Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Protetică dentară (pag. 228-230)

20 de grile originale la protetică dentară, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 228-230). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile pe paginile care au picat la examen

1.Pentru caracterizarea durerii cronice la pacientul edentat parțial întins, sunt valabile următoarele criterii clinice:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 64, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 228.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Durata de peste trei luni a durerii persistente sau recurente constituie un criteriu de cronicitate.
  • B Continuarea durerii peste o lună după amendarea injuriei acute poate defini durerea cronică.
  • C Durerea asociată unei leziuni nevindecate poate avea caracter cronic.
  • D Durerea cronică poate apărea și fără leziuni manifeste.
  • E Durerea cronică presupune prelungire și poate depăși perioada injuriei acute.

2.În evoluția tabloului clinic al edentației parțiale întinse, complicațiile locale se pot propaga la nivel loco-regional. Sunt corecte următoarele relații:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 64, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 228.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Deplasările dentare în ambele planuri schimbă configurația spațiilor protetice.
  • B Malocluziile pot constitui consecințe loco-regionale ale complicațiilor locale.
  • C Disfuncția cranio-mandibulară poate apărea în succesiunea complicațiilor edentației.
  • D Modificările spațiilor protetice pot atrage complicații loco-regionale.
  • E Subdimensionarea etajului inferior este un marker al dezechilibrelor ocluzo-articulare.

3.Sistemul de clasificare a durerii sugerat de Bell, utilizat în evaluarea pacientului edentat parțial întins, se bazează pe următoarea premisă:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 64, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 228.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) durerea provenită din țesuturi variate are caracteristici unice utile clasificării

  1. Mușchii, glandele, vasele și mucoasa pot genera dureri cu trăsături distinctive.

Capcanele

  • a) Diferitele țesuturi pot produce dureri cu caracteristici proprii.
  • b) Premisa clasificării privește particularitățile durerii în funcție de țesutul de origine.
  • d) Mușchii se numără printre țesuturile ale căror dureri au caracteristici utile clasificării.
  • e) Mucoasa poate genera durere cu particularități utilizabile diagnostic.
  • A Diferitele țesuturi pot produce dureri cu caracteristici proprii.
  • B Premisa clasificării privește particularitățile durerii în funcție de țesutul de origine.
  • C Mușchii, glandele, vasele și mucoasa pot genera dureri cu trăsături distinctive.
  • D Mușchii se numără printre țesuturile ale căror dureri au caracteristici utile clasificării.
  • E Mucoasa poate genera durere cu particularități utilizabile diagnostic.

4.Influența factorilor socio-economici asupra tratamentului edentației parțiale întinse se poate manifesta prin:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 64, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 228.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Dificultățile financiare pot orienta alegerea către extracție.
  • B Numărul mare de ședințe al tratamentului conservator poate fi evitat din considerente financiare.
  • C Constrângerile socio-economice pot favoriza extracția, nu conservarea obligatorie.
  • D Motivele financiare pot interveni în decizia dintre extracție și conservare.
  • E Situația socio-economică poate modifica abordarea terapeutică.

5.După stimularea nociceptorilor periferici în durerea acută, traseul și prelucrarea impulsurilor dureroase includ:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 64, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 228.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Impulsurile generate periferic sunt transmise la cornul dorsal.
  • B Cornul dorsal participă la modularea impulsurilor dureroase.
  • C Transmiterea include etapa cornului dorsal înaintea proiecției corticale.
  • D După modulare, impulsurile sunt proiectate în ariile durerii din cortex.
  • E Stimularea periferică este urmată de transmitere centrală, nu de oprire obligatorie.

6.Durerea fiziologică desemnează, în evaluarea pacientului edentat parțial întins, rezultatul acțiunii unor stimuli care:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 64, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 228.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) periclitează integritatea tisulară sau produc leziuni limitate

  1. Stimulii amenințători pentru integritatea tisulară sau cei care produc leziuni limitate pot determina durere fiziologică.

Capcanele

  • a) Durerea fiziologică poate rezulta din stimuli care produc leziuni limitate, fără obligativitatea unor leziuni extinse.
  • b) Periclitarea integrității tisulare este una dintre situațiile care o definesc.
  • d) Persistența peste trei luni caracterizează durerea cronică și nu definește durerea fiziologică.
  • e) Integritatea tisulară este centrală în definirea acestui tip de durere.
  • A Durerea fiziologică poate rezulta din stimuli care produc leziuni limitate, fără obligativitatea unor leziuni extinse.
  • B Periclitarea integrității tisulare este una dintre situațiile care o definesc.
  • C Stimulii amenințători pentru integritatea tisulară sau cei care produc leziuni limitate pot determina durere fiziologică.
  • D Persistența peste trei luni caracterizează durerea cronică și nu definește durerea fiziologică.
  • E Integritatea tisulară este centrală în definirea acestui tip de durere.

7.În durerea acută a edentatului parțial întins, referitor la mediatorii algogeni:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 64, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 228.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, D, E

  • A Bradikinina participă la stimularea nocivă a nociceptorilor periferici.
  • B Histamina este un mediator algogen care stimulează nociceptorii periferici.
  • C Prostaglandinele sunt substanțe algogene implicate în durerea acută.
  • D Substanța P contribuie la stimularea nociceptorilor periferici.
  • E Leucotrienele participă la activarea nociceptivă în durerea acută.

8.În stimularea nociceptorilor periferici din durerea acută a edentatului parțial întins:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 64, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 228.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, E

  • A Bradikinina este unul dintre mediatorii algogeni ai durerii acute.
  • B Histamina participă la stimularea nociceptorilor periferici.
  • C Prostaglandinele au rol algogen prin stimularea nociceptorilor periferici.
  • D Substanța P este implicată în stimularea nociceptivă.
  • E Leucotrienele sunt mediatori algogeni care activează nociceptorii periferici.

9.Modificarea dimensiunii etajului inferior al feței în edentația parțială întinsă se poate produce în următoarele condiții:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 128, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 230.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Dispariția contactelor din zona laterală se asociază reducerii etajului inferior.
  • B Restaurările necorespunzătoare pot realiza o dimensiune insuficientă a etajului inferior.
  • C Modificările în timp ale restaurării și câmpului protetic pot conduce la subdimensionare.
  • D Nerespectarea etapelor terapeutice poate conduce la supradimensionare.
  • E Modificarea dimensiunii etajului inferior este patognomonică pentru malrelațiile mandibulo-craniene.

10.În aprecierea modificărilor tisulare faciale la pacientul vârstnic edentat, sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 128, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 230.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Pierderea elasticității țesuturilor moi constituie o modificare asociată vârstei.
  • B Uscăciunea tegumentelor crește odată cu vârsta.
  • C Evaluarea facială trebuie să distingă efectele îmbătrânirii de efectele pierderii dentare.
  • D Fenomenele determinate de îmbătrânire se suprapun celor datorate edentației.
  • E Așteptarea dispariției tuturor acestor fenomene după protezare necesită corectarea prin informarea pacientului.

11.Profilul facial denumit „de pasăre de pradă”, întâlnit în edentația de mare amplitudine, se realizează prin:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 128, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 230.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) apropierea mentonului de vârful nasului

  1. Apropierea mentonului de vârful nasului generează acest profil.

Capcanele

  • a) Depărtarea nu realizează profilul descris.
  • c) Apropierea reperelor implică modificarea distanței, nu păstrarea ei obligatorie.
  • d) Poziția mentonului față de nas participă direct la formarea profilului.
  • e) Profilul se asociază apropierii mentonului de nas, nu îndepărtării.
  • A Depărtarea nu realizează profilul descris.
  • B Apropierea mentonului de vârful nasului generează acest profil.
  • C Apropierea reperelor implică modificarea distanței, nu păstrarea ei obligatorie.
  • D Poziția mentonului față de nas participă direct la formarea profilului.
  • E Profilul se asociază apropierii mentonului de nas, nu îndepărtării.

12.În raport cu amploarea și localizarea pierderilor dentare, aspectul facial poate prezenta următoarele particularități:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 128, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 230.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Edentația subtotală se poate însoți frecvent de facies voltaireian.
  • B În edentațiile terminale reduse, modificările faciale pot fi aproape insesizabile.
  • C Formele terminale reduse au adesea modificări discrete, nu obligatoriu mutilante.
  • D Amplitudinea pierderilor dentare influențează amploarea modificărilor faciale.
  • E Localizarea edentației întinse influențează morfologia facială.

13.Asimetriile faciale asociate localizării edentației întinse pot rezulta din:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 128, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 230.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) malpoziții mandibulare datorate lipsei contactelor interdentare pe partea edentației

  1. Pierderea contactelor pe partea edentației poate genera malpoziții mandibulare și asimetrii.

Capcanele

  • b) Mecanismul implică lipsa contactelor pe partea edentației.
  • c) Micșorarea etajului inferior poate însoți asimetria, dar nu este obligatorie.
  • d) Malpozițiile și asimetriile pot fi însoțite sau nu de micșorarea etajului inferior.
  • e) Contactele interdentare pierdute pot influența poziția mandibulară.
  • A Pierderea contactelor pe partea edentației poate genera malpoziții mandibulare și asimetrii.
  • B Mecanismul implică lipsa contactelor pe partea edentației.
  • C Micșorarea etajului inferior poate însoți asimetria, dar nu este obligatorie.
  • D Malpozițiile și asimetriile pot fi însoțite sau nu de micșorarea etajului inferior.
  • E Contactele interdentare pierdute pot influența poziția mandibulară.

14.În estimarea antropometrică a etajelor feței fără repere preextracționale sunt corecte:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 128, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 230.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Metoda Leonardo da Vinci modificată utilizează comparația dintre dimensiunea subnazale-gnation și Oph-Sn.
  • B Distanța interpupilară aparține variantei modificate Boianov; metoda standard folosește distanța intercomisurală.
  • C Compasul Appenrodt compară dimensiunea Sn-Gn măsurată cu gura deschisă și cu gura închisă.
  • D Metoda Willis utilizează ocluzometrul Willis, nu exclusiv o radiografie.
  • E Boianov compară distanța intercomisurală cu distanța stomion-gnation și urmărește egalitatea lor.

15.Pentru estimarea antropometrică a etajului inferior al feței sunt corecte următoarele:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 128, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 230.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  • A Ocluzometrul Willis măsoară egalitatea dintre dimensiunea subnazale-gnation și distanța dintre fanta labială și fanta palpebrală.
  • B Pentru Appenrodt se măsoară Sn-Gn cu gura deschisă și cu gura închisă.
  • C Boianov modificată folosește distanța interpupilară în locul celei intercomisurale.
  • D Leonardo da Vinci compară etajul inferior Sn-Gn cu etajul mijlociu N-Sn.
  • E Appenrodt urmărește raportul constant de 3/5, nu egalitatea dimensiunilor.

Grile de exersare pe capitol

16.La persoanele cu arcade mutilate prin edentație, tulburările psihice pot avea următoarele manifestări și consecințe:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 229

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Edentația poate afecta echilibrul interior și poate provoca neliniște.
  • B Stările de nevroză pot însoți mutilarea arcadelor prin edentație.
  • C Pacientul poate trăi pierderea dentară ca pe o amputare.
  • D Tulburările psihice pot avea repercusiuni grave asupra socializării.
  • E Edentația poate fi resimțită ca neapartenență la propria persoană.

17.În insuficiența funcției de automenținere consecutivă edentației, care afirmație descrie corect capacitatea de compensare a aparatului dento-maxilar?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 229

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) eforturile de adaptare pot realiza doar o compensare parțială, chiar după protezare

  1. Capacitatea adaptativă poate fi insuficientă pentru normalizare completă, inclusiv după protezare.

Capcanele

  • a) Compensarea poate rămâne parțială și nu asigură întotdeauna revenirea la normal.
  • b) În multe cazuri, normalul nu este restabilit nici după protezare.
  • c) Arcadele dentare au un rol important în echilibrul bio-funcțional al ansamblului.
  • e) Edentația obligă ansamblul la eforturi suplimentare de compensare și adaptare.
  • A Compensarea poate rămâne parțială și nu asigură întotdeauna revenirea la normal.
  • B În multe cazuri, normalul nu este restabilit nici după protezare.
  • C Arcadele dentare au un rol important în echilibrul bio-funcțional al ansamblului.
  • D Capacitatea adaptativă poate fi insuficientă pentru normalizare completă, inclusiv după protezare.
  • E Edentația obligă ansamblul la eforturi suplimentare de compensare și adaptare.

18.În insuficiența funcțională a pacientului edentat parțial întins, prevalența afectării uneia dintre funcțiile aparatului dento-maxilar:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 229

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Localizarea edentației influențează funcția a cărei afectare predomină.
  • B Întinderea pierderilor dentare contribuie la importanța relativă a insuficiențelor funcționale.
  • C Complicațiile formei de edentație modifică prevalența afectărilor funcționale.
  • D Amploarea edentației este unul dintre factorii care schimbă funcția predominant afectată.
  • E Topografia pierderilor dentare participă la determinarea insuficienței funcționale dominante.

19.Pentru calcularea indicelui facial în evaluarea edentației de mare amplitudine, se utilizează:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 229

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) raportul dintre înălțimea verticală nazion-gnation și lățimea zigomatică, înmulțit cu 100

  1. Indicele facial raportează înălțimea verticală nazion-gnation la lățimea feței și multiplică rezultatul cu 100.

Capcanele

  • b) Inversarea numărătorului cu numitorul nu corespunde calculului indicelui facial.
  • c) Calculul folosește un raport, nu un produs al dimensiunilor.
  • d) Raportul înălțime-lățime trebuie înmulțit cu 100.
  • e) Dimensiunile se raportează, nu se scad.
  • A Indicele facial raportează înălțimea verticală nazion-gnation la lățimea feței și multiplică rezultatul cu 100.
  • B Inversarea numărătorului cu numitorul nu corespunde calculului indicelui facial.
  • C Calculul folosește un raport, nu un produs al dimensiunilor.
  • D Raportul înălțime-lățime trebuie înmulțit cu 100.
  • E Dimensiunile se raportează, nu se scad.

20.Forma clinică de europrosopie, care poate apărea în edentația de mare amplitudine, se caracterizează prin:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 229

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Europrosopia are drept caracteristică o față lată.
  • B Proeminența arcadelor zigomatice participă la aspectul europrosop.
  • C Orbitele și fanta nazală sunt largi în forma europrosopă descrisă.
  • D Fața este lată în europrosopie, nu îngustă.
  • E Aspectul descris este de orbite și fantă nazală largi, nu îngustate.

← pag. 224-227pag. 231-234 →Protetică dentară

Alte capitole

ParodontologiePedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facială