Infracțiuni contra patrimoniului (partea 2)

11 grile originale la infracțiuni contra patrimoniului, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 243, art. 230, art. 228, art. 244, art. 229, art. 234, art. 245, art. 247.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Există probe privind însușirea bunului găsit de către Toma, în condițiile art. 243 alin. (1) C.pen. Persoana vătămată este adultă, are capacitate deplină și nu a formulat plângere prealabilă. Nu a intervenit împăcarea, nu există alte impedimente și nu este incidentă renunțarea la urmărire. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Art. 243 nu instituie condiția plângerii prealabile, astfel încât se aplică regula acțiunii penale din oficiu. B: Art. 7 C.proc.pen. stabilește regula punerii în mișcare din oficiu, iar art. 243 C.pen. nu prevede excepția plângerii prealabile. C: Posibilitatea împăcării, prevăzută de art. 243 alin. (3), nu creează o condiție de încercare a împăcării înainte de punerea în mișcare a acțiunii.
  • A Plângerea prealabilă este necesară numai când legea o cere expres. Art. 243 nu o cere, iar în speță sunt date probele și lipsesc impedimentele.
  • B Există probe, nu sunt impedimente și nu intervine renunțarea la urmărire. Cum art. 243 nu cere plângere prealabilă sau altă condiție specială, procurorul pune în mișcare acțiunea din oficiu.
  • C Art. 243 prevede efectul împăcării, fără să impună o încercare de împăcare înaintea punerii în mișcare. Se aplică regula acțiunii din oficiu.

2.1 p

În timpul nopții, Gabriel ia fără drept un autoturism pentru a-l folosi temporar, în condițiile furtului în scop de folosință. Împrejurarea nocturnă este singura împrejurare de calificare incidentă. Pentru determinarea limitelor speciale potrivit art. 230 alin. (1):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Articolul 230 trimite după caz și la furtul calificat, fără să excludă împrejurarea nopții. B: Reducerea prevăzută de art. 230 se aplică și pedepsei de la art. 229, atunci când aceasta este baza incidentă. C: Noaptea atrage art. 229 alin. (1) lit. b), iar limitele astfel identificate se reduc cu o treime potrivit art. 230 alin. (1).
  • A Comiterea în timpul nopții atrage art. 229 alin. (1) lit. b). Art. 230 alin. (1) trimite și la furtul calificat, după caz, deci scopul folosinței nu elimină calificarea nocturnă.
  • B Împrejurarea nocturnă determină aplicarea art. 229, însă art. 230 alin. (1) impune reducerea cu o treime și când pedeapsa de referință este cea a furtului calificat.
  • C Furtul nocturn intră la art. 229 alin. (1) lit. b), iar pentru vehiculul luat în scop de folosință art. 230 alin. (1) reduce cu o treime limitele speciale astfel determinate.

3.1 p

Fără consimțământul deținătorului, Răzvan ia o umbrelă pentru a o folosi pe durata unei ploi și a o restitui imediat după aceea. Se stabilește că nu a urmărit însușirea ei pe nedrept, ci exclusiv folosirea temporară. Sunt analizate strict art. 228 și art. 230 alin. (1). Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Articolul 230 alin. (1) are ca obiect un vehicul, nu orice bun mobil folosit temporar. B: Furtul din art. 228 cere și scopul însușirii pe nedrept, exclus expres de situația dată. C: Nici scopul specific al furtului din art. 228, nici cerința privind vehiculul din art. 230 alin. (1) nu sunt realizate.
  • A Art. 230 alin. (1) privește vehiculele, nu orice bun mobil. Umbrela luată numai pentru folosire temporară nu intră în această categorie.
  • B Art. 228 alin. (1) cere și scopul însușirii pe nedrept. Acesta este exclus expres în speță, astfel că simpla luare fără consimțământ nu este suficientă.
  • C Scopul exclusiv al folosirii temporare, stabilit în enunț, nu îndeplinește scopul însușirii cerut de art. 228. Umbrela nu este vehicul, deci nici art. 230 alin. (1) nu este aplicabil.

4.1 p

Cristian deține un telefon pe care îl furase. Dan, care nu este proprietarul telefonului și nu acționează pentru restituirea acestuia, îl ia din posesia lui Cristian fără consimțământ, în scopul de a și-l însuși pe nedrept. Pentru cerința posesiei sau detenției altuia din art. 228 alin. (1):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Posesorul sau deținătorul din alin. (1) nu trebuie să fie și titularul proprietății. B: Cerința posesiei ori detenției legitime apare la alin. (2), pentru ipoteza distinctă a bunului aparținând făptuitorului. C: Articolul 228 alin. (1) protejează posesia sau detenția altuia fără cerința legitimității acesteia; Dan nu este proprietarul bunului.
  • A Art. 228 alin. (1) se referă la posesia sau detenția altuia, fără a cere ca deținătorul să fie proprietar. Lipsa proprietății lui Cristian nu înlătură cerința.
  • B Legitimitatea posesiei este cerută de alin. (2) când bunul aparține făptuitorului. Dan nu este proprietar, iar alin. (1) nu impune această condiție posesiei lui Cristian.
  • C La art. 228 alin. (1), posesia altuia nu trebuie să fie legitimă. Dan nu este proprietarul și ia telefonul din posesia lui Cristian în scop de însușire, deci cerința analizată este realizată chiar dacă Cristian îl furase.

