Judecata (partea 3)

16 grile originale la judecata, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 350, art. 351, art. 352, art. 353, art. 43, art. 45, art. 46, art. 48.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Unde se desfășoară, ca regulă, judecata penală, și ce poate dispune instanța?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Regula este sediul instanței, cu excepția motivată.
  • A Regula e sediul instanței, iar mutarea cere motive temeinice.
  • B Regula e sediul instanței, iar pentru motive temeinice se poate muta.
  • C Instanța poate dispune desfășurarea în alt loc.

2.1 p

În cursul judecății, o parte ridică o excepție. Cum se soluționează?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Cererile și excepțiile se pun în discuție și se soluționează prin încheiere motivată.
  • A Instanța pune în discuție excepțiile și se pronunță prin încheiere motivată.
  • B Instanța se pronunță prin încheiere motivată, nu prin sentință.
  • C Instanța e obligată să pună în discuție și excepțiile ridicate de părți.

3.1 p

Un minor de 16 ani, fără calitate procesuală în cauză, vrea să asiste la o ședință de judecată publică. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Minorii sub 18 ani nu pot asista, cu excepția părților și martorilor.
  • A Minorii sub 18 ani nu pot asista, cu excepția celor care sunt părți sau martori.
  • B Interdicția privește toți minorii sub 18 ani.
  • C Textul nu prevede excepția însoțirii de un părinte.

4.1 p

Persoana vătămată, legal citată, nu se prezintă la termenul de judecată. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Neprezentarea nu blochează judecata; instanța poate amâna dacă prezența e necesară.
  • A Neprezentarea nu împiedică judecata, amânarea nu e obligatorie.
  • B Neprezentarea nu împiedică judecata, fără a fi nevoie de cerere de judecare în lipsă.
  • C Judecata poate continua, iar instanța poate amâna pentru prezentarea părții lipsă.

5.1 p

Instanța constată că sala de ședințe este inutilizabilă din cauza unei avarii și vrea să continue judecata într-o altă clădire. Poate face acest lucru?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Judecata are loc la sediu, iar pentru motive temeinice instanța poate dispune alt loc.
  • A Regula sediului instanței are excepția motivelor temeinice.
  • B Textul dă instanței însăși posibilitatea, fără a cere o cerere a procurorului.
  • C Pentru motive temeinice, instanța poate dispune desfășurarea judecății în alt loc.

6.1 p

În cursul judecății, inculpatul ridică o excepție procesuală. Cum trebuie să procedeze instanța?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Instanța pune în discuție excepțiile și se pronunță prin încheiere motivată.
  • A Excepția se soluționează prin încheiere motivată, nu prin sentință odată cu fondul.
  • B Instanța pune excepția în discuție și se pronunță prin încheiere motivată.
  • C Excepția trebuie pusă în discuție, judecata fiind contradictorie, iar soluția se dă prin încheiere motivată.

7.1 p

La o ședință publică dintr-un proces penal vor să intre 2 minori de 17 ani: unul vrea să asiste ca spectator, celălalt a fost citat ca martor. Cine poate intra?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Minorii sub 18 ani pot asista doar ca părți sau martori.
  • A Minorul martor poate asista prin excepție, iar minorul spectator nu poate asista.
  • B Minorii sub 18 ani pot asista dacă au calitatea de părți sau martori.
  • C Excepția depinde de calitatea de parte sau martor, nu de însoțirea de un părinte.

8.1 p

Un inculpat este judecat în 2 cauze distincte pentru acte materiale care alcătuiesc o singură infracțiune continuată. Ce poate face instanța?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. În cazul infracțiunii continuate, instanța dispune reunirea cauzelor.
  • A Pentru infracțiunea continuată reunirea este obligatorie, nu facultativă, iar textul nu cere același stadiu procesual.
  • B Art. 43 alin. (1) impune reunirea în cazul infracțiunii continuate.
  • C Textul prevede reunirea, nu judecarea separată a actelor materiale.

