Protetică dentară (pag. 240-243)
20 de grile originale la protetică dentară, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 240-243). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
Grile pe paginile care au picat la examen
1.Referitor la examinarea zonei linguale retromolare Ney și Bowann, sunt corecte afirmațiile:5 p
Tema a picat la examen: întrebarea 20, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 240.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Îndepărtarea bazei limbii cu oglinda permite accesul pentru examinarea regiunii retromolare linguale.
- B Retentivitatea regiunii condiționează extinderea marginii protetice.
- C Configurația ramului ascendent și unghiul goniac contribuie la retentivitatea acestei regiuni.
- D Posibilitatea de extindere trebuie corelată cu retentivitatea anatomică.
- E Baza limbii se îndepărtează pentru acces vizual și palpator.
2.Despre punga lui Fisch în examinarea câmpului protetic este adevărat că:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 20, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 240.
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) este dominată de inserția mușchiului buccinator
- Inserția buccinatorului domină zona vestibulară laterală mandibulară.
Capcanele
- b) Examinarea se realizează cu gura întredeschisă.
- c) Punga lui Fisch este zona vestibulară laterală mandibulară.
- d) Îngroșarea marginilor în această zonă ameliorează menținerea și stabilitatea.
- e) Țesuturile moi se îndepărtează ușor cu oglinda pentru examinare.
- A Inserția buccinatorului domină zona vestibulară laterală mandibulară.
- B Examinarea se realizează cu gura întredeschisă.
- C Punga lui Fisch este zona vestibulară laterală mandibulară.
- D Îngroșarea marginilor în această zonă ameliorează menținerea și stabilitatea.
- E Țesuturile moi se îndepărtează ușor cu oglinda pentru examinare.
3.Punga lui Fisch prezintă următoarea caracteristică:4 p
Tema a picat la examen: întrebarea 20, 2022. După Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 240.
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) permite îngroșări marginale care ameliorează stabilitatea protezei
- Îngroșarea marginilor protezei aici poate îmbunătăți menținerea și stabilitatea.
Capcanele
- a) Punga lui Fisch este dominată de buccinator; genioglosul domină zona linguală centrală.
- b) Punga lui Fisch este zona vestibulară laterală.
- d) Eversarea buzei inferioare evidențiază zona vestibulară centrală mandibulară.
- e) Punga lui Fisch se examinează cu gura întredeschisă.
- A Punga lui Fisch este dominată de buccinator; genioglosul domină zona linguală centrală.
- B Punga lui Fisch este zona vestibulară laterală.
- C Îngroșarea marginilor protezei aici poate îmbunătăți menținerea și stabilitatea.
- D Eversarea buzei inferioare evidențiază zona vestibulară centrală mandibulară.
- E Punga lui Fisch se examinează cu gura întredeschisă.
Grile de exersare pe capitol
4.Refacerea artificială a continuității arcadei printr-o proteză fixă:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 241
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Nu anulează edentația determinată de absența dinților.
- Edentația persistă ca leziune anatomică, chiar dacă o restaurare fixă reface continuitatea arcadei.
Capcanele
- a) Continuitatea restaurată protetic nu înlătură absența anatomică a dinților.
- b) Prezența tuturor unităților naturale nu poate fi dedusă din continuitatea arcadei, inclusiv cea refăcută artificial.
- d) Examinarea formei, simetriei și continuității arcadei este urmată de apelul dinților.
- e) Leziunea anatomică există prin lipsa dinților și nu este anulată de protezarea fixă.
- A Continuitatea restaurată protetic nu înlătură absența anatomică a dinților.
- B Prezența tuturor unităților naturale nu poate fi dedusă din continuitatea arcadei, inclusiv cea refăcută artificial.
- C Edentația persistă ca leziune anatomică, chiar dacă o restaurare fixă reface continuitatea arcadei.
- D Examinarea formei, simetriei și continuității arcadei este urmată de apelul dinților.
- E Leziunea anatomică există prin lipsa dinților și nu este anulată de protezarea fixă.
5.În evaluarea zonei mandibulare de sprijin pentru o proteză mobilizabilă, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 241
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A La mandibulă, sprijinul este limitat la creasta edentată și tuberculul piriform, fiind mai redus decât la maxilar.
- B Caracterul biostatic al tuberculului piriform justifică includerea sa obligatorie în proteza mobilizabilă.
- C Ligamentul pterigo-mandibular limitează distal extinderea protezei și trebuie evaluat în raport cu tuberculul.
- D Calitatea mucoasei orientează atât materialul, cât și metoda de amprentare.
- E Muchia crestei reprezintă zona primară de sprijin, iar versanții sunt zona secundară.
6.Examinarea crestei edentate la edentatul parțial presupune:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 241
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Inspecția și palparea digitală permit examinarea clinică a crestei edentate.
- B Caracterizarea crestei cuprinde dimensiunile, profilul, orientarea și forma pe secțiune.
- C Clasificarea Atwood este utilă pentru cuantificarea aspectelor crestei edentate la edentatul parțial.
- D Indicii Lejoyeux se aplică aprecierii fibromucoasei.
- E Asocierea este inversată: Atwood privește creasta, iar indicii Lejoyeux fibromucoasa.
7.În edentația parțială întinsă, spațiul protetic potențial se caracterizează prin următoarele:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 241
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Spațiul protetic potențial include breșele delimitate dentar mezial și distal.
- B Definiția include și spațiile edentate fără limitare dentară la una dintre extremități.
- C Parametrii dimensionali și limitele se precizează și se măsoară clinic.
- D Spațiile nelimitate distal sau mezial sunt de asemenea spații protetice potențiale.
- E Șublerul sau combinația pensă dentară și riglă permit măsurarea parametrilor.
8.În examenul suportului parodontal al dinților restanți se urmăresc:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 241
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Aspectul gingival și sângerarea provocată prin sondaj sunt parametri ai examinării parodontale.
- B Mobilitatea și pierderea de atașament contribuie la aprecierea suportului parodontal.
- C Inflamația, recesiunea și pungile sunt modificări parodontale ce se consemnează.
- D Sondajul parodontal completează inspecția și palparea în evaluarea suportului.
- E Sângerarea la sondaj se evaluează împreună cu aspectul gingival.
9.Hipertrofia polului inferior al tuberozității maxilare, legată de potențialul osteogenetic al acestei zone biostatice, poate avea drept consecință:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 241
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Micșorarea spațiului protetic potențial, uneori până la anulare.
- Hipertrofia tuberozității spre inferior poate reduce sever spațiul disponibil protezării.
Capcanele
- b) Creșterea volumului polului inferior micșorează spațiul protetic, nu îl mărește obligatoriu.
- c) Nivelul polului inferior poate influența până la anulare spațiul protetic potențial.
- d) Hipertrofia ocupă spațiu și poate reduce disponibilul protetic.
- e) Reducerea spațiului poate fi atât de mare încât acesta să dispară.
- A Hipertrofia tuberozității spre inferior poate reduce sever spațiul disponibil protezării.
- B Creșterea volumului polului inferior micșorează spațiul protetic, nu îl mărește obligatoriu.
- C Nivelul polului inferior poate influența până la anulare spațiul protetic potențial.
- D Hipertrofia ocupă spațiu și poate reduce disponibilul protetic.
- E Reducerea spațiului poate fi atât de mare încât acesta să dispară.
10.În examenul bolții palatine la pacientul cu edentație parțială întinsă, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 242
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Morfologia bolții este caracterizată prin formă, simetrie și adâncime.
- B Mărimea și poziția torusului permit descrierea și încadrarea sa în clasificarea Landa.
- C Integritatea și reziliența caracterizează suportul fibromucos palatin.
