropie de cea a arcadei artificiale viitoare.
• E Verificarea clinică are două secvențe: extraorală și intraorală.

Răspuns: A, B, C

• A Dimensiunea verticală în relație centrică are o valoare unică, a cărei reproducere exactă este necesară.
• B Dimensiunea verticală participă la caracterizarea atât a relației centrice, cât și a celei de postură.
• C Diferența de aproximativ 2-4 mm dintre cele două dimensiuni corespunde spațiului de inocluzie fiziologică.
• D Inocluzia fiziologică presupune o diferență de aproximativ 2-4 mm, nu egalitatea dimensiunilor.
• E Valoarea în relație centrică este unică, nu o serie de valori interschimbabile.

Răspuns: A, B, C

• A Șlefuirile selective reprezintă o modalitate de îndepărtare a obstacolelor ocluzale.
• B Reșapările coronare pot participa la reechilibrarea ocluziei afectate de contacte deflective.
• C Restaurările protetice defectuoase pot necesita remodelarea reliefului ocluzal.
• D Relieful protetic defectuos trebuie corectat când produce interferențe care blochează mișcările.
• E Contactele deflective constituie obstacole pentru poziționarea corectă și impun reechilibrare.

Răspuns: A, B, C

• A Masa termoplastică introdusă în ancoșe stabilizează machetele după răcire.
• B Repinul și ceara topită sunt mijloace de solidarizare a machetelor.
• C Liniile oblice intersectate în regiunile laterale sunt un procedeu de solidarizare.
• D Solidarizarea trebuie să fie perfectă, fără joc, pentru a evita erorile de montare în ocluzor.
• E Fixarea trebuie să conserve poziția corectă de relație centrică.

Răspuns: A, B, C

• A Scheletul trebuie să se insereze fără presiuni forțate și fără deteriorarea dinților modelului.
• B Spațiul menținut de butonii de distanțare este necesar componentei acrilice a șeilor.
• C Examinarea scheletului detașat permite aprecierea rigidității conectorului principal.
• D Abraziunea dinților modelului în timpul inserției semnalează o problemă, nu adaptarea corectă.
• E În afara modelului se caută și defecte precum plusuri, porozități și lipsuri la nivelul elementelor scheletului.

Răspuns: A, B, C

• A Frenurile celor două buze reprezintă repere pentru aprecierea liniei mediane.
• B Filtrul este un reper facial utilizat la stabilirea planului medio-sagital.
• C Piramida nazală contribuie la aprecierea liniei mediane faciale.
• D Fața distală a caninilor este materializată de linia caninilor, nu de linia mediană.
• E Vizibilitatea maximă a frontalilor superiori este indicată de linia surâsului.