Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii (partea 2)
12 grile originale la infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 243, art. 244, art. 248, art. 242, art. 240, art. 246, art. 251.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
O persoană găsește un bun și, înaintea expirării termenului de predare, îl vinde ca pe bunul său. Din perspectiva art. 243 alin. (1):
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Dispunerea de bun ca de al său este alternativă nepredării în termen de 10 zile.
- A Pentru dispunerea de bunul găsit ca de al său, textul nu cere somația proprietarului.
- B Termenul de 10 zile privește nepredarea. Vânzarea ca bun propriu constituie dispunere și este relevantă deja înaintea expirării termenului.
- C Dispunerea de bunul găsit ca de al său este o modalitate alternativă nepredării; vânzarea o realizează fără a aștepta cele 10 zile.
2.1 p
Un bun ajunge din eroare în posesia lui Vlad. El află abia ulterior că bunul nu îi aparține și nu îl predă. Termenul de 10 zile curge:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Pentru bunul ajuns din eroare, legea leagă termenul de cunoașterea lipsei apartenenței.
- A Termenul de 10 zile pentru predare începe când Vlad a cunoscut că bunul primit din eroare nu îi aparține.
- B Pentru bunul ajuns din eroare în posesie, termenul se raportează la cunoașterea apartenenței bunului, nu la pierderea posesiei de către proprietar.
- C Intrarea bunului în posesie nu pornește termenul dacă făptuitorul nu știe încă faptul că bunul nu îi aparține.
3.1 p
Autorul însușirii bunului găsit și persoana vătămată se împacă în condițiile legii. Art. 243 prevede:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Alin. (3) atribuie împăcării efectul înlăturării răspunderii penale.
- A Art. 243 alin. (3) atribuie împăcării în condițiile legii efectul înlăturării răspunderii penale.
- B Împăcarea înlătură răspunderea penală, fără să opereze ca reducere la jumătate a limitelor de pedeapsă.
- C Efectul împăcării este înlăturarea răspunderii penale, nu înlocuirea închisorii cu amendă.
4.1 p
Un vânzător induce cumpărătorul în eroare pentru ca o altă persoană să obțină un folos patrimonial injust, producând pagubă. În privința beneficiarului:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Art. 244 include folosul patrimonial injust pentru sine sau pentru altul.
- A Art. 244 permite expres urmărirea unui folos patrimonial injust pentru altul, cu condiția inducerii în eroare descrise și a producerii pagubei.
- B Textul nu cere împărțirea folosului între autor și persoana vătămată; beneficiarul poate fi autorul sau altul.
- C Scopul obținerii folosului injust poate privi și un terț; nu este obligatoriu ca autorul inducerii în eroare să fie beneficiarul.
5.1 p
La înșelăciune, mijlocul fraudulos folosit constituie el însuși o infracțiune distinctă. Cum se procedează potrivit art. 244?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Art. 244 alin. (2) prevede expres concursul pentru mijlocul fraudulos care este infracțiune.
- A Infracțiunea reprezentată de mijlocul fraudulos intră în concurs cu înșelăciunea; nu exclude forma calificată bazată pe acel mijloc.
- B Textul impune concursul când mijlocul este el însuși infracțiune, deci nu absorbția sa în înșelăciunea calificată.
- C Art. 244 alin. (2) prevede expres concursul de infracțiuni atunci când mijlocul fraudulos constituie el însuși o infracțiune.
6.1 p
Autorul prezintă mincinos o situație pentru un folos patrimonial injust, dar nu produce pagubă și nu sunt analizate actele de tentativă. Ce lipsește pentru înșelăciunea consumată?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Înșelăciunea consumată presupune producerea unei pagube.
- A Forma de bază nu cere folosirea unui înscris autentic; lipsa pagubei împiedică reținerea consumării în situația descrisă.
- B Art. 244 alin. (1) nu cere autorului calitatea de funcționar public, deci aceasta nu este elementul lipsă.
- C Înșelăciunea consumată cere producerea unei pagube; tocmai acest rezultat lipsește din situația dată.
7.1 p
În condițiile legii, autorul și victima unei înșelăciuni săvârșite prin calitate mincinoasă se împacă. Care este efectul prevăzut de art. 244?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Alin. (3) nu exclude forma calificată de la efectul împăcării.
