Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Neurologie (Kumar și Clark, cap. 26, pag. 844-872)

18 grile originale la neurologie, după Kumar și Clark 2021, p. 833, Extensia leziunilor corticale necesară comei (pag. 844-872). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.La 96 de ore după un infarct cerebral, un pacient are valori tensionale apreciate de echipă ca severe, repetate fără ameliorare la controalele din ultimele două zile. Evoluția neurologică este stabilă și nu există o altă urgență hipertensivă. Pacientul nu are contraindicații la statine. Ca repere, creșterea tranzitorie de la debut este de obicei tolerată dacă diastolica nu depășește 100 mmHg, iar hipertensiunea severă susținută necesită tratament după 72 de ore. Care aprecieri de conduită și prevenție sunt corecte?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  1. Valorile severe care se repetă fără ameliorare și timpul trecut de la AVC susțin tratamentul hipertensiunii persistente. Reducerea tensiunii trebuie făcută treptat, pentru a evita scăderea bruscă a perfuziei cerebrale. Controlul tensional și statina, dacă este permisă, fac parte din prevenția secundară.
  • A Hipertensiunea severă și persistentă la 96 de ore după infarctul cerebral susține începerea tratamentului antihipertensiv.
  • B Recunoașterea și controlul hipertensiunii reduc riscul unui nou AVC și reprezintă o componentă majoră a prevenției secundare.
  • C În absența contraindicațiilor, o statină este indicată pentru prevenția secundară după infarctul cerebral.
  • D Tolerarea creșterii tranzitorii de la debut nu justifică amânarea când hipertensiunea severă persistă după 72 de ore.
  • E Tensiunea trebuie redusă lent după infarctul cerebral, pentru a evita o scădere bruscă a perfuziei cerebrale.

2.Un pacient aflat sub anticoagulant oral prezintă brusc hemipareză, cefalee intensă și deprimarea conștienței. Examenul clinic sugerează un accident vascular, fără a-i stabili tipul. Ce concluzii și investigații sunt justificate?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  1. Tabloul clinic nu clasifică fiabil accidentul. Anticoagularea crește suspiciunea de hemoragie, iar CT este esențial pentru identificarea acesteia.
  • A CT poate evidenția imediat hemoragia intracerebrală.
  • B Examenul clinic singur nu stabilește fiabil tipul accidentului.
  • C RMN de rutină negativ precoce nu exclude sigur o sângerare minoră.
  • D Anticoagularea impune suspiciune de hemoragie până la infirmare.
  • E Hemipareza nu confirmă singură infarctul ischemic.

3.CT confirmă o hemoragie intracerebrală la un pacient care primește warfarină. Este internat într-o unitate specializată, cu supravegherea repetată a stării neurologice. Ce măsuri sunt susținute de tratat?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  1. Se inversează rapid anticoagularea și se monitorizează evoluția neurologică. Antiagregarea nu este indicată în hemoragia intracerebrală.
  • A Antagonizarea warfarinei include vitamina K intravenoasă și factori de coagulare.
  • B Supravegherea GCS și a semnelor neurologice trebuie repetată frecvent.
  • C Anticoagularea trebuie antagonizată rapid în hemoragia asociată warfarinei.
  • D Limitarea hematomului nu a demonstrat ameliorarea prognosticului clinic.
  • E Antiagregantul este contraindicat în hemoragia intracerebrală.

4.Un pacient cu debut neurologic acut are la CT un hematom cerebelos. În timpul supravegherii devine progresiv somnolent și răspunde tot mai greu, iar diametrul hematomului nu este încă precizat. Care dintre aprecierile următoare sunt corecte pentru mecanismul deteriorării și conduita necesară?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  1. Un hematom din cerebel poate comprima trunchiul cerebral și poate afecta conștiența. Somnolența progresivă constituie un criteriu clinic pentru evacuare urgentă, chiar înainte de precizarea diametrului. Supravegherea prin GCS și examen neurologic repetat este necesară.
  • A Somnolența progresivă reprezintă deteriorare neurologică și susține evacuarea urgentă, chiar fără un diametru măsurat.
  • B Un hematom cerebelos poate comprima trunchiul cerebral și poate produce somnolență până la comă.
  • C În hemoragia cerebeloasă cu deteriorare clinică, decompresia prin evacuare are indicație urgentă; incertitudinea comparativă privește sângerările non-cerebeloase.
  • D Evaluările repetate ale GCS și ale semnelor neurologice urmăresc deteriorarea care poate impune intervenție neurochirurgicală.
  • E Somnolența sau deteriorarea clinică pot indica evacuarea chiar dacă diametrul nu este cunoscut ori nu depășește 3 cm.

5.Un pacient se prezintă la câteva zile după o cefalee bruscă violentă; CT este negativ, suspiciunea de hemoragie subarahnoidiană persistă și nu există contraindicații pentru puncție. Ce principii diagnostice sunt susținute?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  1. Un CT tardiv negativ nu elimină suspiciunea. În absența contraindicațiilor, examinarea LCR și evidențierea bilirubinei pot clarifica diagnosticul.
  • A Sensibilitatea CT scade în zilele de după debut.
  • B CT negativ tardiv nu închide suspiciunea persistentă de HSA.
  • C Examinarea LCR poate clarifica suspiciunea după CT negativ.
  • D Bilirubina din LCR prin spectrofotometrie susține HSA.
  • E Xantocromia persistă aproximativ două săptămâni.

6.O leziune vasculară cerebrală descoperită inițial întâmplător este alcătuită din vase dilatate și tortuoase, fără arteră principală de alimentare. La reevaluare leziunea a crescut treptat și pacientul are manifestări neurologice importante, inclusiv crize epileptice. Ce interpretări pot orienta conduita?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D, E

  1. Aspectul vascular susține un cavernom, iar crizele pot proveni din această leziune. Creșterea progresivă și simptomele importante justifică discutarea rezecției, chiar dacă descoperirea inițială a fost incidentală.
  • A Vasele dilatate și tortuoase fără arteră principală de alimentare sunt compatibile cu un cavernom.
  • B O fistulă arteriovenoasă implică un șunt între artere și vene; absența unei artere principale în această arhitectură susține mai degrabă cavernomul.
  • C Cavernoamele pot produce crize epileptice, inclusiv după o descoperire inițială incidentală.
  • D Creșterea leziunii și simptomele neurologice importante justifică evaluarea unei rezecții chiar dacă majoritatea cavernoamelor nu necesită operație.
  • E Cavernoamele sunt leziuni cu presiune joasă; hemoragiile lor mici produc rar deficit neurologic sever.

7.Un adult fără hemoragie cerebrală în antecedente prezintă o primă criză epileptică focală. Explorarea vasculară arată o fistulă între artere și vene, cu flux mare prin leziune. Care concluzii privind leziunea și alegerea tratamentului sunt corecte?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C, D

  1. O fistulă cu flux mare între artere și vene indică o malformație arteriovenoasă și poate ridica presiunea venoasă de drenaj. Alegerea conduitei necesită evaluare multidisciplinară, deoarece superioritatea intervenției față de abordarea conservatoare nu este clar stabilită.
  • A O comunicare între artere și vene cu flux mare, descoperită după o criză focală, susține diagnosticul unei malformații arteriovenoase.
  • B Șuntul arteriovenos mărește fluxul prin leziune și poate crește presiunea în venele care o drenează.
  • C Alegerea conduitei pentru o malformație arteriovenoasă necesită evaluarea comună a neurologului, neuroradiologului intervenționist și neurochirurgului.
  • D Pentru o malformație arteriovenoasă care nu a sângerat, un risc mai mic al intervenției față de conduita conservatoare nu poate fi presupus. Alegerea necesită cântărirea riscurilor individuale.
  • E Cavernomul poate provoca epilepsie, dar are vase dilatate de joasă presiune, fără o arteră majoră de aport. Șuntul arteriovenos cu flux mare susține o MAV.

8.Un vârstnic anticoagulat are cefalee, somnolență și confuzie fluctuantă la câteva săptămâni după o cădere considerată minoră. Familia nu observă un deficit focal constant și presupune că este declin cognitiv. Ce interpretări și pași sunt potriviți?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  1. Hemoragia subdurală poate apărea tardiv după un traumatism minor și poate avea simptome fluctuante. Suspiciunea cere imagistică promptă și evaluare neurochirurgicală, fără a impune drenaj identic pentru fiecare colecție.
  • A Traumatismul minor poate preceda cu săptămâni un hematom subdural, mai ales la vârstnic anticoagulat.
  • B Suspiciunea de hematom subdural necesită evaluare imagistică rapidă, de regulă prin CT.
  • C Dimensiunea singură nu impune drenaj imediat al fiecărei colecții, înaintea evaluării pacientului.
  • D Neurochirurgul trebuie să evalueze conduita, iar imagistica repetată poate urmări evoluția colecției.
  • E Fluctuația confuziei și lipsa unui deficit focal stabil nu exclud un hematom subdural.

9.După un traumatism cranian, un pacient dintr-o unitate medicală izolată într-o zonă de conflict își revine pentru scurt timp, apoi starea de conștiență se deteriorează. CT confirmă o colecție extradurală asociată unei fracturi craniene. Pupila dreaptă este dilatată, iar membrele stângi sunt paretice. Serviciul de neurochirurgie se află la mare distanță. Care aprecieri anatomoclinice și de conduită sunt justificate?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  1. În evoluția hematomului extradural, pupila se dilată de partea leziunii, iar deficitul motor apare pe partea opusă. Fractura poate rupe o ramură a arterei meningeale mijlocii. Evacuarea este o urgență; când neurochirurgul este departe, drenarea prin găuri de trepan poate salva viața.
  • A Midriaza dreaptă asociată hemiparezei stângi corespunde compresiei cerebrale lateralizate la dreapta.
  • B Hemoragia extradurală traumatică asociată unei fracturi este de obicei arterială, prin ruperea unei ramuri meningeale mijlocii.
  • C Într-o hemoragie extradurală cu deteriorare rapidă, departe de neurochirurgie, drenarea prin găuri de trepan poate salva viața.
  • D Un hematom extradural cu deteriorare și semne de compresie necesită intervenție urgentă, fără a aștepta rezoluția spontană prin supraveghere imagistică.
  • E Ruptura unei vene este mecanismul obișnuit al hematomului subdural; hematomul extradural asociat fracturii este de obicei arterial.

10.Un adult prezintă febră, durere oculară, exoftalmie și chemosis. Examinarea arată și oftalmoplegie, iar medicul suspectează o tromboză venoasă intracraniană. Care concluzii despre localizare, confirmare și anticoagulare sunt potrivite?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  1. Durerea oculară febrilă asociată cu exoftalmie și chemosis indică afectarea sinusului cavernos. Obstrucția poate fi evidențiată prin venografie RM. Anticoagularea începe cu heparină și continuă cu un medicament oral.
  • A Febra, durerea oculară, exoftalmia și chemosisul formează un tablou caracteristic trombozei sinusului cavernos. Oftalmoplegia întărește această localizare.
  • B Tromboza sinusului sagital se manifestă prin hipertensiune intracraniană, cu cefalee, edem papilar și frecvent crize epileptice. Asocierea durerii oculare, exoftalmiei, chemosisului și oftalmoplegiei favorizează sinusul cavernos.
  • C Venografia prin rezonanță magnetică poate evidenția ocluzia unui sinus venos și poate susține confirmarea suspiciunii clinice.
  • D În tromboza venoasă cerebrală, anticoagularea poate începe cu heparină, urmată de un anticoagulant oral. Aceasta descrie succesiunea anticoagulării, fără a stabili întregul tratament al unui pacient febril.
  • E Tromboza venelor corticale produce un tablou de infarct venos cu cefalee, deficit focal și/sau crize epileptice. Febra și ansamblul de durere oculară, exoftalmie, chemosis și oftalmoplegie indică mai probabil sinusul cavernos.

11.Un adult cu febră, cefalee și rigiditatea cefei dezvoltă durere oculară, exoftalmie, chemosis și oftalmoplegie. Fundul de ochi arată edem papilar, iar vigilența scade progresiv. CT-ul cerebral nu evidențiază modificări. Se suspectează și o infecție meningeală. Care concluzii privind localizarea procesului și siguranța puncției lombare sunt potrivite?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, D

  1. Durerea oculară, exoftalmia și chemosisul în context febril localizează procesul în sinusul cavernos. Edemul papilar și reducerea vigilenței ridică separat problema hipertensiunii intracraniene. Un CT normal nu înlătură această contraindicație clinică a puncției lombare.
  • A Durerea oculară asociată cu exoftalmie, chemosis și oftalmoplegie localizează procesul la sinusul cavernos. Edemul papilar poate însoți această afectare.
  • B Tromboza sinusului sagital poate produce cefalee, edem papilar și alterarea conștienței, însă exoftalmia, chemosisul și oftalmoplegia orientează aici spre sinusul cavernos.
  • C Un CT cerebral normal nu exclude hipertensiunea intracraniană. La acest pacient, edemul papilar și scăderea progresivă a vigilenței împiedică efectuarea puncției lombare în siguranță, chiar dacă se suspectează meningită.
  • D Edemul papilar împreună cu scăderea progresivă a vigilenței sugerează hipertensiune intracraniană. În suspiciunea de meningită, aceste semne contraindică puncția lombară din cauza riscului de herniere, inclusiv când CT-ul este normal.
  • E Infarctul venos cortical se manifestă tipic prin cefalee, semne neurologice focale sau crize epileptice. Exoftalmia și chemosisul asociate cu durere oculară și oftalmoplegie sunt explicate mai bine prin afectarea sinusului cavernos.

12.Un adult cu meningită bacteriană confirmată era inițial conștient și cooperant. Ulterior devine progresiv somnolent, apare o paralizie de nerv cranian, iar imagistica arată dilatarea ventriculilor. Care interpretări explică evoluția sa?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  1. În meningita necomplicată conștiența se păstrează; deteriorarea progresivă cu deficit cranian impune căutarea complicațiilor. Puroiul se poate organiza prin aderențe, cu afectarea nervilor cranieni. Organizarea exudatului poate provoca hidrocefalie, compatibilă cu dilatarea ventriculară.
  • A Somnolența progresivă și noua paralizie de nerv cranian impun căutarea unei complicații; dilatarea ventriculilor susține hidrocefalia apărută în cursul meningitei.
  • B Exudatul purulent al meningitei bacteriene se poate organiza în aderențe care afectează nervii cranieni și produc paralizii.
  • C Aderențele rezultate din organizarea exudatului purulent pot produce hidrocefalie, compatibilă cu dilatarea ventriculilor din acest caz.
  • D Meningita necomplicată păstrează de regulă conștiența; somnolența progresivă cu deficit cranian și ventriculi dilatați indică o complicație, nu evoluția ei obișnuită.
  • E Modelul meningitei bacteriene acute este infiltratul cu polimorfonucleare și exudatul purulent care poate forma aderențe; reacția predominant limfocitară fără puroi este descrisă pentru meningita virală.

13.Un adult cu febră, cefalee și semne meningeale dezvoltă o erupție peteșială sugestivă de infecție meningococică. Echipa stabilește clinic suspiciunea de meningită meningococică. Ce acțiuni sunt adecvate imediat?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  1. Suspiciunea clinică de meningită meningococică cu peteșii cere antibiotic intravenos și hemoculturi imediate, fără a aștepta puncția lombară.
  • A Antibioticul intravenos trebuie administrat imediat.
  • B Așteptarea confirmării în LCR ar întârzia tratamentul necesar imediat.
  • C Puncția nu condiționează decizia de tratament în acest tablou.
  • D Hemoculturile trebuie recoltate, fără înlocuire prin observație.
  • E Recoltarea hemoculturilor este indicată imediat.

14.Un pacient cu suspiciune de meningită are semne clinice persistente de hipertensiune intracraniană. Examenul CT efectuat de urgență nu evidențiază o leziune cu efect de masă. Care concluzie ghidează siguranța puncției lombare?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Semnele clinice contraindică puncția în pofida CT normal.

  1. Semnele clinice de hipertensiune intracraniană rămân o contraindicație. Un CT normal nu exclude presiunea intracraniană crescută.

Capcanele

  • a) Riscul menționat aparține puncției lombare.
  • b) Tratamentul meningitei bacteriene este urgent chiar dacă puncția este contraindicată.
  • d) Un CT fără masă nu exclude presiunea intracraniană crescută.
  • e) CT normal nu autorizează puncția indiferent de clinică.
  • A Riscul menționat aparține puncției lombare.
  • B Tratamentul meningitei bacteriene este urgent chiar dacă puncția este contraindicată.
  • C Semnele clinice de hipertensiune intracraniană contraindică puncția.
  • D Un CT fără masă nu exclude presiunea intracraniană crescută.
  • E CT normal nu autorizează puncția indiferent de clinică.

15.Un adult febril cu meningism dezvoltă modificări de comportament, dificultăți de exprimare și crize focale, apoi devine somnolent. RMN evidențiază afectare temporală predominant unilaterală. Care interpretări sunt susținute de combinația clinică și imagistică?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C, E

  1. Modificările comportamentale urmate de scăderea conștienței sunt caracteristice afectării parenchimatoase din encefalită. Encefalita herpes simplex afectează inițial lobii temporali și este adesea asimetrică. Crizele și semnele focale, inclusiv tulburările de vorbire, apar frecvent în encefalită. Schimbarea comportamentului poate apărea precoce și poate progresa spre somnolență sau comă.
  • A Modificările de comportament, tulburarea de exprimare, crizele focale și somnolența sugerează afectarea parenchimului cerebral, susținută și de leziunea temporală la RMN.
  • B Encefalita cu herpes simplex afectează tipic lobii temporali și poate fi asimetrică, astfel încât leziunea temporală predominant unilaterală este compatibilă cu această etiologie.
  • C Tulburarea de exprimare și crizele focale sunt semne de disfuncție cerebrală focală întâlnite în encefalită, inclusiv în encefalita herpetică.
  • D Meningita virală necomplicată nu explică tipic un sindrom cu afazie, crize focale, deteriorarea conștienței și afectare temporală parenchimatoasă; aceste date susțin encefalita.
  • E În encefalită, schimbările de personalitate sau de comportament pot apărea precoce și pot preceda somnolența ori reducerea mai severă a conștienței.

16.Un adult cu febră, cefalee și redoare de ceafă are în lichidul cefalorahidian diplococi intracelulari Gram-pozitivi. Echipa pregătește prima administrare de antibiotic și decide asocierea unui adjuvant steroid. Care interpretări și decizii corespund acestei evaluări inițiale?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  1. Diplococii intracelulari Gram-pozitivi susțin etiologia pneumococică. Dexametazona se administrează înaintea primei doze de antibiotic sau odată cu aceasta, cu scopul reducerii complicațiilor neurologice, între care se numără surditatea.
  • A Diplococii intracelulari Gram-pozitivi din LCR orientează către pneumococ.
  • B Dexametazona se administrează înaintea sau odată cu prima doză de antibiotic; amânarea programată după primele doze ratează momentul inițial recomandat.
  • C Dexametazona se asociază cu prima doză de antibiotic sau se administrează înaintea ei.
  • D Meningococul este Gram-negativ; diplococii Gram-pozitivi din acest caz orientează către pneumococ.
  • E Tratamentul adjuvant cu dexametazonă poate reduce complicațiile neurologice ale meningitei bacteriene, inclusiv surditatea.

17.Într-o familie, un adult are infecție meningococică de grup B confirmată. Serviciul epidemiologic a identificat contacți apropiați, între care și sugarul familiei. Echipa medicală pregătește raportarea cazului și prevenția la persoanele expuse; familia întreabă dacă vaccinarea este suficientă. Care măsuri sau afirmații sunt corecte?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C, D

  1. Infecția meningococică se raportează, iar sănătatea publică oferă îndrumări pentru imunizare și profilaxie. Contacții apropiați primesc chimioprofilaxie cu rifampicină sau ciprofloxacină. MenB are un rol în imunizarea sugarilor, însă vaccinarea nu constituie o excepție de la chimioprofilaxia indicată contacților apropiați.
  • A Infecția meningococică confirmată trebuie raportată direcției de sănătate publică pentru organizarea măsurilor de control al transmiterii.
  • B Echipa solicită îndrumare privind imunizarea și profilaxia contacților, pentru alegerea măsurilor potrivite persoanelor expuse.
  • C Rifampicina și ciprofloxacina sunt opțiuni de chimioprofilaxie pentru contacții apropiați ai unui caz de infecție meningococică.
  • D Vaccinul MenB poate fi folosit pentru imunizarea sugarilor împotriva meningococului de grup B.
  • E Vaccinarea nu înlocuiește chimioprofilaxia indicată contacților apropiați după expunerea la infecția meningococică.

18.Un pacient cu suspiciune de encefalită herpetică are inflamație temporală la RMN, iar PCR din LCR recoltat în prima zi este negativ. Ce conduită este susținută în această situație?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Se începe imediat aciclovir intravenos, luând în calcul un fals negativ precoce.

  1. PCR foarte precoce poate fi fals negativ. Suspiciunea clinică și imagistica temporală justifică aciclovir intravenos imediat.

Capcanele

  • a) Un PCR negativ în prima zi nu exclude HSV.
  • b) Biopsia nu este obligatorie și nu justifică amânarea aciclovirului.
  • c) Observația nu înlocuiește antiviralul la suspiciune de encefalită herpetică.
  • e) Tratamentul precoce reduce și leziunile neurologice pe termen lung.
  • A Un PCR negativ în prima zi nu exclude HSV.
  • B Biopsia nu este obligatorie și nu justifică amânarea aciclovirului.
  • C Observația nu înlocuiește antiviralul la suspiciune de encefalită herpetică.
  • D Aciclovirul intravenos trebuie început imediat, cu posibilitatea unui PCR precoce fals negativ.
  • E Tratamentul precoce reduce și leziunile neurologice pe termen lung.

Grile pe paginile care au picat la examen

19.Referitor la meningita bacteriană, sunt adevărate următoarele afirmații:5 p

Pagina 870 a picat la examen: întrebarea 189, 2022 (pag. 870-871). După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 870.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, D, E

  • A Debutul acut este de obicei brusc, cu frisoane și febră mare.
  • B În forma necomplicată conștiența rămâne intactă.
  • C Presiunea LCR este caracteristic crescută.
  • D Erupția peteșială este asociată septicemiei meningococice.
  • E Șocul septicemic poate apărea în orice meningită bacteriană.

20.În meningita bacteriană:5 p

Pagina 870 a picat la examen: întrebarea 189, 2022 (pag. 870-871). După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 870.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Și infecția bacteriană poate debuta ușor.
  • B Rigiditatea gâtului și semnul Kernig apar de obicei în câteva ore.
  • C Conștiența este intactă în meningita necomplicată.
  • D Somnolența progresivă este un semn de complicație.
  • E Imagistica normală nu exclude hipertensiunea intracraniană.

21.Caracteristicile encefalitei herpetice includ:5 p

Pagina 871 a picat la examen: întrebarea 191, 2021 (pag. 871-872). După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 871.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Encefalita HSV afectează inițial, tipic, lobii temporali.
  • B Encefalita HSV este adesea asimetrică.
  • C Tulburările de vorbire sunt semne focale frecvente, mai ales în encefalita herpes simplex.
  • D Afectarea inițială tipică descrisă este temporală, ceea ce contrazice localizarea exclusiv parietală.
  • E Convulsiile focale și generalizate sunt descrise ca obișnuite.

22.În encefalita virală, inclusiv cea cu herpes simplex:5 p

Pagina 871 a picat la examen: întrebarea 191, 2021 (pag. 871-872). După Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 871.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Convulsiile focale și generalizate sunt obișnuite.
  • B Schimbările de personalitate și comportament sunt o manifestare precoce comună.
  • C Schimbările pot progresa spre reducerea conștienței și chiar comă.
  • D Semnele neurologice focale apar frecvent.
  • E Tabloul este dominat de inflamația parenchimului cerebral.

Grile de exersare pe capitol

23.Referitor la tratamentul antitrombotic după AVC ischemic, care afirmații sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 844

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Inițierea aspirinei imediat după tromboliză nu respectă intervalul de 24 de ore.
  • B Intervalul de 24 de ore este reperul pentru administrarea aspirinei după tromboliză.
  • C Amânarea obișnuită cu 2 săptămâni urmărește reducerea riscului unei transformări hemoragice acute.
  • D Tromboza venoasă cerebrală sau a sinusurilor venoase care produce infarct ischemic este tratată prin anticoagulare.
  • E Un avantaj al anticoagulantelor orale directe față de warfarină este lipsa necesității monitorizării.

24.Care schemă descrie corect administrarea intravenoasă a alteplazei în AVC ischemic acut?4 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 844

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Doza totală este de 0,9 mg/kg, maximum 90 mg; 10% se administrează în bolus timp de 1 minut, iar restul în 60 de minute.

  1. Sunt respectate doza ponderală, plafonul total, proporția bolusului și durata perfuziei.

Capcanele

  • b) Doza totală este limitată la 90 mg și numai 10% este administrată în bolus.
  • c) Doza ponderală corectă este 0,9 mg/kg; 90 mg reprezintă plafonul total.
  • d) Bolusul reprezintă 10% din doză, iar 90% rămâne pentru perfuzie.
  • e) Perfuzia dozei rămase durează 60 de minute, nu 6 ore.
  • A Sunt respectate doza ponderală, plafonul total, proporția bolusului și durata perfuziei.
  • B Doza totală este limitată la 90 mg și numai 10% este administrată în bolus.
  • C Doza ponderală corectă este 0,9 mg/kg; 90 mg reprezintă plafonul total.
  • D Bolusul reprezintă 10% din doză, iar 90% rămâne pentru perfuzie.
  • E Perfuzia dozei rămase durează 60 de minute, nu 6 ore.

25.Care afirmații despre conduita în boala carotidiană după AIT sau AVC ischemic sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 845

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Stenozele simptomatice de 70-99% beneficiază de intervenție în primele 2 săptămâni în condițiile clinice precizate.
  • B O metodă secundară, de exemplu angio-CT, confirmă rezultatul examinării Doppler.
  • C Ocluzia carotidiană se tratează conservativ, fiind considerată lipsită de risc de embolizare distală.
  • D Screeningul pacienților asimptomatici pentru stenoze carotidiene nu este folositor.
  • E Riscul de AVC major este similar pentru cele două proceduri, dar AVC minor non-dizabilitant este mai probabil după stentare.

26.În reabilitarea multidisciplinară după AVC, care măsuri și obiective sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 845

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Fizioterapia precoce urmărește prevenirea spasticității și contracturilor, precum și instruirea pentru folosirea dispozitivelor de mers.
  • B Conversația favorizează în general accelerarea recuperării limbajului.
  • C Prevenirea contracturilor și învățarea folosirii mijloacelor ajutătoare de mers sunt obiective precoce ale fizioterapiei.
  • D Baclofenul și toxina botulinică pot fi utile în unele cazuri de spasticitate severă.
  • E Riscul de aspirație prin deglutiție nesigură poate impune sondă nazogastrică sau gastrostomă percutanată.

27.La un pacient vârstnic cu AVC, care afirmații sunt corecte pentru planificarea tratamentului și recuperării?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 845

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Tromboliza nu este contraindicată numai pentru că pacientul este vârstnic.
  • B Reabilitarea corespunzătoare aduce beneficii și pacienților vârstnici.
  • C Deficitul cognitiv anterior și starea nutrițională contează în evaluare.
  • D Contextul social și siguranța deglutiției sunt componente relevante ale îngrijirii.
  • E Vârsta nu exclude recuperarea după AVC.

28.În evaluarea cauzelor secundare ale unei hemoragii intracerebrale sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 846

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, D, E

  • A Grupul vascular menționat explică aproximativ o cincime din hemoragiile intracerebrale, nu patru cincimi.
  • B O tulburare a coagulării poate provoca o sângerare intracerebrală.
  • C Tromboliza poate determina hemoragie, astfel că administrarea ei rămâne relevantă în anamneză.
  • D Transformarea hemoragică a unui infarct ischemic de dimensiuni mari poate domina tabloul clinic.
  • E Cavernoamele fac parte din grupul cauzelor vasculare secundare.

29.La un pacient cu hemoragie intracerebrală extinsă în ventriculi apare hidrocefalie obstructivă. Care intervenție răspunde acestei complicații?4 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 846

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Plasarea unui dren ventricular extern.

  1. Drenul ventricular extern este necesar când apare hidrocefalia obstructivă.

Capcanele

  • a) Antiagregarea este contraindicată în hemoragia intracerebrală și nu rezolvă obstrucția ventriculară.
  • b) Factorul VII activat poate limita creșterea hematomului, dar hidrocefalia obstructivă are indicație de drenaj ventricular.
  • d) Anticoagularea trebuie antagonizată rapid când este posibil, fără a trata mecanic obstrucția prin continuarea ei.
  • e) Controlul tensiunii arteriale este important, însă apariția hidrocefaliei obstructive impune și drenaj ventricular.
  • A Antiagregarea este contraindicată în hemoragia intracerebrală și nu rezolvă obstrucția ventriculară.
  • B Factorul VII activat poate limita creșterea hematomului, dar hidrocefalia obstructivă are indicație de drenaj ventricular.
  • C Drenul ventricular extern este necesar când apare hidrocefalia obstructivă.
  • D Anticoagularea trebuie antagonizată rapid când este posibil, fără a trata mecanic obstrucția prin continuarea ei.
  • E Controlul tensiunii arteriale este important, însă apariția hidrocefaliei obstructive impune și drenaj ventricular.

30.Privitor la localizarea și manifestările anevrismelor saculare cerebrale, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 847

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Bifurcația și trifurcația arterei cerebrale medii sunt localizări frecvente.
  • B Anevrismele saculare pot fi multiple.
  • C Mărirea anevrismului poate comprima nervul III și produce o pareză dureroasă.
  • D Compresia directă a structurilor adiacente este un mecanism de manifestare independent de ruptură.
  • E Segmentul intracavernos al carotidei interne este inclus între localizările posibile.

