Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Protetică dentară (pag. 234-237)

20 de grile originale la protetică dentară, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 234-237). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile de exersare pe capitol

1.În inventarierea afecțiunilor generale relevante pentru tratamentul stomatologic al pacientului edentat, care dintre următoarele încadrări este corectă?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 234

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) anemiile sunt încadrate între discraziile sanguine

  1. Anemiile fac parte din discraziile sanguine relevante în anamneza generală.

Capcanele

  • a) Astmul bronșic aparține afecțiunilor aparatului respirator.
  • c) Diabetul este încadrat între afecțiunile metabolice.
  • d) Epilepsia aparține afecțiunilor sistemului nervos.
  • e) Hepatitele cronice sunt încadrate între afecțiunile aparatului digestiv.
  • A Astmul bronșic aparține afecțiunilor aparatului respirator.
  • B Anemiile fac parte din discraziile sanguine relevante în anamneza generală.
  • C Diabetul este încadrat între afecțiunile metabolice.
  • D Epilepsia aparține afecțiunilor sistemului nervos.
  • E Hepatitele cronice sunt încadrate între afecțiunile aparatului digestiv.

2.Precauțiile terapeutice adaptate stării generale a pacientului edentat parțial întins includ:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 234

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A În cadrul precauțiilor adaptate diagnosticului general este prevăzută o soluție anestezică fără vasoconstrictor.
  • B Organizarea ergonomică a ședințelor face parte dintre precauțiile terapeutice.
  • C Este necesară certitudinea că pacientul respectă medicația pentru boala generală.
  • D Protocolul terapeutic de profilaxie a endocarditei infecțioase trebuie respectat.
  • E Manoperele dureroase trebuie evitate.

3.Pacientul edentat parțial întins se poate prezenta la consultație pentru următoarele motive:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 234

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Disfuncțiile masticatorii, fizionomice și fonetice pot motiva prezentarea.
  • B Tulburările articulare și musculare pot determina solicitarea consultației.
  • C Leziunile mucoasei pot fi un motiv de prezentare.
  • D Reoptimizarea este solicitată pentru restaurări vechi necorespunzătoare morfo-funcțional.
  • E Restaurările vechi necorespunzătoare reprezintă un motiv de prezentare pentru reoptimizare.

4.În structurarea anamnezei pacientului edentat parțial întins, sunt incluse:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 234

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Istoricul afecțiunii este o secțiune componentă a anamnezei.
  • B Antecedentele generale și stomatologice trebuie culese în cadrul anamnezei.
  • C Antecedentele heredocolaterale și personale sunt incluse în evaluarea anamnestică.
  • D Anamneza cuprinde și antecedente, nu doar istoricul bolii.
  • E Antecedentele generale se includ alături de cele stomatologice.

5.La planificarea terapiei protetice la pacientul cu afecțiuni generale, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 235

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Compensarea bolii generale este un reper pentru momentul efectuării manoperelor stomatologice.
  • B Modificarea resorbției și atrofiei de către tulburările metabolice poate compromite precoce stabilitatea unei proteze mobile.
  • C Terapia cortizonică accentuează atrofia osoasă, afectând condițiile de susținere a restaurării.
  • D Terapia radiantă poate intensifica atrofia osoasă și trebuie integrată în evaluarea prognosticului protetic.
  • E Afecțiunea generală de bază trebuie identificată înaintea inițierii terapiei protetice pentru evaluarea viabilității soluției.

6.La un pacient care poartă o proteză mobilizabilă, antecedentele personale stomatologice trebuie să clarifice:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 235

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Data protezării ajută la reconstruirea cronologică a istoricului stomatologic.
  • B Acceptarea tratamentului și satisfacția față de soluția terapeutică fac parte din antecedentele stomatologice.
  • C Acomodarea cu proteza mobilă oferă informații utile pentru conduita terapeutică ulterioară.
  • D Istoricul stomatologic include afecțiunile anterioare și tratamentele efectuate, nu doar starea prezentă.
  • E Parafuncțiile se consemnează împreună cu modul de manifestare și acuzele pe care le produc.

7.Pentru depistarea bolilor sistemice relevante prin ancheta familială, intervalul investigat în antecedentele heredo-colaterale cuprinde:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 235

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Ultimele trei generații ale familiei.

  1. Bolile sistemice se caută în ultimele trei generații ale familiei pacientului.

Capcanele

  • a) Ancheta familială depășește generația părinților, cuprinzând ultimele trei generații.
  • b) Investigarea numai a două generații restrânge intervalul familial urmărit.
  • d) Antecedentele heredo-colaterale privesc familia; afecțiunile proprii pacientului aparțin antecedentelor personale.
  • e) Investigarea familială nu se limitează la descendenți, ci urmărește ultimele trei generații.
  • A Ancheta familială depășește generația părinților, cuprinzând ultimele trei generații.
  • B Investigarea numai a două generații restrânge intervalul familial urmărit.
  • C Bolile sistemice se caută în ultimele trei generații ale familiei pacientului.
  • D Antecedentele heredo-colaterale privesc familia; afecțiunile proprii pacientului aparțin antecedentelor personale.
  • E Investigarea familială nu se limitează la descendenți, ci urmărește ultimele trei generații.

