Judecata (partea 1)

16 grile originale la judecata, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 350, art. 351, art. 352, art. 353, art. 354, art. 355, art. 363, art. 364.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Instanța dorește să țină judecata în alt loc decât sediul:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră excepția legală. B nu este criteriul legal. C este condiția schimbării locului.
  • A Legea permite judecata în alt loc dacă instanța o dispune pentru motive temeinice.
  • B Instanța decide pe baza unor motive temeinice; alegerea inculpatului nu îi este obligatorie.
  • C Schimbarea locului judecății poate fi dispusă de instanță pentru motive temeinice.

2.1 p

Judecata penală:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A sunt garanțiile exprese. B este obligația contradictorialității. C contrazice principiile judecății.
  • A Oralitatea, nemijlocirea și contradictorialitatea sunt expres prevăzute pentru judecată.
  • B Instanța trebuie să discute și excepțiile ridicate din oficiu și să le soluționeze prin încheiere motivată.
  • C Judecata se desfășoară în ședință orală, nemijlocită și contradictorie, nu exclusiv pe înscrisuri.

3.1 p

Un minor de șaptesprezece ani dorește să asiste ca simplu public, fără calitate de parte sau martor:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A aplică regula accesului. B folosește un prag greșit. C nu este derogarea legală.
  • A Minorul de 17 ani care nu este parte sau martor intră în interdicția de participare ca public.
  • B Pragul legal este de 18 ani; la 17 ani, fără calitate de parte sau martor, accesul ca public este interzis.
  • C Acordul informal al procurorului nu constituie excepție; minorii sub 18 ani pot asista ca părți sau martori.

4.1 p

O persoană deținută are termen în cunoștință într-o cauză penală:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A nu este condiție legală. B este regula specială. C ignoră excepția deținuților.
  • A Citarea deținutului operează din oficiu, fără a depinde de cererea familiei.
  • B Deținuții sunt citați din oficiu la fiecare termen, chiar cu termen în cunoștință; cererea de judecare în lipsă are regimul distinct al alin. (6).
  • C Termenul în cunoștință nu înlătură regula specială a citării deținuților din oficiu la fiecare termen.

5.1 p

După începerea dezbaterilor se schimbă un judecător al completului:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A contrazice efectul schimbării. B este obligația procedurală. C este rațiunea regulii din text.
  • A După începerea dezbaterilor, orice schimbare a completului obligă la reluarea acestora.
  • B Schimbarea unui judecător după începerea dezbaterilor atrage reluarea lor.
  • C Reluarea dezbaterilor servește cerinței ca același complet să judece cauza.

6.1 p

Cauza privește un inculpat aflat în arest la domiciliu:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră prioritatea expresă. B este durata orientativă și excepția ei. C este regimul de celeritate.
  • A Prezența în cauză a unui inculpat în arest la domiciliu impune urgență și precădere.
  • B Termenele sunt de regulă de 7 zile; pentru motive temeinic justificate pot fi mai scurte sau mai lungi.
  • C Regimul urgent și prioritar se aplică expres și inculpaților aflați în arest la domiciliu.

7.1 p

Procurorul constată în judecată un motiv care împiedică exercitarea acțiunii penale:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră rolul de legalitate. B este conduita legală. C contrazice concluziile expres permise.
  • A Constatarea unei cauze care împiedică acțiunea penală impune concluzii de achitare sau încetare, după caz.
  • B Procurorul solicită achitarea ori încetarea procesului, potrivit cauzei care împiedică exercitarea acțiunii penale.
  • C Trimiterea în judecată nu împiedică procurorul să ceară ulterior achitarea sau încetarea procesului în condițiile textului.

8.1 p

Inculpatul legal citat lipsește nejustificat:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este posibilitatea legală. B inventează un efect probator. C ignoră excepția lipsei nejustificate.
  • A Textul permite judecata în lipsă atunci când inculpatul legal citat lipsește nejustificat.
  • B Lipsa nejustificată permite continuarea judecății; textul nu îi atribuie valoarea unei recunoașteri a acuzației.
  • C Citarea legală și lipsa nejustificată permit judecarea în lipsa inculpatului.

9.1 p

Limitele judecății penale sunt determinate de:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A confundă laturile procesului. B este limita obiectivă și subiectivă. C nu extinde legal învestirea.
  • A Cuantumul despăgubirilor nu stabilește singur limitele judecății penale, definite prin fapte și persoane.
  • B Judecata se limitează la faptele și persoanele indicate în actul de sesizare.
  • C Limitele sunt date de faptele și persoanele din actul de sesizare, nu de zvonurile apărute la ședință.

