Participanții în procesul penal (partea 3)

14 grile originale la participanții în procesul penal, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 31, art. 489, art. 79, art. 84, art. 85, art. 86, art. 87, art. 82.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Care este rolul avocatului în procesul penal?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Avocatul asistă sau reprezintă părțile și subiecții procesuali.
  • A Avocatul asistă și subiecții procesuali.
  • B Avocatul asistă sau reprezintă părțile; nu figurează ca organ judiciar.
  • C Textul redă exact rolul avocatului.

2.1 p

O societate este trasă la răspundere penală pentru o infracțiune săvârșită în interesul ei. Se aplică procedura camerei preliminare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Dispozițiile procedurii de cameră preliminară se aplică în mod corespunzător în procedura privind persoana juridică.
  • A Se aplică în mod corespunzător.
  • B Textul nu condiționează aplicarea de lipsa legăturii cu obiectul de activitate, care este chiar una dintre ipotezele acoperite.
  • C Procedura camerei preliminare se aplică și persoanei juridice.

3.1 p

Un om a pierdut bani într-o înșelăciune și a suferit și un șoc psihic. Cum îl califică Codul de procedură penală?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Persoană vătămată este cea care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală.
  • A Calitatea depinde de suferirea unei vătămări prin faptă, nu de depunerea plângerii.
  • B Vătămarea materială sau morală prin fapta penală conferă calitatea de persoană vătămată.
  • C Și vătămarea materială dă calitatea de persoană vătămată, nu doar cea morală.

4.1 p

Persoana prejudiciată prin infracțiune a murit, iar moștenitorul ei vrea să continue acțiunea civilă în procesul penal. Ce calitate are moștenitorul?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Succesorii persoanei prejudiciate au calitatea de parte civilă dacă exercită acțiunea civilă în procesul penal.
  • A Succesorii persoanei prejudiciate au calitatea de parte civilă dacă exercită acțiunea civilă în procesul penal.
  • B Succesorul persoanei prejudiciate este parte civilă, nu parte responsabilă civilmente.
  • C Moștenitorul poate deveni parte, anume parte civilă.

5.1 p

O victimă s-a constituit parte civilă într-un proces penal. Poate participa în aceeași cauză și ca persoană vătămată?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Calitatea de parte civilă nu înlătură dreptul de a participa și ca persoană vătămată.
  • A Textul nu condiționează dreptul de încuviințarea procurorului.
  • B Textul spune expres că o calitate nu o înlătură pe cealaltă.
  • C Calitatea de parte civilă nu înlătură dreptul de a participa ca persoană vătămată.

6.1 p

O societate comercială este chemată în procesul penal să răspundă pentru prejudiciul cauzat prin infracțiunea unui angajat. Ce calitate procesuală are?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Persoana obligată potrivit legii civile să repare prejudiciul și chemată în proces este parte responsabilă civilmente.
  • A Răspunderea civilă pentru fapta altuia dă calitatea de parte responsabilă civilmente, nu de inculpat.
  • B Persoana obligată potrivit legii civile să repare prejudiciul și chemată în proces este parte responsabilă civilmente.
  • C Societatea este chemată să răspundă pentru prejudiciu, deci nu este parte civilă.

7.1 p

În ce limite își exercită drepturile partea responsabilă civilmente într-un proces penal?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Drepturile părții responsabile civilmente se exercită în limitele și în scopul soluționării acțiunii civile.
  • A Drepturile sunt limitate la acțiunea civilă.
  • B Drepturile se exercită în cursul procesului penal, nu după rămânerea definitivă.
  • C Drepturile se exercită în limitele și în scopul soluționării acțiunii civile.

8.1 p

Procurorul dispune începerea urmăririi penale față de o persoană determinată, dar nu a pus încă în mișcare acțiunea penală. Ce calitate are persoana?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Calitatea de inculpat se dobândește prin punerea în mișcare a acțiunii penale.
  • A Persoana devine inculpat când se pune în mișcare acțiunea penală împotriva sa.
  • B Calitatea de inculpat apare la punerea în mișcare a acțiunii penale, nu la începerea urmăririi.
  • C Sesizarea organelor nu conferă calitatea de inculpat.

9.1 p

Un avocat este solicitat să apere un inculpat într-un dosar în care, cu ani în urmă, a fost procuror. Poate fi avocat al inculpatului?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Nu poate fi avocat cel care a participat în aceeași cauză ca judecător sau procuror.
  • A Textul interzice participarea anterioară în aceeași cauză ca procuror, indiferent de calitatea actuală.
  • B Art. 88 alin. (2) lit. c) exclude exact această situație.
  • C Textul nu prevede nicio excepție bazată pe acordul scris.

10.1 p

Un inculpat major este judecat pentru o infracțiune pedepsită cu închisoarea de la 3 la 7 ani. Este obligatorie asistența juridică în cursul judecății?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Asistența este obligatorie în judecată când legea prevede detențiunea pe viață sau închisoarea mai mare de 5 ani.
  • A Asistența obligatorie operează și pentru închisoarea mai mare de 5 ani, nu doar pentru detențiunea pe viață.
  • B Reținerea sau arestarea este doar unul dintre cazuri; lit. c) se aplică independent.
  • C Maximul de 7 ani depășește 5 ani, deci asistența este obligatorie la judecată.

11.1 p

Procurorul ierarhic superior primește o plângere a avocatului în situațiile urgente prevăzute de art. 89 alin. (2), art. 92 alin. (2) și art. 94. În ce termen trebuie să o rezolve și să comunice soluția?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Plângerea se rezolvă și soluția se comunică în cel mult 48 de ore.
  • A Textul prevede termenul de cel mult 48 de ore.
  • B Termenul legal este de 48 de ore, nu de 20 de zile.
  • C Termenul legal este de 48 de ore, nu de 5 zile.

12.1 p

Un inculpat nu vrea să participe la o ședință și își trimite avocatul să îl reprezinte, deși instanța a apreciat că prezența sa personală este necesară. Este posibilă reprezentarea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Reprezentarea nu este permisă când prezența este obligatorie sau este apreciată ca necesară de instanță.
  • A Reprezentarea este exclusă când prezența este apreciată ca necesară.
  • B Textul exceptează cazurile în care prezența este apreciată ca necesară de instanță.
  • C Textul nu condiționează reprezentarea de o procură specială autentică; excepția se aplică oricum.

13.1 p

Un judecător află că în cauza sa este incompatibil. Când trebuie să facă declarația de abținere?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Declarația de abținere se face de îndată ce persoana a aflat de cazul de incompatibilitate.
  • A Legea nu leagă declarația de primul termen de judecată, ci cere ca ea să se facă de îndată.
  • B Textul nu prevede un termen de 5 zile, ci obligația de a declara de îndată.
  • C Art. 66 alin. (2) prevede că declarația de abținere se face de îndată ce persoana a luat cunoștință de caz.

14.1 p

Un procuror a participat anterior ca judecător într-o cauză. Poate el să pună concluzii în aceeași cauză la judecata în primă instanță?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Procurorul care a participat ca judecător nu poate exercita urmărirea și nici pune concluzii în aceeași cauză.
  • A Interdicția privește și căile de atac, nu doar prima instanță.
  • B Art. 65 alin. (4) interzice exercitarea urmăririi penale și punerea de concluzii în primă instanță și în căile de atac.
  • C Art. 65 alin. (4) interzice tocmai procurorului care a fost judecător în cauză să pună concluzii, fără excepție.

← ÎnapoiParticipanții în procesul penalIdeile cheie: subiecții procesului penal

Alte capitole

Participanții la procesul civil. Compunerea și constituirea instanței. Incompatibilitatea. Intervenția terțilorPedepselePersoana fizică