8.Ancheta antecedentelor heredo-colaterale stomatologice urmărește depistarea unor afecțiuni cu transmitere genetică. Sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 235

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Anomaliile dento-maxilare se investighează pentru componenta lor de transmitere genetică.
  • B Parodontopatiile intră în evaluarea antecedentelor stomatologice familiale.
  • C Cariile multiple fac parte dintre afecțiunile urmărite prin ancheta stomatologică familială.
  • D Malformațiile congenitale justifică investigarea antecedentelor familiale stomatologice.
  • E Anomaliile dento-maxilare sunt incluse în evaluarea familială, nu excluse.

9.În evaluarea condițiilor de viață și muncă ale pacientului care necesită tratament protetic, consemnarea activității profesionale presupune:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 235

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Identificarea mediului toxic și a eventualelor ticuri profesionale.

  1. Mediul de activitate și ticurile profesionale pot influența patologia aparatului dento-maxilar și prognosticul protetic.

Capcanele

  • b) Caracterul muncii se evaluează împreună cu mediul în care pacientul lucrează.
  • c) Se diferențiază atât solicitarea fizică, cât și cea intelectuală.
  • d) Ticurile profesionale trebuie identificate în cadrul condițiilor de muncă.
  • e) Expunerea la un mediu toxic se investighează indiferent de caracterul solicitării profesionale.
  • A Mediul de activitate și ticurile profesionale pot influența patologia aparatului dento-maxilar și prognosticul protetic.
  • B Caracterul muncii se evaluează împreună cu mediul în care pacientul lucrează.
  • C Se diferențiază atât solicitarea fizică, cât și cea intelectuală.
  • D Ticurile profesionale trebuie identificate în cadrul condițiilor de muncă.
  • E Expunerea la un mediu toxic se investighează indiferent de caracterul solicitării profesionale.

10.Caracterizarea obiceiurilor alimentare și masticatorii în cadrul condițiilor de viață include:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 235

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Regularitatea meselor și ritmul masticator, alert, mediu sau lent, sunt date relevante ale anamnezei.
  • B Textura alimentelor preferate se consemnează în evaluarea alimentației.
  • C Se identifică masticația frecătoare, tocătoare sau mixtă și caracterul unilateral ori bilateral.
  • D Consumul de alcool și tutun se investighează alături de tipul alimentației.
  • E Regularitatea meselor se consemnează împreună cu ritmul masticației.

11.Identificarea corectă a conturului feței în examenul cervico-facial este utilă pentru:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 236

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Modelarea restaurării fixe și alegerea dinților artificiali, prin corelarea cu forma dinților.

  1. Forma conturului facial se corelează cu forma dinților, orientând modelajul și alegerea dinților artificiali.

Capcanele

  • b) Alegerea dinților artificiali valorifică relația dintre conturul feței și forma dentară.
  • c) Pentru modelaj este relevantă corelarea formei dentare cu forma feței; culoarea tegumentară nu substituie această analiză.
  • d) Integritatea tegumentară se examinează separat și nu înlocuiește corelarea conturului facial cu forma dinților.
  • e) Conturul feței se corelează și cu tipul constituțional, care participă la analiza morfologică.
  • A Forma conturului facial se corelează cu forma dinților, orientând modelajul și alegerea dinților artificiali.
  • B Alegerea dinților artificiali valorifică relația dintre conturul feței și forma dentară.
  • C Pentru modelaj este relevantă corelarea formei dentare cu forma feței; culoarea tegumentară nu substituie această analiză.
  • D Integritatea tegumentară se examinează separat și nu înlocuiește corelarea conturului facial cu forma dinților.
  • E Conturul feței se corelează și cu tipul constituțional, care participă la analiza morfologică.

12.Analiza simetriei faciale din față presupune:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 236

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C, D

  • A Simetria se apreciază transversal față de axul vertical facial.
  • B Reperele Tr, N și Sn definesc imaginar planul de simetrie median.
  • C Liniile interfrenulare și interincisive maxilară și mandibulară trebuie să se alinieze cu planul median.
  • D Distanțele până la punctele paramediene Zy și Go se compară bilateral față de planul median.
  • E Neconcordanța cu liniile interincisive nu este obiectivul normal al trasării; se urmărește coincidența acestora cu planul median.

13.În localizarea cauzelor unei asimetrii faciale, sunt corecte asocierile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 236

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Modificările volumului și tonusului muscular pot produce asimetrii de origine musculară.
  • B Exostozele și consolidările vicioase modifică structura osoasă și se încadrează la cauzele osoase.
  • C Restaurările protetice incorecte pot participa la asimetria de origine ocluzală.
  • D Exostozele și consolidările vicioase sunt cauze osoase, nu leziuni ale părților moi.
  • E Supurațiile și abcesele se încadrează între cauzele de asimetrie a părților moi.

14.La inspecția pacientului cu edentații întinse, în funcție de amplitudinea edentației și de complicațiile asociate, pot fi observate:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 236

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Pierderea suportului dentar în edentațiile întinse se poate însoți de înfundarea obrajilor, simetrică sau asimetrică.
  • B Șanțurile faciale se pot accentua în raport cu întinderea edentației.
  • C Reducerea etajului inferior poate modifica indicii faciali.
  • D Edentațiile întinse pot fi însoțite de asimetrii faciale.
  • E Modificările antropologice sunt posibile și se evaluează prin inspecție.

15.La inspecția de față, evaluarea tegumentelor cervico-faciale se realizează corect prin:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 236

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Compararea colorației cu regiunile învecinate și descrierea dimensiunilor, formei și aspectului leziunilor.

  1. Colorația se compară regional, iar modificările de integritate se caracterizează prin dimensiuni, formă și aspect.

Capcanele

  • b) Comparația cu tegumentele regiunilor învecinate face parte din aprecierea colorației.
  • c) Fistulele se descriu inclusiv prin dimensiuni și formă.
  • d) Cicatricile sunt modificări de integritate ce trebuie consemnate.
  • e) Deformările tegumentare se analizează alături de colorație și celelalte leziuni.
  • A Colorația se compară regional, iar modificările de integritate se caracterizează prin dimensiuni, formă și aspect.
  • B Comparația cu tegumentele regiunilor învecinate face parte din aprecierea colorației.
  • C Fistulele se descriu inclusiv prin dimensiuni și formă.
  • D Cicatricile sunt modificări de integritate ce trebuie consemnate.
  • E Deformările tegumentare se analizează alături de colorație și celelalte leziuni.

16.Examenul cervico-facial al pacientului cu indicație protetică prezintă următoarele caracteristici:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 236

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Cele două perspective permit aprecierea complementară a morfologiei cervico-faciale.
  • B Palparea superficială și cea profundă fac parte din examenul cervico-facial.
  • C ATM este o structură căreia i se acordă atenție specială în această examinare.
  • D Inspecția frontală se completează cu examinarea profilului, palpare și auscultație.
  • E Auscultația este o metodă utilizată în examenul cervico-facial.

17.În relația de postură, modificarea etajului inferior al feței se poate asocia cu:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 237

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C, D

  • A Reducerea tonusului ridicătorilor poate permite mărirea etajului inferior în postura mandibulară.
  • B Hipertonia coborâtorilor favorizează mărirea etajului inferior în relația de postură.
  • C Spasmele sau hipertonia ridicătorilor se asociază cu micșorarea etajului inferior.
  • D Hipotonia coborâtorilor poate determina micșorarea etajului inferior în postură.
  • E Hipertonia ridicătorilor micșorează etajul inferior, în loc să îl mărească.

18.Modificările etajului inferior în relație centrică pot avea următoarele explicații:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 237

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Infraalveolia laterală asociată ocluziei adânci este o cauză de reducere a etajului inferior în relație centrică.
  • B Pierderea stopurilor laterale prin leziuni coronare sau edentații poate produce prăbușirea ocluziei.
  • C Supra-alveolia și mordex apertus se pot însoți de mărirea etajului inferior.
  • D Pierderea stopurilor laterale poate micșora etajul prin instalarea ocluziei prăbușite.
  • E Infraalveolia laterală reduce etajul; supradimensionarea se poate asocia supra-alveoliei cu mordex apertus.

19.La palparea superficială cervico-facială, asocierea dintre temperatură scăzută și transpirații reci indică:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 237

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) O afectare generală ce constituie o urgență.

  1. Temperatura scăzută împreună cu transpirațiile reci constituie un semn de afectare generală și o urgență.

Capcanele

  • a) Asocierea nu este o constatare fiziologică; semnalează afectare generală.
  • c) Inflamația locală poate crește temperatura, pe când combinația descrisă implică temperatură scăzută și afectare generală.
  • d) Temperatura este scăzută în situația descrisă, iar transpirațiile reci au semnificație generală.
  • e) Combinația impune recunoașterea unei afectări generale, nu excluderea ei.
  • A Asocierea nu este o constatare fiziologică; semnalează afectare generală.
  • B Temperatura scăzută împreună cu transpirațiile reci constituie un semn de afectare generală și o urgență.
  • C Inflamația locală poate crește temperatura, pe când combinația descrisă implică temperatură scăzută și afectare generală.
  • D Temperatura este scăzută în situația descrisă, iar transpirațiile reci au semnificație generală.
  • E Combinația impune recunoașterea unei afectări generale, nu excluderea ei.

20.În inspecția de profil, referitor la reperele labiale, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 237

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Valoarea normală a unghiului nazo-labial este de 90°.
  • B Raportul normal presupune o ușoară depășire a buzei inferioare de către cea superioară.
  • C Edentația frontală, prognația și ocluzia inversă frontală pot inversa raportul labial.
  • D Poziția și absența dinților superiori pot modifica unghiul nazo-labial.
  • E Această acoperire inversează raportul normal dintre cele două buze.

← pag. 231-234pag. 237-240 →Protetică dentară

Alte capitole

ParodontologiePedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facială