Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Protetică dentară (pag. 231-234)

20 de grile originale la protetică dentară, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 231-234). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile de exersare pe capitol

1.În delimitarea spațiului protetic potențial, care dintre următoarele relații anatomice este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 231

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) limita inferioară este reprezentată de muchia crestei alveolare edentate

  1. Muchia crestei alveolare edentate constituie limita inferioară a spațiului.

Capcanele

  • a) Limitele mezială și distală sunt constituite de fețele proximale ale dinților restanți.
  • c) Limita ocluzală este dată de planul ori suprafața ocluzală corespunzătoare.
  • d) Suprafața ocluzală antagonică participă la limita ocluzală, nu la cea inferioară.
  • e) În absența antagoniștilor se utilizează suprafața ocluzală a dinților limitrofi.
  • A Limitele mezială și distală sunt constituite de fețele proximale ale dinților restanți.
  • B Muchia crestei alveolare edentate constituie limita inferioară a spațiului.
  • C Limita ocluzală este dată de planul ori suprafața ocluzală corespunzătoare.
  • D Suprafața ocluzală antagonică participă la limita ocluzală, nu la cea inferioară.
  • E În absența antagoniștilor se utilizează suprafața ocluzală a dinților limitrofi.

2.Înălțimea spațiului protetic potențial poate fi modificată de structurile limitrofe. Sunt corecte următoarele asocieri clinice:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 231

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Pierderea de înălțime a crestei poate crește distanța până la limita ocluzală.
  • B Ocluzia deschisă este o situație clinică de înălțime mărită a spațiului.
  • C Extruzia antagoniștilor reduce distanța verticală disponibilă.
  • D Abraziunea dinților limitrofi este asociată micșorării înălțimii spațiului.
  • E Subocluzia dinților limitrofi reprezintă o cauză de micșorare a înălțimii.

3.În aprecierea amplitudinii spațiului protetic potențial, delimitarea dentară în raport cu clasele Kennedy se realizează astfel:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 231

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Spațiile terminale din clasele I și II au delimitare dentară mezială.
  • B În clasa III, spațiul poate fi încadrat de dinți atât mezial, cât și distal.
  • C Spațiul anterior din clasa IV este delimitat dentar distal.
  • D Caracterul terminal al claselor I și II nu oferă o limită dentară distală.
  • E Clasa III prezintă delimitare dentară la ambele extremități ale spațiului.

4.Metoda planului Frankfurt apreciază dimensiunile faciale prin compararea următoarelor distanțe:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 231

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) plan Frankfurt-vertex și plan Frankfurt-plan bazal mandibular

  1. Metoda urmărește egalitatea distanțelor de la planul Frankfurt la vertex și la planul bazal mandibular.

Capcanele

  • b) Reperul inferior utilizat este planul bazal mandibular, nu distanța intercomisurală.
  • c) Această pereche nu reprezintă cele două distanțe de la planul Frankfurt.
  • d) Această comparație nu utilizează reperele metodei planului Frankfurt.
  • e) Cele două poziții ale gurii nu definesc comparația dintre distanțele față de planul Frankfurt.
  • A Metoda urmărește egalitatea distanțelor de la planul Frankfurt la vertex și la planul bazal mandibular.
  • B Reperul inferior utilizat este planul bazal mandibular, nu distanța intercomisurală.
  • C Această pereche nu reprezintă cele două distanțe de la planul Frankfurt.
  • D Această comparație nu utilizează reperele metodei planului Frankfurt.
  • E Cele două poziții ale gurii nu definesc comparația dintre distanțele față de planul Frankfurt.

5.Corespondența dintre parametrii spațiului protetic potențial și planurile în care sunt apreciați este:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 231

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Înălțimea este parametrul spațial apreciat în plan vertical.
  • B Amplitudinea se apreciază în plan sagital, nu frontal.
  • C Lățimea este parametrul apreciat în plan frontal.
  • D Amplitudinea corespunde planului sagital.
  • E Planul vertical corespunde înălțimii, nu lățimii.

6.Valorile măsurătorilor antropometrice se consemnează în foaia de observație pentru:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 231

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  • A Valorile consemnate sunt utile în stabilirea diagnosticului.
  • B Măsurătorile păstrate pot orienta refacerea dimensiunii etajului inferior după extracții ulterioare.
  • C Datele antropometrice consemnate contribuie la diagnostic, nu sunt excluse din acesta.
  • D Utilitatea lor se extinde la restabilirea dimensiunii după eventuale extracții ulterioare.
  • E Scopul este tocmai înregistrarea valorilor pentru utilizare diagnostică și terapeutică.

