Protetică dentară (pag. 252-255)

Răspuns: A, B, D

• A Miniconectorul palatinal este numit și conector unilateral.
• B El corespunde variantei scheletate a protezei de retenție Kemmeny.
• C Echilibrul precar favorizează, nu exclude, rotația.
• D Rotația ușoară este un dezavantaj al acestui conector.
• E Indicația descrisă este edentația unilaterală.

Răspuns: B, C, D

• A Conectorii secundari sunt elemente rigide ale protezei scheletate.
• B Turnarea este comună cu celelalte componente metalice.
• C Una dintre funcțiile lor este legarea șeilor de elementele de menținere și stabilizare.
• D Ei pot lega aceste elemente de conectorul principal.
• E Conectorii secundari se toarnă împreună cu ansamblul metalic.

Răspuns: A, B, C

• A În secțiunea semiovalară, fața plană privește mucoasa.
• B Forma și grosimea barei semiovalare asigură confortul și rezistența.
• C La maxilar sunt descrise bare palatine transversale și sagitale.
• D Barele mandibulare au deschiderea orientată posterior.
• E Barele mandibulare pot fi plasate lingual, vestibular sau dentar.

Răspuns: A, B, C

• A Forțele de tip succiune și adeziune au o contribuție limitată pentru proteza parțială scheletată.
• B Proteza dispune de dispozitive mecanice de ancorare la dinții rămași.
• C Contactul cu câmpul protetic trebuie menținut atât în repaus, cât și în funcție.
• D Mijloacele mecanice de ancorare au un rol important, iar succiunea contribuie slab.
• E Elementele de menținere, sprijin și stabilizare asigură un contact permanent inclusiv în timpul funcționării.

Răspuns: A, B, C

• A Croșetele constituie conexiunea directă dintre proteza parțială și dinții naturali de pe arcadă.
• B Evaluarea clinică a croșetului include funcția sa profilactică și terapeutică.
• C Confortul, profilaxia și valoarea mecano-estetică se integrează obiectivului de conservare dentară.
• D Croșetul are și valoare profilactică și terapeutică.
• E Conservarea dinților restanți reprezintă un obiectiv al utilizării corecte a croșetelor.

Răspuns: A, C, E

• A Plăcuța metalică poate fi situată la maxilar sau la mandibulă.
• B Lățimea plăcuței este mai mare de 10 mm.
• C Grosimea benzilor metalice este cuprinsă între 0,3 și 0,5 mm.
• D Plăcuța mandibulară are numai raport dento-mucozal.
• E Plăcuța maxilară poate avea contact mucozal sau dento-mucozal.

Răspuns: B, D

• A O lățime mai mare permite reducerea grosimii plăcuței.
• B Plăcuța maxilară poate avea contact mucozal sau dento-mucozal.
• C Grosimea este de 0,3-0,5 mm.
• D Creșterea lățimii permite reducerea grosimii conectorului.
• E Plăcuța mandibulară are numai raport dento-mucozal.

Răspuns: A, B, C, E

• A Pintenul este principalul element care asigură sprijinul parodontal.
• B Pintenii interni se asociază dinților acoperiți cu microproteze.
• C Pintenii externi pot ocupa lăcașuri preparate în smalț pe dinți neacoperiți.
• D Orice pinten trebuie ranforsat cu un conector secundar.
• E Sprijinul împiedică deplasarea verticală a protezei către mucoasă.

Răspuns: A, B, C

• A Încercuirea necesită depășirea a 180° din circumferința dentară.
• B Această funcție este asigurată numai de părțile rigide.
• C Încercuirea contribuie la stabilizarea în ambele direcții orizontale.
• D Un arc sub 90° nu îndeplinește cerința de peste 180°.
• E Porțiunile flexibile terminale nu sunt componentele care realizează încercuirea.

Răspuns: A, B, C

• A Elementele rigide distribuite bilateral se opun deplasărilor orizontale.
• B Extinderea brațelor opozante rigide pe mai mulți dinți mărește stabilizarea.
• C Solidarizarea crește valoarea parodontală și rezistența la mișcările orizontale.
• D Stabilizarea este asigurată prin componentele rigide ale croșetului.
• E Distribuția bilaterală este necesară realizării stabilizării prin elementele rigide.

Răspuns: A, B, C

• A Porțiunile terminale flexibile orientate către breșă pot realiza menținerea indirectă.
• B Este utilizată jumătatea distală, subecuatorială și orientată către edentație, a componentei orizontale în T.
• C Brațele opozante pot participa, cu avantaj pe microproteze prevăzute cu prag supragingival.
• D Pentru terminalele circulare implicate este precizată orientarea către edentație.
• E Componenta implicată este jumătatea distală subecuatorială, orientată către edentație.

Răspuns: B, C, E

• A Reciprocitatea neutralizează solicitarea orizontală produsă de brațul retentiv.
• B Această funcție contracarează efectul porțiunii flexibile a brațului retentiv.
• C Peretele oral al microprotezelor poate fi realizat paralel axei de inserție.
• D Realizarea reciprocității impune utilizarea croșetului RPI.
• E Un conector secundar interdentar poate prelua rolul de contracroșet.

Răspuns: A, D

• A Șlefuirea fațetei pe care se aplică brațul opozant contribuie la reciprocitate.
• B Brațul opozant poate fi înlocuit funcțional de un pinten intern sau conector secundar interdentar.
• C Neutralizarea solicitării orizontale este necesară la inserție și dezinserție.
• D Pintenul intern poate prelua rolul de contracroșet.
• E Peretele oral al microprotezei trebuie să fie paralel axei de inserție.

Răspuns: A, B, C

• A Bara metalică are o lățime de 6-7 mm.
• B Grosimea caracteristică a barei este de 3 mm.
• C Designul restrâns este confortabil prin suprafață, însă grosimea reprezintă un dezavantaj palatin.
• D Grosimea barei este de 3 mm, de zece ori mai mare decât valoarea propusă.
• E Bara are dezavantajul unei grosimi care modifică esențial relieful bolții palatine.

Răspuns: A, B

• A Greutatea specifică mare constituie un dezavantaj al aliajelor nobile.
• B Costul ridicat participă la limitarea utilizării acestora.
• C Dezavantajul este greutatea specifică mare.
• D Prețul ridicat reprezintă una dintre cauzele renunțării la aliajele nobile.
• E Ambele caracteristici relevante sunt crescute: greutatea specifică și prețul.

Răspuns: A, B, C

• A Numărul unităților odonto-parodontale restante participă la predictibilitatea soluției terapeutice.
• B Configurația suportului muco-osos este unul dintre factorii deciziei.
• C Alegerea croșetelor și numărul conectorilor secundari contribuie la evaluare.
• D Numărul conectorilor secundari este inclus în aprecierea factorilor de predictibilitate.
• E Decizia integrează arhitectura suportului muco-osos.

Răspuns: A, B, D

• A Croșetele Roach au brațe cu origini separate, motiv pentru care sunt numite și croșete divizate.
• B Retenția croșetelor Roach se obține în zonele proximale ale fețelor laterale.
• C Separarea brațelor permite o elasticitate mai mare.
• D Amplasarea retenției proximal conferă sistemului Roach un avantaj estetic.
• E Proiectarea și trasarea brațelor Roach sunt mai dificile pentru practician.

Răspuns: A, B, D

• A Forma simplă este una dintre cele trei variante ale pensei mezio-distale.
• B Forma compusă aparține penselor mezio-distale folosite frontal.
• C Croșetul în C aparține primei grupe Roach, distincte de pensele mezio-distale.
• D Pensa cu dublă extremitate liberă este o variantă a pensei mezio-distale.
• E Croșetul în T se încadrează în prima grupă Roach, al cărei braț elastic amintește o literă.