Participanții în procesul penal (partea 1)

14 grile originale la participanții în procesul penal, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 32, art. 33, art. 35, art. 41, art. 47, art. 64, art. 67, art. 68.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Dintre participanții procesului penal au calitatea de părți:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este de asemenea parte. B sunt alți subiecți procesuali. C sunt părți expres enumerate.
  • A Partea responsabilă civilmente figurează în enumerarea legală a părților.
  • B Martorul și expertul nu sunt incluși în enumerarea părților.
  • C Inculpatul și partea civilă au expres calitatea de părți.

2.1 p

Suspectul și persoana vătămată:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este clasificarea expresă. B neagă echivalența de principiu cu drepturile părților. C confundă calități distincte.
  • A Suspectul și persoana vătămată sunt expres subiecți procesuali principali.
  • B Au drepturile și obligațiile părților, cu excepția celor rezervate exclusiv acestora, nu doar drepturile expertului.
  • C Legea îi califică drept subiecți procesuali principali, fără a-i transforma în martori până la trimiterea în judecată.

3.1 p

Regula de competență materială în primă instanță a judecătoriei:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră materia penală reglementată. B restrânge fără temei. C este competența reziduală legală.
  • A Judecătoria are competență penală pentru infracțiunile care nu sunt date altor instanțe.
  • B Competența generală nu este limitată la infracțiuni comise în ședință.
  • C Regula privește toate infracțiunile, exceptându-le pe cele atribuite prin lege altor instanțe.

4.1 p

O parte a activității infracționale are loc într-o circumscripție, iar urmarea în alta:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A substituie un criteriu neprevăzut. B este efectul pluralității locurilor. C aplică definiția locului faptei.
  • A Legea ia în calcul locul activității infracționale și locul producerii urmării, nu doar locul urmăririi penale.
  • B Când infracțiunea este săvârșită astfel în mai multe circumscripții, oricare dintre instanțele lor este competentă.
  • C Atât locul activității desfășurate chiar parțial, cât și locul urmării reprezintă locuri ale săvârșirii.

5.1 p

Necompetența teritorială a instanței penale poate fi invocată:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este limita legală. B ignoră titularii multipli. C depășește termenul.
  • A Trimiterea la alin. (2) fixează termenul la începerea cercetării judecătorești.
  • B Excepția poate fi invocată și din oficiu, de procuror, persoana vătămată sau celelalte părți.
  • C Necompetența teritorială se invocă până la începerea cercetării judecătorești, fără prelungire după definitivare.

6.1 p

Judecătorul de drepturi și libertăți dintr-o cauză:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este altă întindere a interdicției. B încalcă incompatibilitatea funcțională. C este interdicție expresă.
  • A Același judecător nu poate participa la fond sau la căile de atac ale aceleiași cauze.
  • B Exercitarea funcției de drepturi și libertăți exclude judecata fondului în aceeași cauză.
  • C Interdicția privește expres participarea la camera preliminară în aceeași cauză.

7.1 p

Persoana incompatibilă nu s-a abținut. Recuzarea:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră momentul prompt. B este inadmisibilă expres. C este obligația temporală.
  • A Titularul trebuie să ceară recuzarea de îndată ce află incompatibilitatea.
  • B Recuzarea judecătorului chemat să decidă asupra recuzării este inadmisibilă.
  • C Dacă persoana nu se abține, părțile, subiecții principali sau procurorul trebuie să formuleze prompt cererea după aflarea cazului.

8.1 p

Cererea de recuzare a unui membru al completului:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este competența internă. B este regimul căii de atac. C contrazice separarea completurilor.
  • A Un alt complet soluționează recuzarea judecătorului membru al completului, cu mecanismele legale de înlocuire dacă acesta nu se poate constitui.
  • B Încheierea de soluționare a recuzării nu poate fi atacată.
  • C Fondul recuzării unui membru al completului este soluționat de alt complet.

9.1 p

Calitatea de suspect presupune:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este criteriul legal. B confundă suspectul cu persoana condamnată. C elimină baza informațională.
  • A Bănuiala rezonabilă trebuie să rezulte din datele și probele cauzei și să privească o faptă prevăzută de legea penală.
  • B Calitatea de suspect nu cere o condamnare definitivă, ci bănuiala rezonabilă întemeiată pe date și probe.
  • C Zvonurile fără date și probe nu satisfac definiția legală a suspectului.

10.1 p

Inculpatul refuză să dea declarații:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este garanția expresă. B este avertizarea legală. C contrazice dreptul la tăcere.
  • A Dreptul la tăcere include lipsa consecințelor defavorabile pentru refuz.
  • B Inculpatul trebuie avertizat și că eventualele declarații pot fi probe împotriva sa.
  • C Simplul refuz de a declara nu poate produce consecințe defavorabile inculpatului.

11.1 p

Două părți au interese contrare în aceeași cauză:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A nu înlătură incompatibilitatea asistenței. B este limita legală. C încalcă interdicția conflictului.
  • A Prezența procurorului nu înlătură interdicția avocatului comun în caz de interese contrare.
  • B Aceeași persoană nu poate asista ori reprezenta ambele părți aflate în conflict de interese.
  • C Interesele contrare interzic asistarea sau reprezentarea prin același avocat.

12.1 p

Asistența juridică a suspectului sau inculpatului:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră cazul obligatoriu. B este ipoteză expresă. C este întinderea expresă a protecției.
  • A Minoritatea impune asistență juridică; sprijinul familiei nu înlătură obligația.
  • B Pentru suspectul ori inculpatul minor asistența juridică este obligatorie.
  • C Arestarea atrage asistența obligatorie chiar dacă este dispusă într-o altă cauză.

13.1 p

După punerea în mișcare a acțiunii penale, restrângerea motivată a consultării dosarului în urmărire:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră dreptul nere​strângibil asupra declarațiilor clientului. B este plafonul legal. C depășește limita duratei.
  • A Avocatului nu i se poate restricționa niciodată consultarea declarațiilor clientului asistat sau reprezentat.
  • B Procurorul poate limita motivat consultarea dacă protejează buna desfășurare a urmăririi, pentru maximum 10 zile după punerea în mișcare.
  • C După punerea în mișcare, restricția motivată este limitată la cel mult 10 zile.

14.1 p

Reprezentarea în procesul penal:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este titular expres al posibilității. B ignoră excepțiile prezenței. C este limita reprezentării.
  • A Persoana vătămată este expres inclusă, sub aceeași rezervă privind necesitatea prezenței personale.
  • B Reprezentarea nu este admisă în locul prezenței obligatorii ori apreciate necesare de organul judiciar competent.
  • C Reprezentarea este permisă, exceptând cazurile de prezență obligatorie sau apreciată necesară de procuror, judecător ori instanță.

Mai departe →Participanții în procesul penalIdeile cheie: subiecții procesului penal

Alte capitole

Participanții la procesul civil. Compunerea și constituirea instanței. Incompatibilitatea. Intervenția terțilorPedepselePersoana fizică