7.Referitor la modificările lățimii spațiului protetic potențial, sunt corecte următoarele asocieri între factorul local și efectul dimensional:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 232

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Exostozele crestei se asociază creșterii lățimii spațiului protetic.
  • B Rotațiile axiale ale dinților limitrofi sunt asociate lățimii micșorate.
  • C Prepararea dinților limitrofi poate reduce lățimea spațiului.
  • D Atrofia crestei alveolare este asociată micșorării lățimii.
  • E Înclinările vestibulo-orale sunt descrise ca situații de mărire a lățimii.

8.Pentru măsurarea și interpretarea înălțimii crestei edentate, care dintre următoarele afirmații este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 232

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) valoarea normală se situează între 4 și 6 mm

  1. Înălțimea normală a crestei este de 4-6 mm.

Capcanele

  • b) Crestele înalte depășesc 6 mm.
  • c) Crestele joase au înălțimea sub limita normală minimă de 4 mm.
  • d) Înălțimea se măsoară de la reflexia mucoasei mobile până la vârful crestei.
  • e) Resorbția alveolară reduce înălțimea crestei.
  • A Înălțimea normală a crestei este de 4-6 mm.
  • B Crestele înalte depășesc 6 mm.
  • C Crestele joase au înălțimea sub limita normală minimă de 4 mm.
  • D Înălțimea se măsoară de la reflexia mucoasei mobile până la vârful crestei.
  • E Resorbția alveolară reduce înălțimea crestei.

9.Aspectul de creastă exostotică în plan vertical, inclusiv cel de tuberozitate plonjantă, poate avea următoarele substraturi:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 232

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Presiunea aerului sinusal la tuberozități poate contribui la aspectul osos plonjant.
  • B O egresie odonto-parodontală preexistentă poate determina aspectul exostotic vertical.
  • C Suportul fibro-mucos îngroșat poate reproduce același aspect clinic.
  • D Mecanismul mucos descris este îngroșarea suportului fibro-mucos.
  • E Suportul osos poate participa direct la formarea aspectului exostotic.

10.Amplitudinea spațiului protetic potențial se poate modifica astfel:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 232

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Reducerea volumului substructurii prin preparare poate mări spațiul disponibil.
  • B Deplasarea dinților către breșa edentată reduce amplitudinea acesteia.
  • C Volumul suplimentar al unei obturații debordante poate reduce amplitudinea.
  • D Distrucția coronară poate mări amplitudinea prin reducerea volumului dentar.
  • E Migrarea către dinții vecini sau alte spații edentate poate mări amplitudinea breșei inițiale.

11.Pentru aprecierea lățimii spațiului protetic potențial, limitele vestibulară și orală se pot stabili prin:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 232

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  • A Tangentele la fețele vestibulare și orale ale dinților limitrofi pot delimita lățimea.
  • B Tangentele la versanții vestibulari și orali ai crestei reprezintă o altă modalitate de delimitare.
  • C Această distanță nu delimitează lățimea vestibulo-orală.
  • D Această măsurătoare privește înălțimea crestei, nu lățimea spațiului.
  • E Lățimea necesită limite vestibulare și orale, nu înlocuirea lor cu repere ocluzale.

12.Baza crestei edentate prezintă următoarele particularități cu relevanță pentru protezarea conjunctă:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 232

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Baza crestei poate avea aspect larg sau îngust.
  • B Gradul atrofiei și resorbției osoase condiționează configurația bazei.
  • C Baza influențează raportul dintre corpul de punte și creastă.
  • D Poziționarea corpului de punte este influențată de baza crestei.
  • E Lățimea bazei poate varia cu atrofia și resorbția.

13.Un profil neregulat al crestei edentate poate influența protezarea prin următoarele mecanisme și consecințe:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 233

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Lipsa regularizării după extracție poate lăsa un suport osos neregulat.
  • B Extracțiile desfășurate la momente diferite pot genera neregularități de profil.
  • C Suprafața neregulată poate compromite echilibrul restaurării amovibile.
  • D Compresia mucoasei între șa și neregularitățile crestei favorizează leziunile de decubit.
  • E Profilul crestei influențează direct estetica corpului de punte.

14.La nivelul arcadelor afectate de edentație, consecințele migrărilor și ale malpozițiilor dinților restanți includ:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 233

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Malpozițiile pot aduce în contact cu antagoniștii alte suprafețe decât cele normale.
  • B Modificarea contactelor perturbă ocluzia statică și dinamică.
  • C Migrarea verticală către breșă poate lua forma extruziei sau egresiei.
  • D Malpozițiile pot desființa punctul de contact cu dinții vecini.
  • E Migrările verticale antagoniste perturbă planul de ocluzie.

15.În culegerea datelor anamnestice ale pacientului edentat parțial întins, sunt corecte următoarele relații cu planificarea tratamentului:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 233

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Vârsta influențează terenul pacientului, varianta terapeutică și succesiunea etapelor.
  • B Domiciliul condiționează organizarea și etapizarea tratamentului.
  • C Profesia poate indica expuneri etiologice, inclusiv noxe sau caria cofetarilor.
  • D În unele situații profesia poate fi definitorie pentru alegerea tratamentului.
  • E Vârsta se reflectă asupra terenului, inclusiv asupra patologiei generale geriatrice.

16.Referitor la aspectele versanților crestei edentate, sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 233

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Convexitatea accentuată a versanților poate căpăta aspect de exostoză.
  • B Extracția laborioasă poate fi urmată de concavitatea versantului.
  • C Afectarea parodontală preexistentă poate explica un versant concav.
  • D Exostozele pot afecta atât protezarea amovibilă, cât și cea conjunctă.
  • E Concavitatea poate apărea tocmai consecutiv unei extracții laborioase.

17.În mod normal, forma pe secțiune a crestei edentate este:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 233

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) triunghiulară, cu baza orientată către osul maxilar sau mandibular

  1. Secțiunea normală are formă triunghiulară, cu baza spre osul maxilar sau mandibular.

Capcanele

  • b) Baza triunghiului normal este orientată spre os, nu spre muchia crestei.
  • c) Forma trapezoidală este un aspect posibil, nu cel normal obligatoriu.
  • d) În forma trapezoidală descrisă, baza mică este către muchia crestei.
  • e) Aspectul versanților și al muchiei poate modifica forma pe secțiune.
  • A Secțiunea normală are formă triunghiulară, cu baza spre osul maxilar sau mandibular.
  • B Baza triunghiului normal este orientată spre os, nu spre muchia crestei.
  • C Forma trapezoidală este un aspect posibil, nu cel normal obligatoriu.
  • D În forma trapezoidală descrisă, baza mică este către muchia crestei.
  • E Aspectul versanților și al muchiei poate modifica forma pe secțiune.

18.Solicitarea dinților restanți pe o arcadă cu aria ocluzală întreruptă poate produce abraziune, manifestată morfologic prin:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 233

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Abraziunea poate transforma marginile incizale în suprafețe.
  • B Abraziunea reduce înălțimea dinților laterali.
  • C Scăderea înălțimii dinților laterali este o consecință a abraziunii.
  • D Abraziunea poate avansa până la planarea suprafeței ocluzale.
  • E Marginile incizale își pot pierde forma prin transformarea în suprafețe.

19.În istoricul afecțiunii unui pacient edentat parțial întins, care asociere este corectă pentru interpretarea morfologiei câmpului protetic?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 234

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) cronologia extracțiilor și etiologia pierderilor dentare se corelează cu morfologia câmpului

  1. Momentul și cauza extracțiilor oferă informații corelate cu configurația câmpului protetic.

Capcanele

  • b) Cauza pierderii dentare se corelează cu morfologia câmpului.
  • c) Succesiunea temporală a extracțiilor este relevantă pentru morfologia câmpului.
  • d) Timpul trecut de la pierderea ultimilor dinți constituie o informație de istoric.
  • e) Receptarea protezei mobile se evaluează atât psihologic, cât și funcțional.
  • A Momentul și cauza extracțiilor oferă informații corelate cu configurația câmpului protetic.
  • B Cauza pierderii dentare se corelează cu morfologia câmpului.
  • C Succesiunea temporală a extracțiilor este relevantă pentru morfologia câmpului.
  • D Timpul trecut de la pierderea ultimilor dinți constituie o informație de istoric.
  • E Receptarea protezei mobile se evaluează atât psihologic, cât și funcțional.

20.În evaluarea antecedentelor personale generale ale pacientului edentat parțial întins, sunt corecte următoarele principii:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 234

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Bolile sistemice relevante pentru tratamentul oral trebuie identificate.
  • B Vârsta și sexul contribuie la interpretarea antecedentelor generale.
  • C Creșterea, maturitatea, involuția și stările fiziologice precum sarcina sunt relevante pentru corelare.
  • D Starea generală poate dicta alternativele terapeutice încă din etapa anamnezei.
  • E Abordarea neadaptată bolilor generale poate periclita starea generală.

← pag. 228-230pag. 234-237 →Protetică dentară

Alte capitole

ParodontologiePedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facială