9.1 p

Instanța se pronunță asupra reunirii a 2 cauze prin încheiere. Cum poate fi atacată încheierea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Încheierea privind reunirea poate fi atacată numai odată cu fondul.
  • A Art. 45 alin. (3) prevede atacarea încheierii numai odată cu fondul.
  • B Încheierea poate fi atacată, dar numai odată cu fondul.
  • C Legea nu prevede o contestație separată, ci atacarea numai odată cu fondul.

10.1 p

Instanța vrea să disjungă cauza față de unul dintre inculpați pentru o mai bună desfășurare a judecății. Cum și la cererea cui se poate dispune disjungerea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Disjungerea se dispune prin încheiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a părților.
  • A Textul nu cere acordul inculpaților.
  • B Art. 46 alin. (2): disjungerea se dispune prin încheiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a părților.
  • C Actul este încheierea, nu sentința, și poate fi dispusă și din oficiu sau la cererea părților.

11.1 p

O persoană este numită într-o funcție publică după ce a săvârșit o infracțiune. Se schimbă competența instanței?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Dobândirea calității după infracțiune nu schimbă competența, cu excepția art. 40 alin. (1).
  • A Dobândirea calității ulterior nu schimbă competența.
  • B Art. 48 alin. (2) nu condiționează de legătura cu atribuțiile; singura excepție privește persoanele de la art. 40 alin. (1).
  • C Reproduce regula din art. 48 alin. (2), inclusiv excepția.

12.1 p

O instanță este sesizată cu o infracțiune, iar după schimbarea încadrării juridice faptă devine de competența unei instanțe inferioare. Ce face instanța?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Instanța rămâne competentă chiar dacă după schimbarea încadrării fapta este de competența instanței inferioare.
  • A Instanța nu își declină competența, ci rămâne competentă.
  • B Textul nu prevede suspendarea; instanța rămâne competentă.
  • C Art. 49 alin. (1): instanța sesizată rămâne competentă.

13.1 p

O instanță își declină competența pentru necompetență teritorială. Ce se întâmplă cu probele administrate și actele îndeplinite?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. La declinarea pentru necompetență teritorială probele, actele și măsurile se mențin.
  • A Probele nu se pierd, ci se mențin.
  • B Art. 50 alin. (3): la necompetență teritorială probele și actele se mențin.
  • C Menținerea motivată se aplică doar la declinarea pentru competența materială sau după calitatea persoanei.

14.1 p

În cursul unui proces penal o instanță civilă a soluționat definitiv o chestiune prealabilă. Ce valoare are hotărârea în fața instanței penale?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hotărârile definitive ale altor instanțe asupra unei chestiuni prealabile au autoritate de lucru judecat în fața instanței penale.
  • A Art. 52 alin. (3) conferă autoritate de lucru judecat.
  • B Nu este o simplă probă, ci are autoritate de lucru judecat.
  • C Hotărârea definitivă a instanței civile are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale.

15.1 p

Care este unul dintre temeiurile pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o curte de apel la alta?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Strămutarea se dispune când există suspiciune rezonabilă privind imparțialitatea sau pericol de tulburare a ordinii publice.
  • A Art. 71 prevede ca temei suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor este afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților.
  • B Art. 71 nu permite strămutarea doar la aprecierea procurorului privind o hotărâre nefavorabilă.
  • C Domiciliul părților în altă circumscripție nu este temei de strămutare în art. 71.

16.1 p

Cauza a fost strămutată de la tribunal la un alt tribunal din circumscripția aceleiași curți de apel. Unde se judecă apelul și contestațiile ulterioare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Căile de atac se judecă de instanțele corespunzătoare din circumscripția instanței la care s-a strămutat cauza.
  • A Art. 75 nu atribuie căile de atac Înaltei Curți de Casație și Justiție în toate cazurile.
  • B Textul trimite la circumscripția instanței la care s-a strămutat cauza, nu de la care s-a strămutat.
  • C Art. 75 alin. (1) prevede judecarea căilor de atac de instanțele din circumscripția instanței la care s-a strămutat cauza.

← ÎnapoiJudecataIdeile cheie: judecata în prima instanță

Alte capitole

Liberarea condiționatăMăsurile asigurătoriiMăsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii