Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Parodontologie (pag. 335-341)

20 de grile originale la parodontologie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 335-341). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile pe paginile care au picat la examen

1.Semnele obiective ale gingivostomatitei acute ulcero-necrotice includ:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 73, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 335.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, E

  • A Vârfurile papilelor prezintă ulcerații crateriforme.
  • B Sângerările apar spontan sau la cele mai mici atingeri.
  • C Porțiunile gingivale neulcerate sunt roșii.
  • D Rigiditatea feței face parte din manifestările obiective.
  • E Adenopatia regională reprezintă un semn obiectiv.

2.În gingivitele descuamative, leziunile elementare și evoluția lor locală se caracterizează prin:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 69, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 337.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Vezicula este o leziune mică, în general de cel mult 5 mm.
  • B Bula are dimensiuni mai mari, putând ajunge la câțiva centimetri.
  • C Leziunile veziculo-buloase se sparg în scurt timp pe mucoasa gingivală și orală.
  • D Ruperea leziunilor determină suprafețe erozive și ulcerate.
  • E Zonele de atrofie au keratină slab reprezentată sau absentă.

3.Ce evoluție este caracteristică gingivostomatitei herpetice?5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 69, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 337.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, D

  • A Perioada de incubație este scurtă, de 48-72 de ore, iar debutul vezicular este brusc.
  • B Incubația este de ordinul zilelor, nu obligatoriu de câteva luni.
  • C Intensitatea puseelor scade progresiv, iar vindecarea poate fi totală.
  • D Evoluția obișnuită este spre vindecare în aproximativ două săptămâni.
  • E Gingivostomatita herpetică apare mai frecvent la copii.

4.În suspiciunea de gingivită alergică produsă de gumă de mestecat sau produse de igienă orală, care constatare confirmă rolul alergen al produsului?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 69, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 337.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Dispariția leziunilor după întreruperea utilizării produsului implicat.

  1. Eliminarea produsului urmată de dispariția leziunilor confirmă implicarea lui alergică.

Capcanele

  • a) Persistența neschimbată a leziunilor nu constituie proba clinică a rolului alergen descrisă aici.
  • c) Gingia afectată alergic poate fi moale, friabilă și tumefiată.
  • d) Gingia alergică sângerează ușor la atingere și masticație.
  • e) Afectarea alergică determină creșterea volumului gingival.
  • A Persistența neschimbată a leziunilor nu constituie proba clinică a rolului alergen descrisă aici.
  • B Eliminarea produsului urmată de dispariția leziunilor confirmă implicarea lui alergică.
  • C Gingia afectată alergic poate fi moale, friabilă și tumefiată.
  • D Gingia alergică sângerează ușor la atingere și masticație.
  • E Afectarea alergică determină creșterea volumului gingival.

5.Gingivitele descuamative:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 69, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 337.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  • A Tuberculoza este una dintre infecțiile cronice asociate gingivitelor descuamative.
  • B Pemfigusul vulgar poate determina manifestări gingivale descuamative.
  • C Manifestările descuamative pot apărea în perioada de postmenopauză.
  • D Lichenul plan bulos poate produce gingivită descuamativă.
  • E Reacțiile de hipersensibilizare la medicamente pot produce gingivite descuamative.

6.Gingivitele descuamative:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 69, 2021. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 337.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, D, E

  • A Infecțiile cronice, inclusiv sifilisul și tuberculoza, pot asocia gingivite descuamative.
  • B Pemfigoidul mucos benign poate determina manifestări gingivale descuamative.
  • C Menopauza constituie o circumstanță de apariție a gingivitei descuamative.
  • D Lichenul plan bulos poate asocia eroziuni și ulcerații gingivale.
  • E Uneori manifestările descuamative apar după histerectomie.

7.În diagnosticul gingivostomatitei aftoase recidivante, sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 86, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 338.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Diagnosticul pozitiv se bazează pe aspectul clinic și pe durerile intense, alături de testul terapeutic.
  • B Albirea ulcerației la nitrat de argint 30% reprezintă testul terapeutic descris.
  • C Forma herpetică este mai puțin dureroasă decât gingivostomatita aftoasă recidivantă.
  • D Leziunile herpetice din zonele cutaneo-mucoase ajută diferențierea clinică.
  • E Forma herpetică apare mai frecvent la copii, iar forma aftoasă mai frecvent la adulți.

8.Despre etiologia gingivostomatitei aftoase recidivante este corect că:4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 86, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 338.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Rămâne necunoscută, deși sunt presupuse mecanisme imunopatologice.

  1. Sunt suspectate mecanisme imunopatologice, fără stabilirea unei etiologii certe.

Capcanele

  • a) Etiologia este necunoscută; virusul herpetic nu este desemnat drept cauză a aftozei recidivante.
  • c) Mecanismele imunopatologice par să participe la apariția bolii.
  • d) Schimbarea periei de dinți este descrisă ca factor favorizant local.
  • e) Fumatul și condimentele figurează între factorii favorizanți locali.
  • A Etiologia este necunoscută; virusul herpetic nu este desemnat drept cauză a aftozei recidivante.
  • B Sunt suspectate mecanisme imunopatologice, fără stabilirea unei etiologii certe.
  • C Mecanismele imunopatologice par să participe la apariția bolii.
  • D Schimbarea periei de dinți este descrisă ca factor favorizant local.
  • E Fumatul și condimentele figurează între factorii favorizanți locali.

9.În privința recidivelor și contagiozității herpesului oral, sunt corecte afirmațiile:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 86, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 338.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Traumatismele și extracțiile dentare constituie circumstanțe favorizante pentru reactivare.
  • B Picăturile de salivă reprezintă o cale de transmitere.
  • C Materialele și suprafețele contaminate pot participa la transmitere prin contact.
  • D Activarea imunității în timp se asociază cu apariția rară a herpesului la vârstnici.
  • E Ciclul menstrual poate favoriza recidiva, denumită herpes catamenial.

10.Gingivostomatita aftoasă recidivantă se caracterizează prin:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 86, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 338.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Aftele de 0,2-1 cm se vindecă în 7-10 zile fără cicatrice.
  • B Aftele de 1-3 cm persistă câteva săptămâni și lasă cicatrice.
  • C Ulcerația aftoasă este înconjurată de o zonă eritematoasă.
  • D Adenopatia loco-regională însoțește constant această afecțiune.
  • E Aftele sunt de regulă foarte dureroase la masticație și deglutiție.

11.În gingivostomatita aftoasă recidivantă:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 86, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 338.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Vezicula inițială durează doar câteva ore și lasă o ulcerație după rupere.
  • B Recidivele pot apărea imprevizibil, la intervale de la zile la ani.
  • C Aftele mari persistă săptămâni și sunt urmate de cicatrice.
  • D Hipersalivația este una dintre manifestările gingivostomatitei aftoase recidivante.
  • E Asocierea localizărilor orale și genitale definește aftoza bipolară.

12.În clasificarea din 1999, semnele comune utile diagnosticului pozitiv al parodontitei cronice și al parodontitei agresive includ:5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 189, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 341.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Inflamația gingivală se manifestă prin sângerare la sondare în ambele entități.
  • B Distribuția pierderii proximale de atașament trebuie să implice cel puțin doi dinți care nu sunt vecini.
  • C Formele incipiente pot să nu prezinte încă pierdere osoasă vizibilă radiografic.
  • D Criteriul comun se referă la dinți neadiacenți, nu la doi dinți obligatoriu vecini.
  • E Pierderea osoasă radiografică este obișnuită în parodontită, cu excepția posibilă a formelor incipiente.

13.În subclasificarea după severitate a parodontitei cronice din clasificarea din 1999, o pierdere clinică de atașament de 4 mm corespunde cărei categorii?4 p

Tema a picat la examen: întrebarea 189, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 341.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Formei moderate, definită prin pierderi de atașament de 3 până la 4 mm

  1. Valoarea de 4 mm se încadrează în intervalul de 3-4 mm al formei moderate.

Capcanele

  • a) O pierdere de 4 mm depășește intervalul formei ușoare, care este de 1-2 mm.
  • c) Pragul formei severe este de cel puțin 5 mm, deci nu este atins.
  • d) Intervalul de 3-4 mm definește forma moderată, nu forma ușoară.
  • e) Pierderea de 1-2 mm caracterizează forma ușoară, nu forma severă.
  • A O pierdere de 4 mm depășește intervalul formei ușoare, care este de 1-2 mm.
  • B Valoarea de 4 mm se încadrează în intervalul de 3-4 mm al formei moderate.
  • C Pragul formei severe este de cel puțin 5 mm, deci nu este atins.
  • D Intervalul de 3-4 mm definește forma moderată, nu forma ușoară.
  • E Pierderea de 1-2 mm caracterizează forma ușoară, nu forma severă.

14.În clasificarea din 1999, care afirmații diferențiază caracteristicile de bază ale parodontitei agresive de constatările sale inconstante?5 p

Tema a picat la examen: întrebarea 189, 2023. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 341.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Rata rapidă a progresiei definește tabloul de bază al parodontitei agresive.
  • B Gruparea cazurilor în aceeași familie este o caracteristică de bază.
  • C Pacientul cu parodontită agresivă este caracterizat ca fiind clinic sănătos.
  • D Nivelurile crescute ale acestui microorganism sunt constatări posibile, fără caracter obligatoriu.
  • E Distrucția disproporționată față de factorii locali se poate întâlni, dar nu în toate cazurile.

Grile de exersare pe capitol

15.În hiperplazia gingivală asociată antagoniștilor de calciu, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 336

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Doza și timpul de administrare influențează volumul hiperplaziei.
  • B Gingia este inițial mai fermă, apoi își reduce consistența odată cu creșterea volumului.
  • C Hiperplazia are caracter generalizat și predomină vestibular și interdentar.
  • D Tratamentul cardiovascular vital nu trebuie oprit la recomandarea stomatologului; este indicată terapie locală.
  • E Creșterea volumului poate fi însoțită de înmuiere și depresibilitate.

16.În hiperplazia gingivală asociată ciclosporinelor sunt caracteristice:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 336

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Hiperplazia este întâlnită la aproximativ 30% dintre bolnavii tratați cu ciclosporine.
  • B Aspectul clinic descrie gingie roz și fermă.
  • C Tendința la sângerare este redusă și provine din inflamația bacteriană asociată.
  • D Sângerarea redusă este explicată prin suprapunerea inflamației septice bacteriene.
  • E Gingia are consistență fermă, nu invariabil moale.

17.Denumirea de gingivită cu plasmocite, utilizată pentru gingivita alergică, se explică prin:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 336

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Prezența unui infiltrat plasmocitar bogat în corion.

  1. Corionul conține un infiltrat bogat în plasmocite, care justifică denumirea.

Capcanele

  • b) Gingivita alergică are un infiltrat plasmocitar bogat în corion.
  • c) Infiltratul plasmocitar relevant este în corionul gingival.
  • d) Gingivitele neinduse de placă de obicei nu se remit doar după îndepărtarea plăcii.
  • e) Roșeața poate cuprinde papilele, marginea liberă și gingia fixă.
  • A Corionul conține un infiltrat bogat în plasmocite, care justifică denumirea.
  • B Gingivita alergică are un infiltrat plasmocitar bogat în corion.
  • C Infiltratul plasmocitar relevant este în corionul gingival.
  • D Gingivitele neinduse de placă de obicei nu se remit doar după îndepărtarea plăcii.
  • E Roșeața poate cuprinde papilele, marginea liberă și gingia fixă.

18.În legătură cu tetraciclina și riscul candidozic, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 339

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Dozele mari administrate săptămâni sau luni favorizează transformarea candidei într-un microorganism agresiv.
  • B La dozele mici descrise, tetraciclina se concentrează în lichidul gingival de două-trei ori față de sânge.
  • C La această posologie, dezvoltarea unei candidoze este favorizată numai rareori.
  • D Concentrarea gingivală poate fi utilă în tratamentul unor gingivite și parodontite marginale.
  • E Concentrația în lichidul gingival poate depăși de două-trei ori concentrația sanguină.

19.Leziunile candidozice orale la copil se caracterizează prin:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 339

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Depozitele candidozice pediatrice au aspect alb-crem, de lapte coagulat.
  • B Leziunile pot evolua de la depozite izolate la depozite confluente pe eritem generalizat.
  • C Depozitele sunt aderente și se desprind la raclare energică, cu puncte sângerânde restante.
  • D Aceste regiuni mucoase pot fi afectate de depozitele candidozice.
  • E Aderența depozitelor necesită raclare energică pentru desprindere.

20.Care modificare linguală poate caracteriza candidoza orală la adult?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 339

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Atrofia papilelor filiforme, cu aspect neted și lucios al limbii.

  1. Atrofia papilelor filiforme poate conferi limbii un aspect neted și lucios.

Capcanele

  • b) Modificarea descrisă este atrofia papilelor filiforme, nu hipertrofia obligatorie.
  • c) Atrofia linguală poate fi însoțită de zone de eritem în restul mucoasei bucale.
  • d) Hiperkeratoza epiteliului lingual poate produce plăci albe aderente.
  • e) La adult sunt posibile și forme hiperkeratozice, pseudomembranoase sau leziuni comisurale.
  • A Atrofia papilelor filiforme poate conferi limbii un aspect neted și lucios.
  • B Modificarea descrisă este atrofia papilelor filiforme, nu hipertrofia obligatorie.
  • C Atrofia linguală poate fi însoțită de zone de eritem în restul mucoasei bucale.
  • D Hiperkeratoza epiteliului lingual poate produce plăci albe aderente.
  • E La adult sunt posibile și forme hiperkeratozice, pseudomembranoase sau leziuni comisurale.

← pag. 331-335pag. 341-347 →Parodontologie

Alte capitole

PedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facialăChirurgie oro-maxilo-facială