31.După o hemoragie subarahnoidiană, starea de conștiență a unui pacient se deteriorează. Care afirmații privind complicațiile sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 847

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Sângele subarahnoidian poate determina hidrocefalie obstructivă.
  • B CT poate demonstra hidrocefalia apărută după hemoragie.
  • C Hidrocefalia poate agrava starea de conștiență, iar introducerea unui șunt poate fi necesară.
  • D Spasmul arterial este o complicație severă, cu manifestări precum coma sau hemipareza.
  • E Spasmul arterial poate fi observat la angiografie.

32.La un pacient cu hemoragie subarahnoidiană, angiografia identifică un anevrism sacular. Referitor la tratamentul anevrismului, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 848

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Cateterul permite plasarea bobinelor în interiorul sacului, unde se urmărește tromboza anevrismului.
  • B Rata complicațiilor este mai redusă pentru tratamentul endovascular în comparație cu chirurgia.
  • C Chirurgia directă păstrează un rol în situații selecționate.
  • D Scopul bobinelor este producerea trombozei, nu împiedicarea ei.
  • E Cliparea pediculului anevrismal este necesară la unii pacienți.

33.O pacientă care utilizează contraceptive orale dezvoltă cefalee, hemipareză și crize epileptice. Se suspectează un infarct venos cortical. Care afirmații sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 848

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, D, E

  • A Contraceptivele orale reprezintă un factor de risc pentru tromboza venoasă cerebrală.
  • B Tabloul descris corespunde manifestărilor posibile ale infarctului venos cortical.
  • C Durerea oculară, exoftalmia și chemosisul caracterizează tromboza sinusului cavernos, nu tabloul cortical descris.
  • D Infarctul cortical transformat hemoragic poate fi evidențiat prin RMN.
  • E Atât deshidratarea, cât și stările protrombotice pot fi asociate trombozei venoase cerebrale.

34.La confirmarea unei hemoragii subarahnoidiene (HSA), care afirmații despre urgența evaluării și mortalitate sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 848

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Toate cazurile de HSA necesită discuție urgentă cu un centru de neurochirurgie.
  • B Decesul sau starea muribundă precedă sosirea la spital în aproape jumătate dintre cazuri.
  • C După pierderile inițiale, încă aproximativ 10-20% dintre cazurile rămase resângerează și mor în câteva săptămâni.
  • D Eșecul diagnosticului, inclusiv confundarea HSA cu migrena, contribuie la mortalitate.
  • E Obligația discuției urgente privește toate cazurile de HSA, indiferent de prezența comei.

35.În evaluarea mecanismelor inflamației meningeale sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 869

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Urechea este unul dintre sediile de la care infecția se poate extinde direct spre meninge.
  • B Diseminarea hematogenă constituie o cale de infectare a meningelor.
  • C Defectul meningeal congenital este una dintre căile de acces direct pentru microorganisme.
  • D Medicamentele administrate intratecal pot provoca inflamație meningeală fără infecție.
  • E Hemoragia subarahnoidiană poate determina inflamație meningeală neinfecțioasă.

36.Un adult cu sindrom meningian lucrează în canale cu apă poluată și prezintă mialgii, conjunctivită și icter. Care etiologie este sugerată de asocierea acestor indicii?4 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 869

Vezi rezolvarea

Răspuns: e) Leptospiroza.

  1. Lucrul în canale și contactul cu ape poluate, împreună cu mialgiile, conjunctivita și icterul, susțin leptospiroza.

Capcanele

  • a) Pentru infecția meningococică, indiciul clinic menționat este erupția peteșială.
  • b) Infecția pneumococică este sugerată de contexte precum fractura de craniu sau afecțiunile urechii.
  • c) Rashul sau durerea pleuritică sunt indicii pentru enterovirusuri, diferite de asocierea din caz.
  • d) Călătoriile internaționale constituie un indiciu pentru malarie; expunerea și semnele din caz orientează către leptospiroză.
  • A Pentru infecția meningococică, indiciul clinic menționat este erupția peteșială.
  • B Infecția pneumococică este sugerată de contexte precum fractura de craniu sau afecțiunile urechii.
  • C Rashul sau durerea pleuritică sunt indicii pentru enterovirusuri, diferite de asocierea din caz.
  • D Călătoriile internaționale constituie un indiciu pentru malarie; expunerea și semnele din caz orientează către leptospiroză.
  • E Lucrul în canale și contactul cu ape poluate, împreună cu mialgiile, conjunctivita și icterul, susțin leptospiroza.

37.Ce manifestări neurologice și sistemice sunt compatibile cu boala Behçet?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 869

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Ulcerațiile recurente și inflamația oculară sunt caracteristici sistemice ale bolii.
  • B Afectarea neurologică poate interesa atât trunchiul cerebral, cât și măduva.
  • C Spectrul neurologic include inflamația meningeală aseptică și tromboza venoasă cerebrală.
  • D Encefalita este una dintre manifestările neurologice posibile.
  • E Leziunile măduvei spinării fac parte din afectarea neurologică descrisă.

38.În meningita virală fără encefalită asociată sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 870

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, E

  • A Formarea puroiului și a aderențelor nu caracterizează meningita virală.
  • B Intervalul de 4-10 zile și evoluția benignă descriu cursul obișnuit al bolii.
  • C Cefaleea poate depăși durata episodului acut și poate persista luni.
  • D În absența encefalitei, edemul cerebral este redus sau absent.
  • E Predominanța limfocitară este caracteristică reacției inflamatorii din LCR.

39.Un pacient prezintă sindrom meningean subacut, afectarea fluctuantă a nervilor cranieni și parapareză. Este luată în considerare meningita malignă. Care afirmații sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 871

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, D, E

  • A Infiltrarea meningeală malignă poate provoca un sindrom subacut sau cronic fără infecție.
  • B Un prim rezultat citologic negativ nu exclude boala, deoarece randamentul examinării este scăzut.
  • C Afectarea rădăcinilor nervoase este una dintre manifestările posibile.
  • D Mai multe recoltări pot fi necesare pentru demonstrarea celulelor maligne.
  • E Administrarea intratecală de citotoxice poate avea utilitate terapeutică.

40.În explorarea microbiologică a unei infecții a sistemului nervos central sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 871

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, D, E

  • A Cerneala indiană colorează fungi; pentru bacilii acido-alcoolo-rezistenți se folosește Ziehl-Neelsen.
  • B Bacilii tuberculoși pot fi evidențiați prin colorația Ziehl-Neelsen, deși sunt adesea puțin numeroși.
  • C Serologia sifilisului trebuie efectuată în evaluarea descrisă.
  • D Cerneala indiană este o metodă de colorare a fungilor.
  • E PCR și testele antigenice din LCR completează investigația microbiologică a infecțiilor SNC.

41.La un pacient cu meningită bacteriană se identifică o sinuzită paranazală și o leziune traumatică meningeală. Care măsuri de control al focarului sunt justificate?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 871

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Sinuzita paranazală este un exemplu de focar local care poate necesita chirurgie.
  • B Fractura craniană cu înfundare poate impune tratament al leziunii.
  • C Tratarea rupturii meningeale poate fi necesară în controlul afecțiunii.
  • D Necesitatea unei intervenții locale trebuie evaluată, inclusiv în sinuzită.
  • E Ruptura meningeală este o leziune pentru care poate fi necesar tratament.

42.În prevenirea meningitei pneumococice, care afirmații despre vaccinare sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 871

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Vaccinarea conjugată a sugarilor este utilizată în multe țări.
  • B Adulții vârstnici sunt printre destinatarii vaccinului polizaharidic.
  • C Imunodeficiența și splenectomia sunt indicații menționate pentru vaccinarea polizaharidică.
  • D Imunizarea a redus incidența meningitei pneumococice.
  • E Vaccinul conjugat este administrat și sugarilor, contrar restricției propuse.

43.La un pacient cu tulburări de memorie, confuzie și convulsii evolutive de câteva săptămâni se suspectează encefalită limbică paraneoplazică. Care afirmații sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 872

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Aceste două categorii de tumori sunt asocieri importante ale encefalitei limbice paraneoplazice.
  • B Anticorpii sunt detectabili în aproximativ 60% din cazuri, astfel încât absența lor nu exclude afecțiunea.
  • C Hipocampul prezintă de obicei semnal crescut la RMN.
  • D Deoarece manifestările neurologice precedă de obicei diagnosticul oncologic, căutarea tumorii trebuie începută prompt.
  • E Anti-Hu și anti-Ma2 se numără printre anticorpii asociați.

44.În diferențierea formelor de encefalită autoimună, sunt corecte următoarele asocieri:5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 872

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Convulsiile faciobrahiale, confuzia și hiponatremia sunt caracteristice formei anti-VGKC.
  • B Diskineziile orofaciale sunt caracteristice formei anti-receptor NMDA, în care poate apărea status epileptic.
  • C Forma anti-VGKC apare de obicei peste 50 de ani și este rareori asociată cancerului.
  • D Majoritatea pacienților cu forma anti-receptor NMDA au teratoame, de exemplu ovariene.
  • E Anticorpii împotriva VGKC pot fi însoțiți de neuromiotonie și hiperexcitabilitate a nervilor periferici.

45.În encefalitele autoimune, care afirmații despre răspunsul la imunoterapie și succesiunea tratamentelor sunt corecte?5 p

Grilă de exersare, după Kumar și Clark, ed. a 10-a (2021), pag. 872

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Imunoglobulina intravenoasă poate produce un răspuns terapeutic.
  • B Schimbul de plasmă este una dintre opțiunile de imunoterapie.
  • C Steroizii, rituximabul sau ciclofosfamida pot urma imunoterapia inițială.
  • D Encefalita limbică paraneoplazică răspunde mai puțin la tratament.
  • E Pacienții pot răspunde atât la imunoglobulină intravenoasă, cât și la schimb de plasmă.

← pag. 833-843NeurologieCe a picat cel mai des la neurologie

Alte capitole

PneumologieReumatologieSepsisul și tratamentul infecțiilor bacteriene