Infracțiuni contra patrimoniului (partea 1)

11 grile originale la infracțiuni contra patrimoniului, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 228, art. 244, art. 243, art. 253, art. 238, art. 242.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Un bun mobil este luat fără acord din detenția altuia pentru însușire, fără să fi fost încredințat anterior autorului. Ce distincție este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să urmărim condiția legală. Aceste condiții sunt înscrise în art. 238. Art. 228 privește luarea fără consimțământ pentru însușire. Art. 238 cere încredințarea bunului.
  • A Încredințarea anterioară în baza unui titlu și cu un scop este condiția expresă care diferențiază abuzul de încredere.
  • B Luarea bunului mobil din detenția altuia, fără consimțământ și pentru însușire pe nedrept, corespunde furtului.
  • C Abuzul de încredere cere ca bunul mobil al altuia să fi fost încredințat autorului în baza unui titlu și cu un scop.

2.1 p

Victima remite o sumă după ce este indusă în eroare printr-o faptă mincinoasă prezentată ca adevărată; autorul urmărește folos injust și produce pagubă. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hai să urmărim condiția legală. Art. 244 privește inducerea în eroare, nu smulgerea. Sunt prezente inducerea, scopul patrimonial injust și paguba. Producerea pagubei este condiție expresă.
  • A Înșelăciunea se bazează pe inducerea în eroare și pagubă, fără cerința smulgerii fizice a bunului.
  • B Prezentarea mincinoasă determină remiterea sumei, cu folos patrimonial injust urmărit și pagubă produsă, îndeplinind alin. (1).
  • C Producerea unei pagube este cerută expres pentru forma consumată descrisă.

3.1 p

După luarea bunului, autorul amenință victima ca să își asigure scăparea. Ce afirmație descrie corect delimitarea legală?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Textul permite și mijloacele ulterioare. Art. 233 include mijloacele folosite după furt. Scopul scăpării este prevăzut expres.
  • A Legea include și amenințările care urmează furtului cu unul dintre scopurile prevăzute.
  • B Amenințarea ulterioară contează expres dacă servește păstrării bunului, înlăturării urmelor sau scăpării.
  • C Furtul urmat de amenințări pentru asigurarea scăpării este inclus în tâlhărie.

4.1 p

Care afirmații compară corect regimul unor fapte patrimoniale?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Art. 243 incriminează nepredarea ori dispunerea ca de bun propriu. Art. 238 alin. (2) prevede plângerea prealabilă. Art. 243 alin. (3) prevede împăcarea.
  • A Textul cere predarea bunului găsit în zece zile și sancționează dispunerea ca de bun propriu; nu conferă proprietate automată.
  • B Abuzul de încredere este urmărit la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
  • C Împăcarea înlătură expres răspunderea pentru însușirea bunului găsit.

5.1 p

Care afirmație surprinde corect situația bunului propriu în infracțiunile patrimoniale?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să urmărim condiția legală. Ambele articole prevăd expres aceste excepții. Art. 228 alin. (2) admite bunul propriu în detenția legitimă a altuia. Art. 253 alin. (5) extinde forma periculoasă bunului propriu.
  • A Bunul propriu poate fi obiect al furtului din posesia legitimă a altuia; pentru distrugerea prin incendiere ori mijloc asemănător trebuie și pericolul pentru alte persoane sau bunuri.
  • B Furtul poate avea ca obiect bunul autorului dacă este luat din posesia ori detenția legitimă a altuia.
  • C Incendierea bunului propriu este incriminată dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri.

6.1 p

Iulia primește prin contract un teren al altei persoane pentru a-l folosi într-un scop determinat. Ea îl folosește pe nedrept în alt scop. Este analizată strict posibilitatea ca terenul să fie obiectul material al abuzului de încredere prevăzut de art. 238 C.pen. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Art. 238 alin. (1) se referă la bunul mobil al altuia. Terenul descris nu îndeplinește această cerință a obiectului material. B: Titlul încredințării nu înlătură cerința ca bunul să fie mobil. C: Faptul că terenul are valoare patrimonială nu îl transformă într-un bun mobil în sensul textului.
  • A Terenul este imobil, iar art. 238 cere ca bunul încredințat să fie mobil. Prin urmare, terenul nu poate fi obiectul material al acestei infracțiuni.
  • B Contractul îndeplinește cerința titlului încredințării, dar nu schimbă natura imobilă a terenului. Art. 238 cere un bun mobil.
  • C Valoarea patrimonială nu înlocuiește condiția expresă ca bunul încredințat să fie mobil.

7.1 p

Matei găsește un ceas și îl păstrează intenționat timp de 12 zile, fără să îl predea autorităților, deși putea să o facă. Identitatea celui care l-a pierdut îi devine cunoscută în ziua a unsprezecea. Care afirmație este corectă privind termenul de predare din art. 243 alin. (1) C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Textul nu condiționează termenul de o cerere de restituire a proprietarului. B: Bunul găsit trebuie predat în termen de 10 zile autorităților sau celui care l-a pierdut. Predarea autorităților nu depinde de identificarea proprietarului. C: Regula din alin. (1) nu amână începutul termenului până la identificarea celui care a pierdut bunul.
  • A O cerere de restituire nu este condiție pentru curgerea termenului. Găsitorul trebuie să predea bunul în 10 zile, inclusiv autorităților.
  • B Pentru bunul găsit, termenul de 10 zile curge de la găsire. Predarea se poate face și autorităților, astfel că aflarea ulterioară a proprietarului nu pornește un nou termen.
  • C Alin. (1) privește bunul găsit și nu condiționează termenul de identificarea proprietarului. Bunul putea fi predat autorităților.

