Participanții în procesul penal (partea 2)

14 grile originale la participanții în procesul penal, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 89, art. 88, art. 90, art. 94, art. 64, art. 36, art. 37, art. 38.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

O convorbire dintre inculpatul arestat și avocatul său este înregistrată în locul de deținere, iar acuzarea dorește să folosească înregistrarea ca probă. Care regulă se aplică acestei probe?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Supravegherea vizuală permisă pentru securitate nu autorizează înregistrarea convorbirii. B: Autenticitatea nu înlătură interdicția înregistrării convorbirii confidențiale și consecința excluderii. C: Alineatul 2 interzice interceptarea sau înregistrarea convorbirii și exclude probele astfel obținute.
  • A Supravegherea vizuală permisă pentru pază și securitate nu permite interceptarea sau înregistrarea convorbirii cu avocatul.
  • B Verificarea autenticității nu înlătură încălcarea confidențialității convorbirii dintre inculpatul arestat și avocat, pentru care textul impune excluderea.
  • C Convorbirea persoanei arestate cu avocatul nu poate fi înregistrată, iar proba obținută prin încălcarea acestei reguli se exclude.

2.1 p

Doi inculpați au interese contrare în aceeași cauză și doresc să fie asistați de același avocat. Cum se aplică regula privind apărarea lor?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Interdicția legală privind interesele contrare nu este înlăturată prin acceptarea riscului. B: Alineatul 4 exclude asistența sau reprezentarea comună în cazul intereselor contrare. C: Separarea concluziilor nu înlătură interdicția ca același avocat să asiste persoane cu interese contrare.
  • A Interesele contrare împiedică asistența prin același avocat; acceptarea expresă a riscului nu este prevăzută ca derogare.
  • B Inculpații cu interese contrare intră în interdicția expresă de a fi asistați de același avocat.
  • C Concluziile distincte nu înlătură interdicția ca inculpații cu interese contrare să fie asistați de același avocat.

3.1 p

În cursul judecății pentru o infracțiune cu maximul special de 8 ani, avocatul ales al inculpatului lipsește nejustificat și nu asigură substituirea, deși i-au fost asigurate drepturile procesuale. Instanța desemnează un avocat din oficiu înlocuitor. Ce termen trebuie să îi acorde acestuia pentru pregătirea apărării?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Pentru înlocuirea din cursul judecății, alineatul 2 impune un termen de minimum trei zile. B: Cele 48 de ore nu ating termenul minim prevăzut pentru pregătirea apărării. C: Un termen limitat la 24 de ore nu respectă minimul special de trei zile.
  • A Maximul de 8 ani face asistența obligatorie în judecată potrivit art. 90 lit. c). În condițiile absenței nejustificate descrise, avocatul din oficiu înlocuitor primește minimum 3 zile pentru pregătirea apărării.
  • B Pentru înlocuitorul desemnat în aceste condiții, termenul minim este de 3 zile; un termen de 48 de ore nu respectă acest minim.
  • C În judecată, în cazul de asistență obligatorie descris, termenul este de minimum 3 zile, nu de cel mult 24 de ore.

4.1 p

În cursul urmăririi penale, procurorul a restricționat motivat consultarea dosarului pentru buna desfășurare a cercetărilor. Avocatul inculpatului cere să consulte declarațiile propriului client. Care este regula?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Alineatul 6 exclude restricționarea acestui acces, inclusiv până la finalizarea urmăririi. B: Alineatul 6 păstrează accesul la declarațiile părții ori subiectului procesual asistat sau reprezentat. C: Limita generală de restricționare nu înlătură excepția expresă pentru declarațiile persoanei asistate.
  • A Accesul la declarațiile clientului nu poate fi restricționat, deci nici amânat până la finalizarea urmăririi penale.
  • B Avocatului nu i se poate restricționa în niciun caz consultarea declarațiilor inculpatului pe care îl asistă, inclusiv prin restricția motivată asupra dosarului.
  • C Limita generală de 10 zile de după punerea în mișcare a acțiunii penale nu permite restrângerea accesului avocatului la declarațiile propriului client, protejate în toate cazurile.

5.1 p

Un judecător a exercitat funcția de judecător de drepturi și libertăți într-o cauză penală. În aceeași cauză, care afirmație descrie incompatibilitatea sa pentru etapele ulterioare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Toate cele trei etape indicate sunt excluse expres de alineatul 4. B: Interdicția privește și judecata în fond, nu doar căile de atac. C: Interdicția include expres procedura de cameră preliminară.
  • A Exercitarea funcției de judecător de drepturi și libertăți exclude participarea în aceeași cauză la camera preliminară, fond și căile de atac.
  • B Interdicția privește și judecata în fond în aceeași cauză, nu doar căile de atac.
  • C Incompatibilitatea în aceeași cauză cuprinde și procedura de cameră preliminară, nu doar judecata în fond.

6.1 p

O persoană este trimisă în judecată pentru o infracțiune de omor, prevăzută la art. 188 din Codul penal, fără alte circumstanțe speciale. Care instanță o judecă în primă instanță?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Infracțiunile de la art. 188 - 191 din Codul penal se judecă în primă instanță de tribunal.
  • A Art. 36 alin. (1) lit. a) dă tribunalului judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute la art. 188 - 191 Cod penal, deci și omorul.
  • B Omorul (art. 188) este dat expres în competența tribunalului, nu a judecătoriei.
  • C Curtea de apel judecă infracțiunile săvârșite de avocați, nu infracțiunile grave judecate de avocați; omorul nu figurează în art. 38.

7.1 p

Un militar cu gradul de colonel comite o infracțiune care nu este dată prin lege în competența altei instanțe. Cine o judecă în primă instanță?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Tribunalul militar judecă infracțiunile militarilor până la gradul de colonel inclusiv.
  • A Competența tribunalului militar privește toate infracțiunile, nu doar pe cele specific militare.
  • B Curtea militară de apel judecă în primă instanță infracțiunile generalilor, mareșalilor și amiralilor, nu ale coloneilor, în afara cazurilor speciale.
  • C Tribunalul militar judecă toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date altor instanțe.

8.1 p

Un avocat este trimis în judecată pentru o infracțiune. Cine o judecă în primă instanță?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Infracțiunile avocaților se judecă în primă instanță de curtea de apel.
  • A Art. 38 alin. (1) lit. d) dă curții de apel infracțiunile săvârșite de avocați.
  • B Art. 40 alin. (1) nu include avocații printre persoanele judecate în primă instanță de Înalta Curte.
  • C Infracțiunile avocaților sunt date expres curții de apel, nu tribunalului.

9.1 p

Care dintre următoarele cauze sunt de competența curții militare de apel?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Curtea militară de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor tribunalelor militare și infracțiunile judecătorilor și procurorilor militari.
  • A Infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv sunt judecate în primă instanță de tribunalul militar.
  • B Art. 39 alin. (2) dă curții militare de apel apelurile împotriva hotărârilor tribunalelor militare.
  • C Art. 39 alin. (1) lit. c) prevede expres aceste infracțiuni în competența curții militare de apel.

10.1 p

Care dintre următoarele competențe aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Înalta Curte judecă apelurile împotriva hotărârilor curților de apel și recursurile în casație împotriva hotărârilor definitive.
  • A Apelurile împotriva hotărârilor judecătoriilor sunt judecate de curtea de apel.
  • B Art. 40 alin. (2) dă Înaltei Curți apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel.
  • C Recursul în casație privește hotărârile penale definitive, nu pe cele nedefinitive.

11.1 p

Un cetățean străin fără locuință în România comite în străinătate o infracțiune de competența judecătoriei. Care instanță o judecă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Inculpatul fără locuință în România este judecat de Judecătoria Sectorului 2 București.
  • A Regula locuinței nu se poate aplica, inculpatul neavând locuință în România, caz în care se aplică alin. (2).
  • B Textul desemnează Judecătoria Sectorului 2, nu Sectorului 1.
  • C Dacă inculpatul nu locuiește în România și fapta este de competența judecătoriei, judecă Judecătoria Sectorului 2 București.

12.1 p

Care afirmație despre reunirea cauzelor în procesul penal este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Reunirea este obligatorie la infracțiunea continuată și facultativă, fără întârziere, în celelalte cazuri.
  • A Pentru infracțiuni săvârșite de aceeași persoană reunirea este facultativă.
  • B Art. 43 alin. (1) impune reunirea în cazul infracțiunii continuate.
  • C Reunirea facultativă este condiționată de a nu întârzia judecata.

13.1 p

Care enumerare a participanților în procesul penal este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Art. 29 enumeră 5 categorii.
  • A Enumerarea corespunde exact textului.
  • B Enumerarea omite avocatul și subiecții procesuali.
  • C Enumerarea omite organele judiciare și subiecții procesuali principali.

14.1 p

Care enumerare a organelor judiciare este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Art. 30 enumeră 5 categorii, inclusiv cei 2 judecători cu atribuții speciale.
  • A Textul include judecătorul de drepturi și libertăți și judecătorul de cameră preliminară.
  • B Enumerarea corespunde literelor a) până la e) din text.
  • C Avocatul nu este organ judiciar și lipsesc organele de cercetare penală și judecătorul de cameră preliminară.

← ÎnapoiMai departe →Participanții în procesul penalIdeile cheie: subiecții procesului penal

Alte capitole

Participanții la procesul civil. Compunerea și constituirea instanței. Incompatibilitatea. Intervenția terțilorPedepselePersoana fizică