- A Regula împăcării privește și varianta prin calitate mincinoasă, fără o excludere în articol, cu respectarea condițiilor legii din enunț.
- B Art. 244 nu stabilește un prag al pagubei pentru efectul împăcării.
- C Alin. (3) nu limitează împăcarea la forma de bază și nu exclude înșelăciunea prin calitate mincinoasă de la alin. (2).
8.1 p
Pentru care dintre infracțiunile indicate este prevăzută expres pedepsirea tentativei prin art. 248?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Enumerarea art. 248 include art. 244, fără art. 238 sau 242.
- A Art. 244 este cuprins în intervalul art. 244-247, pentru care tentativa este pedepsită expres.
- B Art. 238 nu este inclus în enumerarea din art. 248.
- C Art. 242 nu apare între infracțiunile pentru care art. 248 prevede pedepsirea tentativei.
9.1 p
Emil are prin contract obligația de a conserva bunurile Iuliei. În perioada în care obligația îi revine, el omite intenționat măsurile datorate și îi produce o pagubă, fără să urmărească un folos patrimonial. Nu începuse să îndeplinească efectiv sarcinile de conservare. În analiza gestiunii frauduloase:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Conținutul art. 242 nu este limitat la deteriorare ori înstrăinare. Obligația contractuală face relevantă și omisiunea care produce paguba, în condițiile date. B: Emil are obligația contractuală de conservare, iar omisiunea intenționată produce paguba în perioada relevantă. Regula art. 17 permite săvârșirea prin omisiune a infracțiunii comisive de rezultat în prezența obligației de a acționa. C: Art. 242 alin. (1) include persoana care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării. Neîndeplinirea sarcinilor nu înlătură obligația deja existentă.
- A Gestiunea frauduloasă presupune o pagubă, iar o infracțiune de rezultat poate fi săvârșită și prin omisiune când există o obligație contractuală de a acționa. Un act pozitiv de deteriorare ori înstrăinare nu este indispensabil.
- B Emil trebuia contractual să conserve bunurile în perioada dată și a produs paguba prin neîndeplinirea obligației. Lipsa scopului de folos patrimonial nu exclude forma de bază, acest scop fiind cerut doar de alin. (3).
- C Autor poate fi și cel care trebuie să aibă grija conservării. Obligația contractuală actuală a lui Emil este suficientă pentru această calitate, chiar dacă nu începuse efectiv conservarea.
10.1 p
Un debitor persoană fizică depune cererea de deschidere a insolvenței cu o întârziere de 8 luni față de termenul legal de la apariția stării de insolvență. Cum se sancționează fapta?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Introducerea tardivă a cererii, cu depășirea termenului cu mai mult de 6 luni, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau amendă.
- A Întârzierea de 8 luni depășește 6 luni; pedeapsa este închisoare de la 3 luni la un an sau amendă.
- B Pedeapsa prevăzută este de la 3 luni la un an sau amendă.
- C Fapta este infracțiunea de bancrută simplă.
11.1 p
Doi participanți la o licitație publică se înțeleg să denatureze prețul de adjudecare. Cum se sancționează fapta?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Înțelegerea între participanți pentru a denatura prețul de adjudecare se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
- A Art. 246 sancționează înțelegerea pentru denaturarea prețului cu închisoare de la unu la 5 ani.
- B Art. 246 prevede închisoare de la unu la 5 ani, fără alternativa amenzii.
- C Limitele de 2 la 7 ani nu apar în art. 246.
12.1 p
Un comerciant acceptă o plată cu card, știind că a fost utilizat fără consimțământul titularului. Cum se sancționează fapta?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Acceptarea unei operațiuni efectuate cu un instrument de plată utilizat fără consimțământul titularului se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
- A Textul prevede pedeapsa închisorii, nu doar amendă.
- B Art. 251 alin. (1) sancționează acceptarea operațiunii cu instrument utilizat fără consimțământul titularului cu închisoare de la unu la 5 ani.
- C Limitele de 6 luni la 3 ani nu apar în art. 251.
← ÎnapoiInfracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederiiIdeile cheie: abuz de încredere
Alte capitole
Infracțiuni contra viețiiInfracțiuni de corupție și de serviciuInfracțiuni săvârșite asupra unui membru de familie
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.