Chirurgie oro-maxilo-facială (pag. 550-553)

Răspuns: B, C, E

• A Osul alveolar din regiunea molarilor superiori face parte din teritoriul anesteziat.
• B Fibromucoasa vestibulară molară este cuprinsă în teritoriul anesteziat.
• C Mucoasa sinusală adiacentă peretelui posterior al sinusului maxilar este anesteziată.
• D În 25-30% dintre cazuri, rădăcina mezio-vestibulară a primului molar superior nu este anesteziată eficient.
• E Molarii superiori reprezintă teritoriul dentar principal al acestei anestezii.

Răspuns: A, D

• A Osul alveolar aferent regiunii molare superioare este inclus în teritoriul anesteziat.
• B Fibromucoasa vestibulară din regiunea molară face parte din teritoriul anesteziat.
• C Anestezia se poate instala uneori parțial sau total și în zona premolarilor.
• D Peretele posterior al sinusului maxilar este inclus în teritoriul acestei anestezii.
• E Mucoasa sinusală adiacentă peretelui posterior este cuprinsă în teritoriul anesteziat.

Răspuns: B, C, E

• A Capul se poziționează în ușoară extensie, nu în flexie.
• B Gura întredeschisă este poziția recomandată pentru accesul la tuberozitate.
• C Mandibula este deviată ușor spre partea puncției pentru a evita blocarea accesului de către coronoidă.
• D Gura se menține întredeschisă, iar poziția mandibulei urmărește eliberarea accesului molar.
• E Ușoara extensie a capului face parte din poziția necesară anesteziei la tuberozitate.

Răspuns: B, D

• A Deviația mandibulei se face spre partea la care se realizează puncția.
• B Capul în ușoară extensie este poziția recomandată.
• C Gura se menține întredeschisă, nu larg deschisă.
• D Devierea mandibulei spre partea puncției permite accesul molar fără obstacolul coronoidei.
• E Poziția capului este de ușoară extensie, nu de flexie.

Răspuns: A, B, C

• A Distribuția nervului permite o zonă mai largă.
• B Blocarea se realizează pe traiectul nervului.
• C Lipsa deformării locale este avantaj.
• D Durata de acțiune este mai mare.
• E Aceasta ar descrie efectul topic superficial.

Răspuns: A, C, D

• A Locul descris este distal de creasta zigomato-alveolară.
• B Tehnica cutanată se efectuează fără perforarea mucoasei jugale.
• C Abordul cutanat pornește în obraz anterior de maseter.
• D Puncția este sub marginea inferioară a osului zigomatic.
• E Reperul muscular este anterior de maseter, nu posterior.

Răspuns: A, B, C

• A Direcția acului este în sus, înapoi și înăuntru.
• B Unghiul față de planul ocluzal al molarilor superiori este de 45°.
• C Se avansează de-a lungul tuberozității până la 2-2,5 cm, cu contact osos.
• D Pierderea contactului osos crește riscul de hematom.
• E Se aspiră pe măsură ce acul avansează.

Răspuns: A, B, D

• A Înțeparea plexului venos pterigoidian poate produce hemoragia.
• B Hematomul se poate extinde rapid.
• C Spațiul pterigo-maxilar nu are o limitare osoasă strictă.
• D Compresiunea obrazului sub zigomă se asociază cu un tampon în fundul de sac vestibular superior.
• E Menținerea contactului osos reduce riscul leziunii vasculare.

Răspuns: A, B, C

• A Introducerea se face lateral pe marginea papilei incisive.
• B Pătrunderea în canalul incisiv este de aproximativ 0,5 cm.
• C Volumul descris este de 0,2-0,5 ml.
• D Injectarea cât mai lentă contribuie la reducerea durerii.
• E Anestezia de contact este una dintre măsurile recomandate pentru reducerea durerii.

Răspuns: A, C, D

• A Locul de puncție este șanțul palatin, în dreptul molarului doi.
• B Nu se urmărește pătrunderea în canal.
• C Volumul de aproximativ 0,5 ml este suficient pentru teritoriu.
• D Direcția acului aduce seringa spre comisura opusă.
• E Acul se orientează în sus, înapoi și ușor în afară.

Răspuns: A, B, C

• A Înțeparea vaselor palatine poate produce hemoragie.
• B Decolarea mucoperiostului prin injectare bruscă poate favoriza necroza limitată.
• C Infiltrarea vălului moale poate determina un edem tranzitoriu.
• D Decolarea mucoperiostului reprezintă un mecanism de risc pentru necroză.
• E Hemoragia minoră poate fi controlată prin compresie digitală câteva minute.

Răspuns: C, D, E

• A Direcția este către planul osos.
• B Injectarea bruscă voluminoasă poate produce decolare și necroză.
• C Volumul redus limitează distensia mucoasei.
• D Orientarea acului este perpendiculară pe planul osos.
• E Acesta este locul de puncție descris.

Răspuns: A, C, D

• A Abordul interdentar permite difuzia spre papila interincisivă.
• B Modificarea urmărește evitarea acestei înțepări inițiale.
• C Puncția palatinală ulterioară poate fi făcută fără durere.
• D Prima etapă depune anestezic în fren.
• E Sunt prevăzute intervale de câteva minute.

Răspuns: C, D, E

• A Reperul este înaintea, nu înapoia marginii posterioare a palatului dur.
• B Poziția este anterior, nu posterior de cârligul aripii interne.
• C Un reper este poziția la aproximativ 0,5 cm anterior de marginea posterioară a palatului dur.
• D Ultimul molar constituie reper, gaura fiind căutată la circa 1 cm deasupra coletului.
• E Poziția descrisă este cu aproximativ 1 cm anterior de cârligul pterigoidian.

Răspuns: B, D, E

• A Intervențiile pot necesita completarea fibromucoasei palatine.
• B Aripa nazală și pleoapa inferioară sunt incluse.
• C Molarii inferiori nu aparțin nervului infraorbital.
• D Hemibuza superioară aparține teritoriului infraorbital.
• E Sunt anesteziați incisivii și caninul superior ipsilateral.

Răspuns: A, C, E

• A Distanța față de rebordul inferior este de 6-8 mm.
• B Gaura este sub rebordul orbitar inferior.
• C Verticala dintre premolarii superiori oferă un reper.
• D Este un reper maxilar, nu al ramului mandibular.
• E Este situată la aproximativ 5 mm înăuntrul verticalei mediopupilare.