10.1 p

Inculpatul minor solicită judecarea în procedura recunoașterii învinuirii:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este forma alternativă permisă. B este condiția suplimentară. C contrazice garanția minorului.
  • A Recunoașterea faptelor și cererea pot fi făcute prin înscris autentic, cu încuviințarea reprezentantului legal pentru minor.
  • B Dacă inculpatul este minor, este necesară și încuviințarea reprezentantului său legal.
  • C Minoritatea impune încuviințarea reprezentantului legal atât pentru cererea orală, cât și pentru înscrisul autentic.

11.1 p

Instanța apreciază necesară schimbarea încadrării juridice:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este garanția apărării. B încalcă contradictorialitatea. C este obligația dezbaterii.
  • A Instanța trebuie să indice dreptul de a cere lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea pentru pregătirea apărării.
  • B Noua încadrare trebuie discutată și inculpatul informat despre posibilitatea pregătirii apărării.
  • C Când apreciază necesară schimbarea încadrării date prin actul de sesizare, instanța este obligată să o pună în discuție.

12.1 p

În timpul ultimului cuvânt inculpatul arată fapte noi esențiale:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A încalcă interdicția întrebărilor. B ignoră relevanța esențială. C este remediul legal.
  • A În timpul ultimului cuvânt nu pot fi puse întrebări, nici de procuror.
  • B Faptele sau împrejurările noi esențiale impun reluarea cercetării judecătorești, nu ignorarea lor.
  • C Dacă faptele noi sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, instanța dispune reluarea cercetării judecătorești.

13.1 p

În cazuri temeinic justificate se amână pronunțarea hotărârii după termenul inițial:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este plafonul absolut. B este limita fiecărei amânări. C ignoră plafonul total.
  • A Deliberarea, redactarea și pronunțarea trebuie finalizate cel târziu la 120 de zile de la închiderea dezbaterilor.
  • B Dacă nu poate fi respectat termenul inițial, fiecare amânare justificată este de cel mult 30 de zile, în limita totală de 120.
  • C Chiar și în cazuri temeinic justificate, limita totală este de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor.

14.1 p

În cauzele în care se pronunță o soluție asupra acțiunii penale potrivit art. 396:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este cerința redactării. B contrazice regula actuală. C este cerința semnării.
  • A Pronunțarea unei soluții potrivit art. 396 impune redactarea hotărârii la acel moment.
  • B Pentru soluțiile prevăzute la art. 396, hotărârea trebuie redactată chiar la pronunțare.
  • C Semnează toți membrii completului și grefierul; dacă grefierul este împiedicat, semnează grefierul-șef cu mențiunea cauzei.

15.1 p

După începerea dezbaterilor intervine o schimbare în compunerea completului de judecată. Cum trebuie să procedeze instanța cu privire la dezbaterile deja purtate?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Continuarea directă a deliberării nu respectă obligația de reluare a dezbaterilor. B: Reluarea rezultă din lege și nu este condiționată de acordul părților. C: Alineatul 3 prevede reluarea dezbaterilor după orice schimbare de complet intervenită după începerea lor.
  • A Instanța nu poate trece direct la deliberare pe baza notelor grefierului, deoarece schimbarea completului impune reluarea dezbaterilor.
  • B Reluarea dezbaterilor este obligatorie prin efectul schimbării completului și nu depinde de acordul tuturor părților.
  • C Schimbarea compunerii completului după începerea dezbaterilor obligă instanța să reia dezbaterile în noua compunere.

16.1 p

Persoana vătămată majoră a fost citată nelegal, dar se prezintă personal la termenul de judecată. Ce efect are prezentarea sa asupra neregularității citării?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Articolul 353 alineatul 1 prevede acoperirea prin înfățișarea în instanță, fără a impune o nouă citare.
    B: Înfățișarea personală este una dintre modalitățile exprese de acoperire a nelegalității citării.
    C: Acoperirea nu depinde de acceptarea inculpatului.
  • A În situația dată, nelegalitatea citării este acoperită prin prezentarea personală chiar la acest termen; o citație ulterioară nu este efectul prezentării și nu este necesară pentru acoperire.
  • B Înfățișarea personală a persoanei vătămate în instanță acoperă orice nelegalitate a procedurii de citare.
  • C Acoperirea rezultă din prezentarea persoanei vătămate și nu este condiționată de o declarație de acceptare a inculpatului.

Mai departe →JudecataIdeile cheie: judecata în prima instanță

Alte capitole

Liberarea condiționatăMăsurile asigurătoriiMăsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii