Parodontologie (pag. 309-312)
20 de grile originale la parodontologie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 309-312). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.Prin ce mecanism pot distrofiile dentare favoriza inflamația parodontală?4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 38, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 309.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Suprafețele rugoase și marginile neregulate rețin placa, mai ales în deficit de igienă și în vecinătatea gingiei.
- Rugozitățile și marginile neregulate favorizează placa; igiena insuficientă și apropierea gingivală favorizează inflamația.
Capcanele
- b) Marginile anfractuoase creează condiții de retenție a plăcii.
- c) Igiena deficitară favorizează consecințele retenției, fără a le anula.
- d) Apropierea leziunilor de marginea gingivală favorizează afectarea inflamatorie.
- e) Rugozitatea reprezintă un factor de retenție bacteriană, nu unul protector.
- A Rugozitățile și marginile neregulate favorizează placa; igiena insuficientă și apropierea gingivală favorizează inflamația.
- B Marginile anfractuoase creează condiții de retenție a plăcii.
- C Igiena deficitară favorizează consecințele retenției, fără a le anula.
- D Apropierea leziunilor de marginea gingivală favorizează afectarea inflamatorie.
- E Rugozitatea reprezintă un factor de retenție bacteriană, nu unul protector.
2.Originea tartrului subgingival:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 38, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 309.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) este plasmatică
- Tartrul subgingival are origine plasmatică.
Capcanele
- a) Tartrul subgingival are origine plasmatică, iar cel supragingival are origine salivară.
- b) Plasma constituie originea tartrului subgingival.
- d) Proteinele salivare nu se regăsesc în tartrul subgingival.
- e) Tartrul supragingival are origine salivară, diferită de originea plasmatică a celui subgingival.
- A Tartrul subgingival are origine plasmatică, iar cel supragingival are origine salivară.
- B Plasma constituie originea tartrului subgingival.
- C Tartrul subgingival are origine plasmatică.
- D Proteinele salivare nu se regăsesc în tartrul subgingival.
- E Tartrul supragingival are origine salivară, diferită de originea plasmatică a celui subgingival.
3.Tartrul subgingival, prin originea sa:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 38, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 309.
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) se deosebește de cel supragingival
- Originea plasmatică a tartrului subgingival diferă de originea salivară a celui supragingival.
Capcanele
- a) Proteinele salivare sunt prezente în tartrul supragingival, dar lipsesc din cel subgingival.
- b) Tartrul subgingival provine din plasmă.
- c) Originea tartrului subgingival este plasmatică.
- e) Cele două tipuri de tartru au origini diferite: plasmatică și salivară.
- A Proteinele salivare sunt prezente în tartrul supragingival, dar lipsesc din cel subgingival.
- B Tartrul subgingival provine din plasmă.
- C Originea tartrului subgingival este plasmatică.
- D Originea plasmatică a tartrului subgingival diferă de originea salivară a celui supragingival.
- E Cele două tipuri de tartru au origini diferite: plasmatică și salivară.
Grile de exersare pe capitol
4.Iatrogeniile restauratoare pot afecta parodonțiul prin următoarele mecanisme:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 310
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Înălțimea excesivă a obturațiilor ocluzale poate genera traumă ocluzală.
- B Rugozitatea compozitului nefinisat oferă suprafețe de retenție pentru placă.
- C Marginile coronare prea lungi pot invada și agresa spațiul biologic.
- D Marginile prea scurte favorizează retenția plăcii.
- E Coroanele prea înalte determină traumă ocluzală prin interferențe și contacte premature.
5.Rolul susceptibilității gazdei în boala parodontală este susținut de următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 310
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Declanșarea bolii necesită și un răspuns imun susceptibil al gazdei.
- B Diferențele de susceptibilitate explică forme clinice diferite în prezența unor patogeni similari.
- C Capacitatea proprie de vindecare contribuie la variația răspunsului terapeutic.
- D La o gazdă cu susceptibilitate scăzută, patogenii pot avea efect clinic absent sau redus.
- E Susceptibilitatea la episoade ulterioare de recidivă influențează evoluția după tratament.
6.Dintre intervențiile iatrogene care pot afecta parodonțiul fac parte:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 310
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Șlefuirea intempestivă subgingivală poate afecta direct parodonțiul.
- B Instrumentarea endodontică agresivă se numără printre iatrogeniile parodontale.
- C Conducerea neadecvată a tratamentului ortodontic poate leza parodonțiul.
- D Croșetele neadaptate ale lucrărilor parțiale mobilizabile pot afecta parodonțiul.
- E Obturațiile proximale care depășesc conturul marginal pot leza direct parodonțiul, fără efect protector.
7.Condițiile sistemice care predispun la boala parodontală includ:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 310
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Modificările hormonale și sindroamele genetice pot reprezenta condiții sistemice predispozante.
- B Deficiențele imune și nutriționale se numără printre factorii sistemici predispozanți.
- C Bolile hematologice și endocrine pot modifica predispoziția pentru boala parodontală.
- D Stresul și sindroamele psihosomatice sunt incluse între condițiile sistemice predispozante.
- E Deficiențele imune pot predispune la boala parodontală, fără rol obligatoriu preventiv.
8.Prin influențarea mediatorilor inflamatori, unele boli sistemice pot:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 310
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Anumite boli sistemice pot modifica sinteza și activitatea mediatorilor inflamatori implicați în afectarea parodontală.
- B Dereglarea mediatorilor se poate manifesta prin semne timpurii de distrucție parodontală.
- C Unele boli sistemice sunt și factori de risc, asociindu-se cu prevalență, severitate și ritm distructiv crescute.
- D Influența poate cuprinde atât apariția, cât și progresia și severitatea bolii.
- E Bolile sistemice cu rol de risc pot accelera procesele distructive față de absența lor.
9.În Diagrama de Apreciere a Riscului Parodontal, încadrarea consumului de tutun include:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 311
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Categoria ocazională corespunde consumului de mai puțin de 10 țigări pe zi.
- B Consumul de 10 până la 20 de țigări zilnic definește categoria moderată.
- C La 20 de țigări pe zi pacientul este fumător moderat; categoria mare fumător presupune depășirea acestui consum.
- D Încadrarea ca fost fumător presupune renunțarea la fumat de mai mult de 5 ani.
- E Un consum de 15 țigări pe zi aparține categoriei moderate.
10.În clasificarea parodontitelor din 2018, aprecierea stadiului și gradului are următoarele caracteristici:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 311
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Cele patru stadii ordonează severitatea bolii și dificultatea managementului cazului.
- B Există trei grade, utilizate pentru progresie și răspunsul anticipat la tratament.
- C Diabetul și fumatul pot modifica gradul atribuit parodontitei.
- D Controlul glicemic este evaluat prin hemoglobina glicozilată, pragul relevant fiind 7%.
- E Pragul pentru fumat este de minimum 10 țigări zilnic, nu 20.
11.Diminuarea apărării primare împotriva patogenilor parodontali în diabetul slab controlat se asociază cu:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 311
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) afectarea funcțiilor polimorfonuclearelor, monocitelor și macrofagelor
- Controlul glicemic slab afectează aceste trei populații celulare implicate în apărarea primară.
Capcanele
- a) Predispoziția infecțioasă a fost legată de alterarea chemotactismului polimorfonuclearelor, nu de îmbunătățirea sa.
- b) Alterarea fagocitozei poate contribui la susceptibilitatea infecțioasă; eficientizarea ei nu explică această susceptibilitate.
- d) Aderența polimorfonuclearelor poate fi alterată în diabet, ceea ce poate favoriza infecțiile.
- e) Apărarea primară este diminuată la pacientul cu diabet slab controlat.
- A Predispoziția infecțioasă a fost legată de alterarea chemotactismului polimorfonuclearelor, nu de îmbunătățirea sa.
- B Alterarea fagocitozei poate contribui la susceptibilitatea infecțioasă; eficientizarea ei nu explică această susceptibilitate.
- C Controlul glicemic slab afectează aceste trei populații celulare implicate în apărarea primară.
- D Aderența polimorfonuclearelor poate fi alterată în diabet, ceea ce poate favoriza infecțiile.
- E Apărarea primară este diminuată la pacientul cu diabet slab controlat.
12.Diagrama de Apreciere a Riscului Parodontal are următoarele caracteristici:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 311
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, E
- A Instrumentul digital dezvoltat la Berna permite aprecierea individualizată a riscului parodontal.
- B Suprafața diagramei crește direct proporțional cu nivelul riscului parodontal.
- C Datele clinice și factorii de risc introduși de medic sunt folosiți pentru calculul automat al riscului.
- D Intervalul dintre vizite este calculat în funcție de nivelul individual de risc.
- E Estimarea riscului permite și calcularea intervalului recomandat dintre vizitele pacientului.
13.Referitor la riscul parodontal asociat diabetului zaharat, sunt corecte:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 311
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, D, E
- A Diabetul se asociază cu o creștere de două până la trei ori a riscului de parodontită.
- B Controlul glicemic este esențial pentru aprecierea riscului parodontal la persoana cu diabet.
- C Un control glicemic slab se asociază cu creșterea severității infecțiilor, inclusiv a parodontitei.
- D Asocierea vârstei de peste 45 de ani cu HbA1c peste 9% corespunde unui risc de 2,9 ori mai mare de parodontită severă față de controlul glicemic bun.
- E Hiperglicemia insuficient controlată se asociază cu forme parodontale mai severe.
14.Prevalența și severitatea crescute ale parodontitelor la pacienții cu diabet, îndeosebi la cei cu un control glicemic slab, au determinat desemnarea bolilor parodontale drept:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 311
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) a șasea complicație a diabetului
- Bolile parodontale au fost desemnate a șasea complicație a diabetului, mai ales în contextul controlului glicemic slab.
Capcanele
- a) Denumirea consacrată pentru bolile parodontale este a șasea complicație a diabetului.
- b) Bolile parodontale sunt desemnate ca a șasea complicație a diabetului, datorită frecvenței și severității lor crescute.
- c) Asocierea epidemiologică cu diabetul a susținut denumirea de a șasea complicație.
- e) Numerotarea utilizată pentru această complicație este a șasea.
- A Denumirea consacrată pentru bolile parodontale este a șasea complicație a diabetului.
- B Bolile parodontale sunt desemnate ca a șasea complicație a diabetului, datorită frecvenței și severității lor crescute.
- C Asocierea epidemiologică cu diabetul a susținut denumirea de a șasea complicație.
- D Bolile parodontale au fost desemnate a șasea complicație a diabetului, mai ales în contextul controlului glicemic slab.
- E Numerotarea utilizată pentru această complicație este a șasea.
15.Dezechilibrul oxidativ sistemic asociat fumatului pe termen lung se caracterizează prin:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 312
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) creșterea oxidanților și reducerea antioxidanților, inclusiv a vitaminelor A și C
- Creșterea oxidanților concomitent cu scăderea apărării antioxidante determină stres oxidativ crescut.
Capcanele
- a) Produșii peroxidării lipidice contribuie la creșterea oxidanților la fumători.
- b) Nivelul vitaminei C, un antioxidant, scade în acest dezechilibru.
- d) Dezechilibrul dintre oxidanți și antioxidanți produce un nivel înalt de stres oxidativ.
- e) Vitamina A se numără printre antioxidanții al căror nivel scade.
- A Produșii peroxidării lipidice contribuie la creșterea oxidanților la fumători.
- B Nivelul vitaminei C, un antioxidant, scade în acest dezechilibru.
- C Creșterea oxidanților concomitent cu scăderea apărării antioxidante determină stres oxidativ crescut.
- D Dezechilibrul dintre oxidanți și antioxidanți produce un nivel înalt de stres oxidativ.
- E Vitamina A se numără printre antioxidanții al căror nivel scade.
16.Conform rezultatelor GATS 2018 pentru România, sunt corecte următoarele afirmații:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 312
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, E
- A Media consumului zilnic raportată pentru fumători era de 16,5 țigări.
- B Dintre fumătorii cu vizită medicală în anul anterior, 57,1% fuseseră sfătuiți să renunțe.
- C La 15-24 de ani proporția recomandărilor era minimă, de 38,5%.
- D La minimum 65 de ani proporția recomandărilor era maximă, de 60,8%.
- E Adulții tineri de 15-24 de ani reprezentau aproximativ o treime dintre fumători.
17.Comparativ cu nefumătorii, pacienții fumători prezintă următoarele particularități parodontale:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 312
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Inflamația gingivală produsă de acumularea plăcii este mai puțin exprimată la fumători.
- B Pierderea de atașament este mai frecventă și mai severă la fumători.
- C Fumatul se asociază cu prevalență și severitate crescute ale pierderii osoase alveolare.
- D Profunzimea pungilor are valori de prevalență și severitate crescute la fumători.
- E Modelele de gingivită experimentală arată un răspuns inflamator redus la fumători.
18.Efectele sistemice pe termen lung ale fumatului asupra componentelor celulare și mediatorilor inflamatori includ:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 312
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, D
- A Fumatul cronic se asociază cu leucocitoză, creșterea fiind evidentă mai ales pentru polimorfonucleare.
- B Nivelul total al limfocitelor T crește, cu semnificație în bronhopneumopatia obstructivă cronică indusă de fumat.
- C Fumatul crește sinteza citokinelor proinflamatorii IL-1α, IL-6 și TNF-α.
- D Proteinele de fază acută, între care proteina C reactivă și fibrinogenul, cresc atât pulmonar, cât și sistemic.
- E Efectul sistemic descris este creșterea numărului total de leucocite.
19.La fumătorii vârstnici, riscul și consecințele utilizării tutunului prezintă următoarele particularități:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 312
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C, D
- A Fumătorii adulți în vârstă au o probabilitate de aproape trei ori mai mare de boală parodontală severă.
- B Numărul anilor de fumat este un factor semnificativ în pierderea dinților.
- C Durata expunerii la fumat se asociază semnificativ cu pierderea dinților.
- D Expunerea îndelungată este semnificativă pentru apariția cariilor suprafeței radiculare în treimea cervicală.
- E Probabilitatea bolii parodontale severe crește de aproape trei ori la fumătorii vârstnici.
20.Abordarea pacientului fumător în practica parodontală presupune recunoașterea următoarelor aspecte:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 312
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Fumatul constituie un factor major de risc, asociat cu o prevalență și severitate crescute ale parodontitei.
- B Pacienții care continuă să fumeze obțin rezultate terapeutice parodontale reduse.
- C Consilierea pentru renunțarea la fumat face parte din terapia parodontală.
- D Persistența fumatului reduce rezultatele tratamentului parodontal.
- E Informarea și educarea trebuie să includă efectele nocive atât asupra sănătății orale, cât și asupra celei sistemice.
← pag. 307-309pag. 313-321 →Parodontologie
Alte capitole
PedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facialăChirurgie oro-maxilo-facială
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.