Pediatrie: ce a picat cel mai des

Răspuns: A, C, D

Răspuns: A, C, E

1. Vasculita IgA a copilului asociază purpură palpabilă predominant fesieră și pe membrele inferioare cu afectare digestivă, articulară și renală (Sinopsis, p. 215).

• A Durerea abdominală și hemoragia digestivă sunt manifestări caracteristice.
• B Erupția tipică este purpurică, cu predominanță inferioară, nu exantem facial descendent.
• C Artralgiile sau artrita pot interesa mai multe articulații.
• D Adenopatiile cervicale posterioare și occipitale nu aparțin tabloului caracteristic enumerat.
• E Hematuria indică afectarea renală.

Răspuns: A, D, E

Răspuns: A, B, D

Răspuns: B, C, E

1. Vasculita cu IgA apare frecvent după o infecție respiratorie la copil și afectează vasele mici cutanate, articulare, digestive și renale. De aici rezultă purpura palpabilă, durerile articulare și abdominale și hematuria; este cea mai frecventă vasculită pediatrică, iar afectarea coronariană importantă sugerează boala Kawasaki.

Răspuns: A, C, D

Răspuns: B, D, E

Răspuns: C, D, E

1. Persistența canalului arterial este favorizată de prematuritate, altitudine și expunerea la prostaglandine. Sinopsis, p. 214, precizează rubeola din primul trimestru și predominanța feminină.

• A Fals: perioada de risc indicată este primul trimestru.
• B Fals: sexul feminin este mai frecvent asociat.
• C Adevărat: prematuritatea favorizează lipsa închiderii canalului.
• D Adevărat: administrarea maternă de prostaglandină este inclusă între factorii de risc.
• E Adevărat: altitudinea mare este un factor de risc enumerat.

Răspuns: B, C, D

1. Tetralogia Fallot combină DSV, obstrucția ejecției VD, aorta călare și hipertrofia VD, cu cianoză precoce în forma descrisă și aspect radiologic de inimă în sabot. Poziția ghemuită crește rezistența sistemică și poate reduce șuntul dreapta-stânga în crizele hipoxemice. Circulațiile paralele caracterizează transpoziția, iar hipoplazia VD cu DSA este alt tip de malformație.

• A Fals: circulații paralele caracterizează transpoziția.
• B Adevărat: cianoză precoce în forma descrisă.
• C Adevărat: poziția ghemuită reduce șuntul dreapta-stânga prin creșterea rezistenței sistemice.
• D Adevărat: cord în sabot.
• E Fals: Fallot are DSV și hipertrofie VD, nu DSA cu hipoplazie VD.

Răspuns: B, C, E

Răspuns: A, C, D

1. Obstrucția ejecției ventriculare drepte din tetralogia Fallot favorizează șuntul de la dreapta la stânga și cianoza. Hipertrofia ventriculară dreaptă explică axul ECG spre dreapta și silueta în sabot; poziția genu-pectorală ajută în crize, iar permeabilitatea ductală se menține cu prostaglandină.

Răspuns: C, E

1. Bronșiolita este o infecție virală a sugarului și copilului mic, cu obstrucție a căilor mici și tratament în principal suportiv.

• A Etiologia este virală, frecvent VSR.
• B Apare de obicei înainte de doi ani.
• C Congestia, tusea, detresa și wheezingul formează tabloul caracteristic.
• D Macrolidele nu sunt tratament de rutină al infecției virale.
• E Bibliografia menționează asocierea cu risc ulterior crescut de astm.

Răspuns: A, B

1. La prematur, deficitul de surfactant reduce complianța și favorizează atelectazia. Detresa respiratorie apare precoce după naștere, cu tahipnee, geamăt și tiraj. Epiglota edemațiată și tratamentul cu dezoxiribonuclează aparțin altor boli, nu corectează deficitul de surfactant.

• A Imaturitatea pulmonară a prematurului produce deficit de surfactant.
• B Tahipneea poate depăși 60 respirații/minut.
• C Debutul este precoce, în primele ore sau zile, nu caracteristic după două zile.
• D Epiglota edemațiată la radiografia gâtului sugerează epiglotită.
• E Dezoxiribonucleaza fluidifică secrețiile în alte contexte, dar nu este tratamentul deficitului neonatal de surfactant.

Răspuns: A, D

1. Icterul hemolitic neonatal apare prin distrugerea accelerată a eritrocitelor, de exemplu în incompatibilitatea ABO sau deficitul G6PD. El se deosebește de defectele de conjugare, colestază și supraproducția de bilirubină prin masă eritrocitară crescută după transfuzie.

• A Incompatibilitatea ABO poate determina hemoliză imună neonatală.
• B Crigler-Najjar este un defect de conjugare a bilirubinei.
• C Atrezia biliară produce colestază obstructivă, nu hemoliză.
• D Deficitul G6PD predispune la hemoliză.
• E Transfuzia materno-fetală poate crește masa eritrocitară și producția ulterioară de bilirubină, fără a reprezenta prin ea însăși distrugere eritrocitară accelerată.

Răspuns: A, D

1. Cauzele hematologice cresc producția bilirubinei prin distrugerea eritrocitelor, spre deosebire de cauzele hepatice sau de aportul alimentar insuficient (Sinopsis, p. 221).

• A Deficitul G6PD poate determina hemoliză.
• B Eșecul alimentației naturale este încadrat la mecanismele fiziologice/alimentare.
• C Atrezia biliară produce colestază obstructivă.
• D Incompatibilitatea ABO poate cauza hemoliză neonatală.
• E Sindromul Gilbert este o tulburare hepatică de conjugare a bilirubinei.

Răspuns: A, D

1. Hemoliza neonatală crește producția de bilirubină neconjugată; incompatibilitatea ABO și deficitul G6PD sunt mecanisme hematologice.

• A Incompatibilitatea ABO poate determina hemoliză imună.
• B Crigler-Najjar afectează conjugarea hepatică.
• C Atrezia biliară produce obstrucție, nu hemoliză.
• D Deficitul G6PD predispune eritrocitele la hemoliză.
• E Gilbert implică un defect de conjugare, nu distrucție eritrocitară crescută.

Răspuns: A, B

1. Incompatibilitatea ABO produce distrugere imună a eritrocitelor neonatale, iar deficitul de G6PD le crește vulnerabilitatea la stres oxidativ. Ambele mecanisme cresc producția de bilirubină prin hemoliză, spre deosebire de defectele de conjugare sau de obstrucția biliară.

Răspuns: A, B, D, E

1. Un defect ventricular mare produce șunt stânga-dreapta important, hiperflux pulmonar și încărcare de volum, explicând dispneea, infecțiile și insuficiența cardiacă. Pot apărea hipertrofie biventriculară și ulterior inversarea șuntului prin hipertensiune pulmonară, în timp ce dedublarea fixă a zgomotului doi caracterizează defectul atrial.

Răspuns: B, D

1. Expansiunea plămânilor scade rezistența vasculară pulmonară și crește întoarcerea venoasă către atriul stâng, favorizând închiderea foramenului ovale. Reducerea prostaglandinelor după separarea de placentă contribuie la închiderea canalului arterial.

Răspuns: B, E

1. Obstrucția pilorică produce vărsături nebilioase și pierderi hidroelectrolitice; oliva pilorică palpabilă este un indiciu clasic.

• A Vărsăturile sunt în jet, dar nebilioase.
• B Hipertrofia pilorului poate fi palpată ca o olivă.
• C Hematochezia nu este semnul caracteristic.
• D Tusea și cianoza la alimentare sugerează alte anomalii.
• E Pierderile prin vărsături pot determina hipopotasemie.

Răspuns: A, C, E

1. Hipertrofia pilorică împiedică evacuarea gastrică și produce vărsături nebilioase în jet, cu debut după primele săptămâni de viață. Pilorul poate fi palpabil ca o măslină și apare îngustat la tranzit, iar pierderea acidului gastric determină alcaloză hipocloremică și hipopotasemie.

Răspuns: A, E

1. Sugarul de șase luni poate avea ca repere motorii rostogolirea și șederea fără sprijin. Gânguritul cu silabe corespunde aceleiași vârste, dar reprezintă dezvoltarea limbajului și nu o mișcare grosieră sau fină.

• A Adevărat: rostogolirea este un reper motor grosier la șase luni.
• B Fals: ridicarea în picioare este plasată în tabel la nouă luni.
• C Fals în categoria cerută: este un reper de limbaj la șase luni, nu o achiziție fizică motorie. Interpretarea depinde de respectarea precizării din enunț.
• D Fals: prinderea cu degetul mare este atribuită vârstei de nouă luni.
• E Adevărat: șederea fără sprijin este indicată pentru șase luni în tabelul bibliografic.

Răspuns: B, C, E

1. În reperele bibliografice, gânguritul cu silabe apare la șase luni, mersul asistat la un an și alergatul la doi ani. La două luni apare zâmbetul social, în timp ce râsul și ridicarea în picioare sunt etape ulterioare.

Răspuns: A, D, E

Răspuns: A, B, E

1. Abuzul trebuie suspectat când mecanismul relatat nu explică leziunile sau este incompatibil cu dezvoltarea copilului. Nou-născuții și copiii cu dizabilități sunt vulnerabili, iar hemoragiile retiniene pot semnala traumatism neaccidental.

• A Hemoragiile retiniene sunt un semn de alarmă pentru traumatism neaccidental.
• B Aceste categorii sunt menționate ca având risc crescut.
• C Lista descrie evaluarea adolescentului, nu investigația specifică abuzului.
• D Criteriul debutului înainte de 12 ani aparține ADHD.
• E Neconcordanța anamnezei cu leziunile sau dezvoltarea impune suspiciune.

Răspuns: C, D

1. Invaginația este telescoparea unui segment intestinal în altul, cu dureri episodice și posibilă ischemie. Asocierea caracteristică include scaun cu sânge și mucus și un boudin palpabil.

• A Fals: constipația severă este mai sugestivă pentru alte cauze de obstrucție, precum boala Hirschsprung.
• B Fals: semnul dublei bule este asociat obstrucției duodenale.
• C Corect: amestecul de sânge și mucus poate da aspectul de jeleu de coacăze.
• D Corect: segmentul invaginat poate fi palpat ca o masă ovoidă.
• E Fals: aspectul de tirbușon sau de cioc duodenal orientează către malrotație cu volvulus.

Răspuns: A, B, D

Răspuns: A, C, D

1. Convulsiile febrile atipice necesită evaluare individualizată. Se pot avea în vedere analize sanguine, EEG și IRM, în funcție de suspiciunea metabolică, infecțioasă, epileptică sau structurală. Aceste teste nu sunt obligatorii toate după orice criză febrilă complexă.

• A Analizele sanguine pot fi avute în vedere dacă evaluarea ridică suspiciune metabolică sau altă cauză subiacentă.
• B ECG nu este investigație neurologică de rutină a crizei febrile confirmate; devine relevant dacă există suspiciune de sincopă/aritmie ca diagnostic alternativ.
• C EEG poate fi avut în vedere pentru atipie, focar neurologic ori suspiciune de epilepsie, fără indicație automată după orice criză complexă.
• D IRM poate fi avută în vedere când atipia sau examenul ridică suspiciune structurală.
• E EMG examinează nervii și mușchii periferici și nu este testul crizei febrile.

Răspuns: A, C, D

1. O convulsie febrilă este complexă când are caracter focal, se repetă în aceeași zi sau lasă o recuperare postcritică prelungită. Durata peste 15 minute constituie un alt criteriu, pe când criza generalizată scurtă și unică, cu recuperare rapidă, definește forma simplă.

Răspuns: B, C, D

1. Rahitismul presupune mineralizare insuficientă a osului în creștere. Cartilajul de creștere se hipertrofiază fără calcificare, iar laboratorul arată fosfatază alcalină crescută și fosfor scăzut.

• A Definiția curburii laterale cu rotație aparține scoliozei.
• B Cartilajul hipertrofic necalcificat este caracteristic.
• C Fosfataza alcalină este crescută.
• D Fosforul este scăzut în tipurile descrise.
• E Artralgiile cu redoare matinală sugerează artrită juvenilă.

Răspuns: B, D, E

1. Adolescența mijlocie include afirmarea sexualității, preocuparea de sine și dezvoltarea gândirii abstracte, pe fondul dorinței de independență (Sinopsis, p. 236).

• A Maturitatea cognitivă este atribuită adolescenței târzii.
• B Preocuparea de sine este caracteristică etapei mijlocii.
• C Relația mai deschisă cu părinții este descrisă în etapa târzie.
• D Conturarea identității sexuale aparține acestei perioade.
• E Gândirea abstractă se dezvoltă în adolescența mijlocie.

Răspuns: A, B, E

Răspuns: A, B, C, E

1. La copilul mic, infecția urinară poate avea drept singur indiciu febra și trebuie investigată prin sumar de urină și urocultură. Necesită antibioterapie și poate evolua cu pielonefrită, cicatrici renale sau urosepsis.

• A ITU trebuie luată în considerare la copilul sub 2 ani cu febră.
• B Bibliografia o clasifică a doua infecție bacteriană ca frecvență, după otita medie.
• C Sumarul de urină și urocultura sunt investigațiile recomandate.
• D Este necesară antibioterapia, nu doar tratament suportiv.
• E Cicatricile renale și urosepsisul sunt complicații posibile.