- D Rolul de zonă primară de sprijin face obligatorie evaluarea bolții în edentația parțială întinsă.
- E Torusul trebuie raportat la limita distală a zonei de sprijin, pe lângă descrierea mărimii și poziției.
11.Unghiul interalveolar, care influențează tipul ocluziei artificiale, este format prin:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 242
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Prelungirea axelor celor două creste alveolare reziduale.
- Unghiul interalveolar rezultă din prelungirea axelor ambelor creste alveolare reziduale.
Capcanele
- b) Definirea unghiului necesită axele ambelor creste reziduale, nu numai pe cea mandibulară.
- c) Tangenta buzei superioare nu este reperul definitoriu; sunt folosite axele celor două creste.
- d) Raportarea unei singure creste la sutura mediană nu definește unghiul interalveolar.
- e) Unghiul este determinat de crestele reziduale, nu de tangentele labiale.
- A Unghiul interalveolar rezultă din prelungirea axelor ambelor creste alveolare reziduale.
- B Definirea unghiului necesită axele ambelor creste reziduale, nu numai pe cea mandibulară.
- C Tangenta buzei superioare nu este reperul definitoriu; sunt folosite axele celor două creste.
- D Raportarea unei singure creste la sutura mediană nu definește unghiul interalveolar.
- E Unghiul este determinat de crestele reziduale, nu de tangentele labiale.
12.Examinarea pacientului purtător de proteze mobilizabile include:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 242
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Examenul începe extraoral prin evaluarea calităților bazei și ale arcadelor artificiale.
- B Aplicarea intraorală permite aprecierea menținerii și a stabilității protezelor.
- C Eficiența funcțională se verifică în etapa cu protezele mobilizabile aplicate în cavitatea orală.
- D La protezarea bimaxilară se examinează atât rapoartele statice, cât și cele dinamice, după metodologia arcadelor naturale.
- E Examinarea extraorală este urmată de examinarea cu protezele aplicate la pacient.
13.Asocierea corectă a indicilor utilizați pentru aprecierea atrofiei suportului osos al câmpului protetic este:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 242
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Schröder pentru maxilar și Koller-Russov pentru mandibulă.
- Atrofia maxilară se apreciază prin indicii Schröder, iar cea mandibulară prin Koller-Russov.
Capcanele
- b) Această asociere inversează indicii maxilari și mandibulari.
- c) Indicii Schröder se utilizează pentru atrofia maxilară.
- d) Indicii Koller-Russov se utilizează pentru atrofia mandibulară.
- e) Aprecierea mandibulară se poate realiza cu indicii specifici Koller-Russov.
- A Atrofia maxilară se apreciază prin indicii Schröder, iar cea mandibulară prin Koller-Russov.
- B Această asociere inversează indicii maxilari și mandibulari.
- C Indicii Schröder se utilizează pentru atrofia maxilară.
- D Indicii Koller-Russov se utilizează pentru atrofia mandibulară.
- E Aprecierea mandibulară se poate realiza cu indicii specifici Koller-Russov.
14.În evaluarea clinică a unei restaurări protetice fixe existente, sunt corecte următoarele asocieri:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 242
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Modelajul elementelor de agregare se apreciază în examenul restaurării fixe.
- B Adaptarea cervicală și cea ocluzală sunt criterii de evaluare a elementelor de agregare.
- C Corpul de punte se examinează prin modelaj și relația sa cu creasta edentată.
- D Raportul corpului de punte cu creasta este un criteriu obligatoriu de apreciat.
- E Examenul elementelor de agregare include și adaptarea cervicală.
15.Examenul clinic al limbii la pacientul cu edentație parțială întinsă presupune:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 242
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C, D
- A Inspecția și palparea identifică modificările de volum, consistență și mobilitate linguală.
- B Mucoasa linguală se apreciază prin culoare, integritate și distribuția papilelor.
- C Deschiderea ușoară permite observarea poziției limbii în repaus.
- D Poziția intermediară este considerată cea mai favorabilă pentru contextul protetic.
- E În zona linguală anterioară se apreciază și modalitatea de inserție a genioglosului.
16.În ocluzia normală ideală, contactele dento-dentare trebuie să fie:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 243
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Caracterul punctiform și stabilitatea sunt criterii de calitate ale contactelor ideale.
- B Contactele ideale sunt multiple, armonios și uniform repartizate pe dinții cuspidați.
- C Suprafețele netede și convexe sunt caracteristice realizării contactelor de bună calitate.
- D Localizarea contactelor trebuie să fie precisă, nu imprevizibilă.
- E Concentrarea pe un singur dinte contrazice distribuția multiplă și uniformă urmărită în ocluzia ideală.
17.Marcarea și înregistrarea contactelor dento-dentare se efectuează:4 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 243
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) În relație centrică și intercuspidare maximă, precizând corelația dintre acestea.
- Înregistrarea în RC și IM se completează cu precizarea corelației dintre ele, precum point-centric, wide centric sau long-centric.
Capcanele
- a) Contactele se marchează în relație centrică și intercuspidare maximă, nu exclusiv în postură.
- c) Relația centrică face parte din pozițiile în care se marchează contactele.
- d) Contactele înregistrate se transferă pe fișele de analiză ocluzală.
- e) Corelația dintre IM și RC trebuie precizată ca parte a analizei contactelor.
- A Contactele se marchează în relație centrică și intercuspidare maximă, nu exclusiv în postură.
- B Înregistrarea în RC și IM se completează cu precizarea corelației dintre ele, precum point-centric, wide centric sau long-centric.
- C Relația centrică face parte din pozițiile în care se marchează contactele.
- D Contactele înregistrate se transferă pe fișele de analiză ocluzală.
- E Corelația dintre IM și RC trebuie precizată ca parte a analizei contactelor.
18.Referitor la traiectoriile de închidere cu semnificație funcțională și la ocluzia terminală, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 243
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Dintre traiectoriile de închidere, cea centrică și cea posturală au semnificație funcțională pentru ocluzia terminală.
- B Denumirea de traiectorie musculară corespunde închiderii posturale.
- C Faza finală a închiderii centrice este caracterizată de o mișcare mandibulară de rotație pură.
- D Ocluzia statică reprezintă momente sau etape finale ale traiectoriilor dinamicii ocluzale funcționale.
- E Contactele în relație centrică definesc finalul traiectoriei centrice și ocluzia terminală centrică.
19.În analiza morfologiei ocluzale, asocierile corecte dintre curbele de ocluzie și denumirile lor sunt:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 243
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- A Curba de ocluzie sagitală este denumită Spee-Balkwill.
- B Curba transversală este asociată denumirilor Monson și Villain.
- C Monson și Villain desemnează curba transversală, nu pe cea sagitală.
- D Spee-Balkwill se referă la curba sagitală.
- E Denumirea Spee-Balkwill corespunde orientării sagitale.
20.Referitor la evidențierea și localizarea clinică a contactelor dento-dentare, sunt corecte afirmațiile:5 p
Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 243
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B, C
- A Hârtia de articulație și spray-urile ocluzale sunt indicatori pentru evidențierea contactelor.
- B Ceara ocluzală și banda Joffe sunt de asemenea mijloace de marcare.
- C Marcajele sunt urmate de localizarea contactelor prin examinare directă.
- D Marcarea este urmată de localizare; cele două etape se completează.
- E Contactele localizate se înregistrează în fișele de analiză ocluzală.
← pag. 237-240pag. 243-246 →Protetică dentară
Alte capitole
ParodontologiePedodonțieOrtodonție și ortopedie dento-facială
Vrei grila oficială pe email pe 15 noiembrie, la 16:00, ca să-ți afli punctajul?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre rezidențiat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.