8.1 p

Bogdan se prezintă mincinos drept distribuitor autorizat al unei firme private. Prin această calitate inventată, o determină pe Ana să îi plătească un avans pentru un produs pe care nu îl va livra, urmărind un folos patrimonial injust și producându-i o pagubă. Nu folosește înscrisuri false. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Folosirea unor înscrisuri false nu este o cerință pentru această modalitate a alin. (2). B: Calitatea mincinoasă de distribuitor autorizat este folosită pentru inducerea în eroare, fiind întrunite și folosul patrimonial injust urmărit și paguba. C: Art. 244 alin. (2) nu limitează calitățile mincinoase la cele oficiale.
  • A Folosirea unei calități mincinoase este suficientă pentru varianta din alin. (2), în condițiile înșelăciunii. Legea nu cere ca ea să fie susținută prin înscrisuri.
  • B Calitatea privată inventată a determinat plata avansului, cu scop patrimonial injust și pagubă. Folosirea unei calități mincinoase intră în alin. (2), fără cerința unei calități oficiale.
  • C Art. 244 alin. (2) nu limitează calitățile mincinoase la cele oficiale. Calitatea inventată de distribuitor autorizat atrage această variantă dacă prin ea se realizează înșelăciunea descrisă.

9.1 p

Din răzbunare, Dinu îi prezintă Alinei o situație mincinoasă și o determină să suporte o pierdere materială. Se stabilește că urmărește umilirea ei, fără să urmărească un folos patrimonial pentru sine sau pentru altul. Este analizată strict înșelăciunea din art. 244 C.pen. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Enunțul exclude scopul patrimonial cerut de text, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile înșelăciunii analizate. B: Satisfacția răzbunării descrisă în enunț nu este un folos patrimonial. C: Paguba produsă și scopul folosului patrimonial injust sunt cerințe distincte ale art. 244 alin. (1).
  • A Dinu urmărește numai umilirea Alinei, fără folos patrimonial pentru sine sau altul. Inducerea în eroare și paguba nu sunt suficiente fără scopul cerut de art. 244.
  • B Satisfacția răzbunării nu este un folos patrimonial. Scopul special cerut de art. 244 lipsește.
  • C Paguba și scopul obținerii unui folos patrimonial injust sunt condiții distincte, cumulative. Pierderea materială nu suplinește scopul absent.

10.1 p

Sorin are grija administrării bunurilor unei persoane și îi produce o pagubă printr-o greșeală profesională. Se stabilește că a acționat din culpă, fără intenție. Este analizată strict gestiunea frauduloasă din art. 242 C.pen. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Paguba și legătura cu administrarea nu înlocuiesc cerința vinovăției prevăzute de lege. B: Art. 16 alin. (6) cere prevedere expresă pentru incriminarea culpei, iar art. 242 nu conține o asemenea prevedere. C: Calitatea autorului nu transformă culpa în intenție și nu derogă de la regula art. 16 alin. (6).
  • A Paguba în administrare nu este suficientă. În lipsa unei incriminări exprese a culpei în art. 242, fapta trebuie să fie intenționată.
  • B Art. 16 alin. (6) cere prevedere expresă pentru incriminarea culpei, iar art. 242 nu o prevede. Greșeala stabilită ca fiind doar din culpă nu realizează gestiunea frauduloasă.
  • C Calitatea de administrator nu schimbă forma de vinovăție. Culpa rămâne insuficientă, deoarece art. 242 nu o incriminează expres.

11.1 p

Carmen, lichidator al averii debitorului, săvârșește gestiunea frauduloasă în scopul dobândirii unui folos patrimonial, în condițiile art. 242 alin. (3) C.pen. Persoana vătămată este adultă și are capacitate deplină. Cum se pune în mișcare acțiunea penală pentru această faptă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Art. 242 nu prevede înlocuirea plângerii prealabile prin sesizarea judecătorului-sindic. B: Art. 242 alin. (4) cere plângerea prealabilă a persoanei vătămate fără să excludă varianta săvârșită în scopul unui folos patrimonial. C: Gravitatea variantei de la alin. (3) nu înlătură regula de la alin. (4).
  • A Art. 242 alin. (4) cere plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Textul nu atribuie sesizării judecătorului-sindic efectul de a o înlocui.
  • B Alin. (4) cere plângerea prealabilă pentru gestiunea frauduloasă, fără să excludă varianta alin. (3). Victima adultă cu capacitate deplină formulează această plângere.
  • C Limitele mai ridicate ale variantei cu scop patrimonial nu schimbă regula alin. (4). Acțiunea penală rămâne condiționată de plângerea prealabilă.

Mai departe →Infracțiuni contra patrimoniuluiIdeile cheie: furt, abuz, înșelăciune

Alte capitole

Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederiiInfracțiuni contra viețiiInfracțiuni de corupție și de serviciu