Judecata (partea 2)

16 grile originale la judecata, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 386, art. 389, art. 394, art. 357, art. 358, art. 359, art. 360, art. 361.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

În cursul judecății, instanța consideră că încadrarea juridică din actul de sesizare trebuie schimbată. Care obligații protejează apărarea inculpatului în această situație?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. A: Punerea în discuție este obligația instanței și nu necesită acordul procurorului. B: Alineatul 1 prevede informarea asupra acestor posibilități pentru pregătirea apărării. C: Punerea în discuție a noii încadrări este o obligație expresă a instanței.
  • A Punerea în discuție a noii încadrări este obligația instanței; legea nu o subordonează acordului procurorului.
  • B Instanța trebuie să îl informeze pe inculpat că poate cere lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății pentru pregătirea apărării față de noua încadrare.
  • C Când apreciază că încadrarea juridică trebuie schimbată, instanța este obligată să pună noua încadrare în discuție.

2.1 p

În ultimul cuvânt, inculpatul relevă împrejurări noi, esențiale pentru soluționarea cauzei. Ce măsură trebuie să ia instanța?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Legea cere reluarea cercetării în cauza aflată pe rol, fără amânarea examinării pentru apel. B: În timpul ultimului cuvânt nu se pun întrebări, iar împrejurările noi esențiale impun reluarea cercetării. C: Alineatul 2 prevede această consecință pentru fapte sau împrejurări noi esențiale.
  • A Instanța trebuie să reia cercetarea judecătorească pentru împrejurările noi și esențiale, fără să lase examinarea lor pentru un eventual apel.
  • B În ultimul cuvânt inculpatului nu i se pot pune întrebări, iar împrejurările noi și esențiale impun reluarea cercetării judecătorești.
  • C Relevarea în ultimul cuvânt a unor împrejurări noi, esențiale pentru soluție, obligă instanța să reia cercetarea judecătorească.

3.1 p

La deliberare, cei trei judecători propun pedepse de 5, 3 și 2 ani de închisoare, cu aceeași modalitate de executare. Pentru formarea soluției când există mai mult de două păreri, cine trebuie să se alăture părerii celei mai apropiate de a sa?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Alineatul 3 obligă judecătorul care opinează pentru soluția cea mai severă să se alăture părerii celei mai apropiate.
    B: Obligația nu revine judecătorului cu soluția cea mai blândă.
    C: Obligația nu revine judecătorului cu soluția intermediară, ci celui cu soluția cea mai severă.
  • A Dintre cele trei pedepse cu aceeași modalitate de executare, 5 ani este soluția cea mai severă, iar 3 ani este părerea cea mai apropiată; judecătorul care propune 5 ani trebuie să o adopte.
  • B Obligația de a se alătura altei păreri revine judecătorului cu soluția cea mai severă, de 5 ani, nu celui care propune 2 ani.
  • C Judecătorul care propune 3 ani nu are soluția cea mai severă; regula îl obligă pe cel care propune 5 ani să se alăture părerii de 3 ani.

4.1 p

În cursul judecății, o parte pune o întrebare martorului care nu este concludentă și utilă. Care afirmație despre atribuțiile președintelui completului este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Președintele poate respinge întrebările neconcludente și neutile, după consultarea celorlalți membri ai completului.
  • A Textul prevede că președintele, după consultarea celorlalți membri, poate respinge întrebările neconcludente.
  • B Respingerea se face după consultarea celorlalți membri ai completului, nu singur.
  • C Președintele poate respinge întrebările părților, ale persoanei vătămate și ale procurorului.

5.1 p

Inculpatul nu a primit citația pentru termenul de judecată, dar se prezintă în sală. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Părțile pot participa la judecată chiar dacă nu au fost citate, după stabilirea identității.
  • A Textul nu condiționează participarea de încuviințarea procurorului; partea se poate prezenta și participa.
  • B Părțile pot participa chiar dacă nu au primit citația, iar președintele le stabilește identitatea.
  • C Lipsa primirii citației nu împiedică participarea la judecată.

6.1 p

Un martor tulbură ședința de judecată. Care afirmație despre măsurile președintelui este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Președintele atrage atenția, iar la repetare sau abateri grave dispune îndepărtarea din sală.
  • A Îndepărtarea din sală o dispune președintele, nu procurorul.
  • B Îndepărtarea are loc doar în caz de repetare ori abateri grave, după atragerea atenției.
  • C Față de orice persoană care tulbură ședința, președintele îi atrage atenția, iar la repetare ori abateri grave dispune îndepărtarea.

7.1 p

Un inculpat a fost îndepărtat din sală pentru tulburarea ședinței. Ce se întâmplă înainte de începerea dezbaterilor?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Partea îndepărtată este chemată în sală înainte de dezbateri și informată despre actele esențiale.
  • A Dacă partea tulbură ședința la pronunțare, poate fi îndepărtată, iar hotărârea i se comunică.
  • B Persoana îndepărtată este chemată în sală înainte de dezbateri și i se aduc la cunoștință actele și declarațiile.
  • C Partea îndepărtată este chemată în sală înainte de dezbateri; dezbaterile în lipsă au loc doar dacă continuă să tulbure.

8.1 p

În cursul ședinței de judecată, un spectator săvârșește o faptă prevăzută de legea penală. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Președintele constată fapta, identifică făptuitorul și trimite încheierea procurorului competent.
  • A Acțiunea penală o poate pune în mișcare procurorul care participă la judecată, nu președintele.
  • B Completul nu judecă fapta, ci încheierea se trimite procurorului competent.
  • C Președintele constată fapta, identifică făptuitorul, iar încheierea se trimite procurorului.

9.1 p

Președintele completului pregătește lista cauzelor fixate pentru judecată. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Lista se afișează cu 24 de ore înainte, cu prioritate pentru cauzele cu deținuți sau arest la domiciliu.
  • A Lista se afișează cu 24 de ore înainte, cu întâietate pentru cauzele cu deținuți sau arestați la domiciliu.
  • B Întâietate au cauzele cu deținuți sau arestați la domiciliu și cele urgente, nu doar cele mai vechi.
  • C Termenul de afișare este de 24 de ore, nu de 48 de ore.

10.1 p

Față de un inculpat în curs de judecată s-a dispus o măsură preventivă. Care afirmație despre verificarea măsurii este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Instanța verifică în ședință publică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, la cerere sau din oficiu.
  • A Verificarea se face în ședință publică, nu în camera de consiliu.
  • B Instanța se pronunță la cerere sau din oficiu.
  • C Instanța este datoare să verifice, în tot cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii.

11.1 p

În procesul penal, partea civilă dorește să participe activ la judecată. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Partea civilă poate fi reprezentată de avocat și poate formula cereri, ridica excepții și pune concluzii.
  • A Partea civilă poate fi reprezentată de avocat și poate formula cereri, ridica excepții și pune concluzii.
  • B Partea civilă poate pune concluzii.
  • C Reprezentarea prin avocat este admisă.

12.1 p

Bunul unui terț este supus confiscării în procesul penal. Care afirmație despre drepturile terțului este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Persoana al cărei bun este supus confiscării poate fi reprezentată de avocat și poate pune concluzii privind confiscarea.
  • A Concluziile sunt limitate la măsura confiscării, nu la întreaga latură penală.
  • B Terțul are drepturi procesuale privind măsura confiscării.
  • C Persoanele ale căror bunuri sunt supuse confiscării pot fi reprezentate de avocat și pot pune concluzii privind confiscarea.

13.1 p

Într-o cauză cu 2 inculpați, unul suferă de o boală gravă care îl împiedică să participe la judecată, iar disjungerea nu este posibilă. Ce dispune instanța?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dacă disjungerea nu este posibilă, se suspendă întreaga cauză.
  • A Când temeiul privește un singur inculpat și disjungerea nu e posibilă, se suspendă întreaga cauză.
  • B Legea impune suspendarea întregii cauze, nu continuarea față de celălalt inculpat.
  • C Ipoteza este tocmai cea în care disjungerea nu este posibilă.

14.1 p

Se cere extrădarea unei persoane în vederea judecării într-o cauză penală. Care afirmație despre suspendarea judecății este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Suspendarea la extrădarea activă este facultativă și se dispune prin încheiere motivată.
  • A Contestația nu suspendă executarea.
  • B Instanța poate dispune suspendarea până când statul solicitat comunică hotărârea asupra extrădării.
  • C Suspendarea este facultativă, instanța poate dispune.

15.1 p

Grefierul a consemnat note greșite despre desfășurarea ședinței de judecată. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.
  • A Contestarea este limitată la cel mai târziu termenul următor.
  • B Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.
  • C Notele pot fi contestate de participanți și verificate pe baza înregistrărilor.

16.1 p

Prin ce fel de hotărâre se pronunță instanța asupra unui apel?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului se numește decizie.
  • A Hotărârea asupra apelului se numește decizie.
  • B Încheierile sunt celelalte hotărâri din cursul judecății, nu cea asupra apelului.
  • C Sentința este hotărârea primei instanțe care soluționează cauza sau se dezînvestește.

← ÎnapoiMai departe →JudecataIdeile cheie: judecata în prima instanță

Alte capitole

Liberarea condiționatăMăsurile asigurătoriiMăsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii