Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii (partea 1)

12 grile originale la infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 238, art. 242, art. 243, art. 244.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Un bun mobil al altuia a fost încredințat autorului în baza unui titlu și pentru un scop. Care conduită este incriminată expres ca abuz de încredere?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să urmărim condiția legală. Refuzul restituirii este o modalitate expresă. Conduita conformă nu este însușire, folosire nedreaptă ori refuz de restituire. Textul nu incriminează refuzul de cumpărare.
  • A Refuzul restituirii bunului mobil al altuia, încredințat pe baza unui titlu și cu un scop, este modalitate expresă.
  • B Păstrarea conformă titlului și scopului nu reprezintă însușire, folosire ori dispunere pe nedrept sau refuz de restituire.
  • C Refuzul de a cumpăra nu este enumerat; textul sancționează, între altele, refuzul restituirii bunului încredințat.

2.1 p

Care afirmații sunt corecte despre gestiunea frauduloasă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să urmărim condiția legală. Alineatul al doilea enumeră administratorul judiciar. Aceasta este condiția subiectului și a activității. Alineatul întâi cere această atribuție asupra bunurilor.
  • A Administratorul judiciar este prevăzut expres în forma distinctă a alin. (2), alături de celelalte persoane enumerate.
  • B Paguba trebuie produsă cu ocazia administrării ori conservării de cel care are sau trebuie să aibă această grijă.
  • C Autorul trebuie să aibă ori să fie obligat să aibă grija administrării sau conservării bunurilor.

3.1 p

Un bun mobil ajunge din eroare la autor, care află ulterior că nu îi aparține. Pentru nepredarea lui, de când curge termenul de 10 zile?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Textul fixează cunoașterea apartenenței, nu vârsta. Nu există această condiție de condamnare. Acesta este momentul inițial expres.
  • A Termenul de zece zile pornește când autorul află că bunul nu îi aparține, nu de la naștere.
  • B Condamnarea anterioară nu este reperul; contează cunoașterea apartenenței bunului altuia.
  • C Pentru bunul ajuns din eroare, termenul începe la cunoașterea faptului că bunul nu îi aparține.

4.1 p

Pentru înșelăciunea printr-un mijloc fraudulos care constituie el însuși infracțiune, ce afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hai să urmărim condiția legală. Alineatul întâi cere folos patrimonial injust. Regula este expres prevăzută. Ultima teză a alineatului al doilea prevede concursul.
  • A Înșelăciunea cere scopul obținerii unui folos patrimonial injust, nu exclusiv nepatrimonial.
  • B Mijlocul fraudulos incriminat distinct atrage regulile concursului de infracțiuni.
  • C Legea impune concursul când mijlocul fraudulos este el însuși infracțiune.

5.1 p

Care afirmații sunt corecte privind înșelăciunea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Alineatul al treilea prevede efectul împăcării. Art. 248 include intervalul art. 244-247. Aceasta este regula art. 244 alin. (3).
  • A Art. 244 alin. (3) prevede expres efectul împăcării de înlăturare a răspunderii.
  • B Art. 248 include art. 244 în intervalul infracțiunilor pentru care tentativa se pedepsește.
  • C Împăcarea înlătură răspunderea penală pentru înșelăciune.

6.1 p

Dan primește un aparat pentru a-l repara și îl vinde pe nedrept unui terț. Ce modalitate a abuzului de încredere este relevantă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Încredințarea pentru reparație urmată de vânzarea nelegitimă corespunde dispunerii pe nedrept.
  • A Aparatul a fost încredințat pentru reparație, iar vânzarea sa neautorizată reprezintă dispunerea pe nedrept de bunul mobil al altuia.
  • B Enunțul descrie încredințarea aparatului pentru reparație, fără o inducere inițială în eroare; modalitatea relevantă este vânzarea ulterioară pe nedrept.
  • C Dan a primit bunul pentru reparație, deci nu l-a luat fără acordul deținătorului; abuzul privește dispunerea ulterioară.

7.1 p

Un depozitar refuză nejustificat să restituie bunul mobil primit în baza contractului, deși i se cere. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Refuzul de restituire este prevăzut alternativ, fără vânzarea sau distrugerea bunului.
  • A Refuzul nejustificat de restituire a bunului încredințat este o modalitate alternativă; vânzarea nu este o condiție.
  • B Art. 238 nu cere distrugerea bunului pentru modalitatea refuzului de restituire.
  • C Textul enumeră expres refuzul de a restitui bunul mobil al altuia încredințat în baza unui titlu și cu un scop, situație descrisă de contractul de depozit.

8.1 p

Cel căruia i s-a încredințat un bun mobil îl folosește pe nedrept pentru nevoile proprii. Art. 238 cere, cu privire la încredințare:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Textul cere un titlu și un scop al încredințării, nu proprietate sau formă autentică.
  • A Art. 238 cere un titlu și un scop determinat, fără să impună forma autentică notarială.
  • B Încredințarea bunului mobil al altuia trebuie făcută în baza unui titlu și cu un anumit scop.
  • C Bunul trebuie să fie al altuia; încredințarea nu presupune transmiterea proprietății către făptuitor.

9.1 p

Pentru abuzul de încredere, acțiunea penală se pune în mișcare:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Art. 238 alin. (2) instituie condiția plângerii prealabile.
  • A Textul nu cere autorizarea procurorului general; prevede plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
  • B Alin. (2) cere expres plângerea prealabilă a persoanei vătămate pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
  • C Condiția este plângerea prealabilă a persoanei vătămate, nu cererea administratorului judiciar în această calitate.

10.1 p

Persoana însărcinată cu conservarea bunurilor altuia îi pricinuiește o pagubă cu ocazia acestei activități. În raport cu art. 242:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Art. 242 include atât administrarea, cât și conservarea bunurilor altuia.
  • A Bunurile sunt ale persoanei păgubite, iar autorul are ori trebuie să aibă grija lor; dobândirea proprietății de către autor nu este cerută.
  • B Art. 242 include expres persoana care are ori trebuie să aibă grija conservării bunurilor, dacă pricinuiește paguba cu ocazia acestei activități.
  • C Textul cere o însărcinare privind administrarea sau conservarea, fără condiția găsirii anterioare a bunurilor.

11.1 p

Gestiunea frauduloasă este săvârșită de lichidatorul averii debitorului, fără scopul unui folos patrimonial. Care sunt limitele pentru această calitate?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Calitatea lichidatorului atrage art. 242 alin. (2).
  • A Limitele de 2 la 7 ani presupun scopul dobândirii unui folos patrimonial, exclus expres de enunț.
  • B Pentru lichidatorul averii debitorului, alin. (2) stabilește 1 la 5 ani; lipsind scopul patrimonial, nu se aplică alin. (3).
  • C Calitatea de lichidator atrage varianta de la alin. (2), cu 1 la 5 ani, nu pedeapsa formei de bază.

12.1 p

Un administrator de bunuri săvârșește gestiunea frauduloasă în scopul dobândirii unui folos patrimonial. Care este efectul scopului?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Scopul dobândirii unui folos patrimonial este prevăzut la art. 242 alin. (3).
  • A Limitele speciale pentru scopul patrimonial sunt 2 la 7 ani, nu 6 luni la un an.
  • B Pentru acest scop, art. 242 alin. (3) prevede 2 la 7 ani, nu 3 luni la 2 ani.
  • C Scopul dobândirii unui folos patrimonial atrage varianta din alin. (3), sancționată cu 2 la 7 ani.

Mai departe →Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederiiIdeile cheie: abuz de încredere

Alte capitole

Infracțiuni contra viețiiInfracțiuni de corupție și de serviciuInfracțiuni săvârșite asupra unui membru de familie