Izvoarele dreptului civil (partea 2)
11 grile originale la izvoarele dreptului civil, după Codul civil (Legea nr. 287/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 1, art. 4, art. 5, art. 10, art. 9, art. 15, art. 3, art. 12.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Uzanța invocată apare într-o culegere elaborată de un organism autorizat în domeniu. Ce valoare are această publicare?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Publicarea autorizată prezumă existența până la proba contrară. Publicarea nu transformă uzanța în lege. Prezumția legală poate fi răsturnată.
- A Publicarea într-o culegere a unui organism autorizat prezumă existența uzanței până la proba contrară.
- B Publicarea produce o prezumție privind existența uzanței, fără să o transforme într-o normă legală.
- C Prezumția de existență este relativă: textul permite expres proba contrară.
2.1 p
Un caz nu este prevăzut de lege, nu există uzanțe, iar normele pentru situații asemănătoare lipsesc. Pe ce se întemeiază soluția civilă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Expertul nu creează izvorul subsidiar prevăzut de lege. Absența uzanțelor exclude practica nedovedită ca soluție indicată. Principiile generale sunt izvorul subsidiar final în această succesiune.
- A Regulile propuse de expert nu reprezintă izvorul subsidiar prevăzut pentru această situație.
- B În lipsa uzanțelor și a normelor pentru cazuri asemănătoare se aplică principiile generale; o practică nedovedită nu suplinește aceste condiții.
- C Fiind epuizate legea, uzanțele și analogia legală, soluția se întemeiază pe principiile generale ale dreptului.
3.1 p
Într-o materie în care legea trimite la uzanțe, Ioana dovedește existența și conținutul unui uz profesional conform ordinii publice și bunelor moravuri. Se susține că el nu poate fi izvor de drept fiindcă nu este cutumă. Cum se apreciază această susținere?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: Uzul profesional intră în noțiunea legală de uzanțe, iar premisele asigură conformitatea, proba și trimiterea cerute pentru aplicare. B: Codul civil include atât cutuma, cât și uzurile profesionale în noțiunea de uzanțe; nu rezervă calitatea de izvor cutumei. C: Trimiterea expresă la uzanțe privește noțiunea definită de Cod, care cuprinde uzurile profesionale, fără o trimitere suplimentară la acestea.
- A Legea include și uzurile profesionale în uzanțe, iar Ioana a dovedit uzul conform ordinii publice și bunelor moravuri într-o materie cu trimitere legală.
- B Uzul profesional este inclus în noțiunea de uzanțe, izvoare de drept civil; speța îndeplinește trimiterea legală, conformitatea și dovada cerute.
- C Trimiterea expresă la uzanțe include uzurile profesionale prin definiția legală, fără o a doua trimitere distinctă.
4.1 p
Într-o materie reglementată de Codul civil, există o neconcordanță între un tratat privind drepturile fundamentale, la care România este parte, și Cod. Dispoziția Codului este mai favorabilă persoanei protejate. Care regulă se aplică?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Prioritatea reglementării internaționale este însoțită expres de excepția dispozițiilor mai favorabile ale Codului civil. B: Aplicarea normei mai favorabile este permisă chiar în raport cu un tratat la care România este parte, fără cerința retragerii din acesta. C: Codul civil păstrează prioritate pentru dispoziția sa mai favorabilă, în această ipoteză de neconcordanță.
- A Prioritatea internațională are excepția expresă a dispoziției mai favorabile din Cod, prezentă în speță.
- B Excepția se aplică tocmai tratatelor la care România este parte și nu cere retragerea din tratat.
- C În conflictul indicat, dispoziția Codului mai favorabilă persoanei se aplică potrivit excepției din art. 4 alin. (2).
5.1 p
Într-un litigiu civil între două persoane fizice române, o normă a dreptului Uniunii Europene aplicabilă raportului intră în conflict cu o dispoziție a Codului civil. Care afirmație este corectă potrivit regulii Codului privind prioritatea?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Regula priorității normelor Uniunii se aplică indiferent de calitatea sau statutul părților, deci nu este înlăturată de situația lor descrisă.
B: Codul nu condiționează prioritatea de participarea unei autorități publice la raport.
C: În materiile reglementate de Cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplică prioritar, indiferent de calitatea ori statutul părților.
- A Faptul că ambele părți sunt persoane fizice române nu înlătură prioritatea normei Uniunii, presupusă aplicabilă raportului.
- B Art. 5 nu condiționează prioritatea de participarea unei autorități publice, ci o stabilește indiferent de calitatea părților.
- C Speța precizează că norma Uniunii este aplicabilă raportului civil; ea are prioritate, indiferent de calitatea și statutul părților.
6.1 p
O lege prevede o sancțiune civilă pentru cazuri expres și limitativ enumerate. Cazul lui Victor este asemănător economic, dar nu se află între acestea și nu există un alt temei de sancționare. Ce regulă privește folosirea analogiei?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: Legile care prevăd sancțiuni civile se aplică în cazurile expres și limitativ prevăzute, ceea ce exclude extinderea prin analogie.
B: Asemănarea economică nu înlătură interdicția analogiei pentru normele care prevăd sancțiuni civile.
C: Interdicția rezultă din Codul civil, chiar fără repetarea ei în legea specială care instituie sancțiunea.
- A Legea prevede o sancțiune civilă, deci se aplică numai cazurilor expres și limitativ enumerate; cazul lui Victor nu poate fi adăugat prin analogie.
- B Similitudinea economică nu permite extinderea unei sancțiuni civile dincolo de cazurile enumerate de lege.
- C Interdicția rezultă din art. 10, fără a fi necesară repetarea ei în legea specială care prevede sancțiunea.
7.1 p
O instanță de drept comun interpretează o normă civilă într-un litigiu obișnuit. Nu este vorba despre o hotărâre căreia legea îi atribuie efect obligatoriu general. Care este întinderea acestei interpretări potrivit Codului civil?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Interpretarea realizată în litigiul obișnuit are scopul aplicării în acea cauză, nu al modificării normative generale. B: Interpretarea judiciară se face în scopul aplicării legii în cazul dedus judecății. C: Competența de interpretare oficială aparține celui care a adoptat norma, nu este transferată instanței prin soluționarea unui litigiu obișnuit.
- A Interpretarea din acest litigiu nu are efect normativ pentru alte persoane și litigii viitoare; scopul său este aplicarea în cauza judecată.
- B În litigiul obișnuit descris, interpretarea judiciară servește numai aplicării legii în cazul dedus judecății.
- C Instanța interpretează pentru cauza sa; competența interpretării oficiale prevăzute de alin. (1) aparține celui care a adoptat norma.
8.1 p
Instanța interpretează o dispoziție a Codului civil privind libertatea unei persoane. Textul permite mai multe sensuri, fără să fi fost identificată o neconcordanță frontală cu un tratat. Care regulă de interpretare este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Declarația Universală este menționată expres între instrumentele cu care interpretarea trebuie să fie concordantă. B: Codul impune interpretarea și aplicarea concordante cu Constituția, Declarația Universală, pactele și celelalte tratate la care România este parte. C: Obligația de interpretare concordantă din alineatul (1) nu depinde de constatarea neconcordanței care declanșează regula de prioritate a alineatului (2).
- A Declarația Universală a Drepturilor Omului este enumerată expres între reperele interpretării concordante.
- B Dispoziția privind libertatea persoanei trebuie interpretată conform Constituției și instrumentelor enumerate, chiar fără un conflict frontal identificat.
- C Interpretarea concordantă este o regulă directă și nu depinde de constatarea prealabilă a unei neconcordanțe cu un tratat.
9.1 p
Un proprietar ridică pe terenul său un zid, singurul scop fiind să îi răpească vecinului lumina. Cum se califică exercitarea dreptului?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Art. 15 interzice exercitarea unui drept în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul, alternativ cu exercițiul excesiv și nerezonabil.
- A Scopul unic de vătămare a vecinului constituie abuz de drept.
- B Exercitarea dreptului în scopul vătămării altuia e interzisă.
- C Scopul vătămării este o ipoteză distinctă de exercițiul excesiv, legate prin conjuncția ori.
10.1 p
O asociație fără scop lucrativ organizează sistematic activități de formare profesională, prestând servicii contra cost simbolic. Care afirmație privind calitatea de profesionist este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Exploatarea unei întreprinderi presupune activitate sistematică și organizată, indiferent de scopul lucrativ.
- A Lipsa scopului lucrativ nu exclude exploatarea unei întreprinderi, deci nici calitatea de profesionist.
- B Exploatarea întreprinderii există indiferent dacă activitatea are sau nu scop lucrativ, iar asociația desfășoară sistematic o activitate organizată de prestare de servicii.
- C Legea nu condiționează calitatea de profesionist de distribuirea câștigurilor; scopul lucrativ nu este necesar.
11.1 p
O persoană insolvabilă vrea să doneze un bun unei rude. Care afirmație este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Insolvabilul nu poate dispune cu titlu gratuit.
- A Textul nu prevede nicio autorizare a creditorilor; interdicția se aplică cât timp persoana este insolvabilă.
- B Legea prevede expres că insolvabilul nu poate dispune cu titlu gratuit, iar donația este un act cu titlu gratuit.
- C Persoana insolvabilă nu poate dispune cu titlu gratuit.
← ÎnapoiIzvoarele dreptului civilIdeile cheie: izvoarele dreptului civil
Alte capitole
Încetarea obligațiilorÎntâmpinarea și cererea reconvenționalăÎnțelesul unor termeni sau expresii în legea penală
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.