Protetică dentară (pag. 263-266)

Răspuns: A, C

• A Contactul cu câmpul protetic este păstrat pe o bandă periferică de 3 mm.
• B În afara benzii marginale, portamprenta este distanțată.
• C Suprafața centrală rămâne distanțată de câmp.
• D Compresiunea este mai mare la periferie.
• E Compresiunea periferică favorizează obținerea succiunii marginale.

Răspuns: B, D, E

• A La periferie există contact pe o bandă de 3 mm.
• B Compresiunea mai mare se exercită asupra mucoasei pasiv-mobile periferice.
• C Banda de contact periferic măsoară 3 mm.
• D Compresiunea periferică permite realizarea succiunii marginale.
• E Distanțarea interesează suprafața din afara benzii marginale.

Răspuns: A, B, C, D

• A Deschiderea ușoară pune în tensiune periferia maxilară din zona premolarului doi și molarului unu.
• B Deschiderea largă tensionează ligamentul pterigomandibular și modelează punga Eisenring.
• C Surâsul forțat modelează zona vestibulară laterală și tracționează posterior plica alveolo-jugală.
• D Aceste mișcări modelează zona vestibulară frontală și tracționează spre interior plica alveolo-jugală.
• E Deschiderea largă modelează punga Eisenring, nu exclusiv vestibulul frontal.

Răspuns: A, B, C, D

• A Acest traseu al limbii modelează zona milohioidiană din dreptul molarilor.
• B Deplasarea vârfului limbii în obraji modelează segmentul milohioidian canin-premolar.
• C Ridicarea limbii către nas tensionează zona Slack anterioară și modelează predominant regiunea genioglosului.
• D Deglutiția modelează regiunile pungilor Neill și Bowen.
• E Sugerea și fluieratul modelează zona vestibulară centrală, nu pungile Neill și Bowen.

Răspuns: A, B, C, D

• A Exersarea prealabilă a testelor favorizează cooperarea corectă a pacientului.
• B Testele se execută lent, cu amplitudinea normală a mișcărilor.
• C Ordinea mișcărilor trebuie păstrată pentru modelarea funcțională corectă.
• D Începerea prizei reprezintă momentul opririi mișcărilor.
• E Mișcările nu continuă în timpul prizei; ele se opresc la debutul acesteia.

Răspuns: A, B, C

• A Îngroșarea și rotunjirea marginilor sunt cerințe ale portamprentei individuale.
• B Raportul marginal cu linia ghirlandată trebuie să corespundă concepției de amprentare.
• C Mânerul ocupă zona incisivilor centrali și reproduce forma și direcția lor.
• D Marginile trebuie să fie rotunjite și îngroșate, nu ascuțite.
• E Forma și direcția mânerului sunt corelate cu cele ale incisivilor centrali.

Răspuns: A, B, C

• A Materialele vâscoase permit utilizarea prudentă a compresiunilor și tracțiunilor periferice ușoare.
• B Paraliziile care împiedică mișcările pacientului justifică ajutorul manual al medicului.
• C Hipotonia și dificultățile de coordonare musculară la vârstnici pot necesita mișcări periferice efectuate de medic.
• D Imposibilitatea pacientului de a efectua mișcările constituie una dintre situațiile de admitere a ajutorului manual.
• E Utilizarea materialului vâscos este una dintre situațiile în care se admit manevre periferice ușoare.

Răspuns: A, B, C

• A Deschiderea largă a gurii modelează la mandibulă regiunea distală a pungii Fisch.
• B Contracția marginii anterioare a maseterului contribuie la modelarea versantului vestibular al tuberculului piriform.
• C Ligamentul pterigomandibular se tensionează în timpul deschiderii largi a gurii.
• D Zona genioglosului este modelată mai ales prin mișcarea limbii către nas, diferită de deschiderea largă a gurii.
• E Deschiderea largă tensionează ligamentul pterigomandibular.

Răspuns: A, B, D

• A Testele fonetice sunt o modalitate de mobilizare automatizată a periferiei câmpului protetic.
• B Masticația este utilizată ca activitate automatizată în amprentarea funcțională.
• C Port-amprenta trebuie să prezinte stabilitate bună pentru efectuarea acestor teste.
• D Deglutiția poate fi folosită ca test funcțional automatizat.
• E Durata acestor amprente impune o bună menținere și stabilitate a port-amprentei.

Răspuns: B, D, E

• A Deglutiția face parte dintre activitățile utilizate ca teste automatizate.
• B Înregistrarea de durată impune menținerea poziției port-amprentei.
• C Fonația reprezintă una dintre activitățile automatizate folosite pentru amprentare.
• D Menținerea bună a port-amprentei este necesară pe durata testelor.
• E Testele de masticație sunt incluse în amprentarea funcțională automatizată.

Răspuns: A, C, E

• A Acrilatul și mucosealul sunt încadrate în categoria rigidă pentru amprentarea funcțională.
• B Eugenatul de zinc aparține categoriei semirigide, alături de ceruri și mase termoplastice.
• C Cerurile și masele termoplastice fac parte din categoria materialelor semirigide.
• D Polieterii sunt materiale elastice, la fel ca siliconii și tiocauciucurile.
• E Fluiditatea, timpul de priză, toxicitatea și elasticitatea trebuie să corespundă tehnicii de amprentare.

Răspuns: A, C, D

• A Vâscozitatea materialului reprezintă una dintre situațiile în care se utilizează mișcări combinate.
• B Lipsa colaborării, inclusiv în hipotonii sau paralizii, este o indicație pentru mișcările combinate.
• C O variantă constă în combinarea mobilizărilor efectuate de medic cu mișcările automatizate ale pacientului.
• D Mișcările funcționale semiautomatizate pot fi combinate cu mișcări automatizate.
• E Caracterul combinat presupune asocierea unor mișcări, inclusiv a celor efectuate de pacient, nu exclusiv mobilizări ale medicului.

Răspuns: A, B, C

• A Materialul port-amprentei trebuie să corespundă indicațiilor comunicate laboratorului.
• B Controlul extraoral verifică respectarea distanțării prescrise, totale sau parțiale.
• C Poziția butonilor și plasamentul mânerului se controlează înaintea verificării intraorale.
• D Neregularitățile bazei și marginilor se îndepărtează în cursul controlului extraoral.
• E Corectitudinea execuției este examinată inițial extraoral, înainte de etapa intraorală.

Răspuns: A, B, C

• A Retentivitățile câmpului edentat parțial influențează amprentarea funcțională.
• B Câmpul edentat parțial asociază zone de suport muco-osos și zone de suport dento-parodontal.
• C În protezările composite, protezele fixe coexistente trebuie evaluate împreună cu breșele edentate.
• D Suportul edentației parțiale alternează între componenta muco-osoasă și cea dento-parodontală.
• E Existența concomitentă a protezelor fixe constituie o particularitate de care amprentarea trebuie să țină seama.

Răspuns: B, C, E

• A Materialele cu priză retard sunt utilizate pentru înregistrările prin mișcări automatizate.
• B Familiarizarea cu port-amprenta facilitează mișcări mai armonice și modelarea periferică.
• C Protezele tranzitorii pot servi la realizarea mișcărilor masticatorii de amprentare.
• D Noua configurație orală creată de port-amprentă necesită adaptarea pacientului.
• E Testele Devin și Herve folosesc fonația pentru modelarea periferiei mobile.

Răspuns: A, D, E

• A Protezele vechi, deja familiare pacientului, pot fi folosite în înregistrarea mișcărilor.
• B Port-amprentele pentru mișcări masticatorii sunt rezistente și prevăzute cu valuri de ocluzie.
• C Testele fonetice Devin și Herve sunt diferențiate pentru maxilar și mandibulă.
• D Amprenta de deglutiție urmărește o extindere mandibulară mai ales în zona linguală.
• E Priza retard permite înregistrarea modelării produse de activitățile automatizate.

Răspuns: A, C, D

• A Amprenta globală reunește informațiile despre preparațiile dentare și despre zonele edentate.
• B Tehnica permite realizarea succesivă a componentelor pe un singur model de lucru.
• C Modelul unic, pus în relație cu antagoniștii, este utilizat pentru etapele protetice ulterioare.
• D Pe modelul comun se confecționează mai întâi protezarea fixă, apoi proteza parțială amovibilă scheletată.
• E Precizia acestui flux de lucru presupune profesionalism ridicat atât al medicului, cât și al tehnicianului.

Răspuns: A, C, D

• A Stopurile ocluzale centrice suficiente pot conserva poziționarea mandibulei.
• B Destrămarea reflexelor parodonto-musculare contribuie la tulburarea relațiilor mandibulo-craniene.
• C Reflexele cu origine articulară pot participa la menținerea poziției mandibulare.
• D Poziționarea poate fi susținută de reflexe musculare și gingivo-parodontale periferice.
• E Necoordonarea activității musculare este un mecanism de afectare a relațiilor, inclusiv a posturii.