5.1 p

Dinu îi comunică lui Robert o situație mincinoasă pentru a obține un folos patrimonial injust. Robert cunoaște adevărul și nu crede relatarea, astfel că nu își formează nicio reprezentare greșită. Este analizată strict cerința inducerii în eroare pentru înșelăciunea consumată, fără a analiza tentativa. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Textul cere inducerea în eroare a unei persoane, nu doar comunicarea unei relatări false. B: Scopul folosului patrimonial injust este o condiție distinctă și nu înlocuiește inducerea în eroare. C: Cunoașterea adevărului și neacceptarea minciunii exclud eroarea cerută pentru forma consumată.
  • A Pentru înșelăciunea consumată este necesară inducerea în eroare a persoanei. Comunicarea minciunii nu îndeplinește această cerință dacă Robert cunoaște adevărul și nu o crede.
  • B Scopul de a obține un folos patrimonial injust este o cerință distinctă. El nu înlocuiește inducerea în eroare, care lipsește deoarece Robert știe adevărul.
  • C Robert nu își formează nicio reprezentare greșită, deci nu a fost indus în eroare. Cerința analizată pentru forma consumată lipsește.

6.1 p

Bianca găsește un ceas și cunoaște identitatea persoanei care l-a pierdut. Fără să dispună de ceas ca de al său, îl predă după 4 zile autorității competente să primească bunuri găsite. Persoana care l-a pierdut nu a autorizat această modalitate de predare. În raport cu art. 243 alin. (1):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Predarea în termen de 10 zile poate fi făcută autorităților sau celui care a pierdut bunul.

    B: Textul nu suprimă alternativa predării autorităților atunci când identitatea persoanei este cunoscută.

    C: Autorizarea persoanei care a pierdut bunul nu este o condiție a alternativei legale de predare autorităților.
  • A Art. 243 alin. (1) permite predarea fie autorităților, fie celui care a pierdut bunul. Bianca predă autorității competente în 4 zile, înaintea termenului de 10 zile, fără să fi dispus de ceas ca de al său.
  • B Textul păstrează alternativa predării autorităților chiar dacă identitatea celui care a pierdut bunul este cunoscută. Predarea directă nu este singura modalitate legală.
  • C Predarea autorităților este prevăzută direct de lege și nu depinde de autorizarea celui care a pierdut ceasul. Termenul de 10 zile este respectat.

7.1 p

Ziua, Dorin escaladează un gard înalt care împiedică accesul la bunuri și sustrage unelte în condițiile furtului. Nu rupe și nu deteriorează gardul. Nu există violare de domiciliu sau sediu profesional și nici alte împrejurări de calificare. Referitor la art. 229 alin. (1) lit. d):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Modalitatea descrisă realizează escaladarea prevăzută la art. 229 alin. (1) lit. d), chiar fără ruperea gardului. B: Folosirea fără drept a unei chei este o altă modalitate alternativă, nu o condiție cumulativă a escaladării. C: Escaladarea este enumerată distinct de efracție și nu cere deteriorarea obstacolului.
  • A Dorin depășește prin escaladare gardul care împiedică accesul la unelte. Această modalitate intră singură în lit. d), fără a cere și deteriorare ori folosirea unei chei.
  • B Escaladarea și folosirea fără drept a unei chei sunt modalități alternative în lit. d). Dorin nu trebuie să folosească și o cheie pentru ca furtul prin escaladare să fie calificat.
  • C Art. 229 alin. (1) lit. d) enumeră escaladarea ca modalitate de calificare distinctă de efracție. Nu cere ruperea sau deteriorarea gardului depășit.

8.1 p

Victor săvârșește o tâlhărie prin amenințări verbale. El are asupra sa un pistol declarat armă prin lege, dar acesta rămâne ascuns, nu este folosit și nu are niciun rol în amenințare; victima nu îi cunoaște existența. Celelalte împrejurări de calificare a tâlhăriei sunt excluse. În raport cu agravanta referitoare la armă:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Pentru tâlhăria calificată, art. 234 alin. (1) lit. a) cere folosirea armei, exclusă prin faptele descrise. B: Calificarea legală a obiectului drept armă nu înlocuiește cerința folosirii ei în această variantă de tâlhărie. C: Articolul 234 nu preia, pentru armă, condiția simplei purtări prevăzută pentru furt la art. 229 alin. (2) lit. c).
  • A Pistolul rămâne ascuns și nu participă la amenințare, astfel că nu este folosit. Cerința specială din art. 234 alin. (1) lit. a) lipsește, iar celelalte calificări sunt excluse.
  • B Faptul că pistolul este armă în sensul legii nu dovedește și folosirea sa. Art. 234 alin. (1) lit. a) nu califică tâlhăria prin simpla purtare a armei.
  • C La tâlhărie, art. 234 alin. (1) lit. a) cere folosirea armei. Regula din art. 229 alin. (2) lit. c), privind simpla deținere asupra autorului furtului, nu înlocuiește această cerință.

9.1 p

Un proprietar ascunde bunul asigurat împotriva furtului, pentru a încasa suma asigurată, apoi se împacă cu asigurătorul. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. La înșelăciunea privind asigurările împăcarea înlătură răspunderea penală.
  • A Ascunderea bunului asigurat se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani; pedeapsa din opțiune privește leziunile corporale.
  • B Legea prevede expres că împăcarea înlătură răspunderea penală.
  • C Împăcarea înlătură răspunderea penală.

10.1 p

Un creditor, la darea cu împrumut a unei sume, profită de vădita vulnerabilitate a debitorului vârstnic și obține un drept de creanță vădit disproporționat. Care este corect?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Profitarea de vulnerabilitatea datorată vârstei intră sub alin. (1), cu pedeapsa de la 1 la 5 ani.
  • A Fapta corespunde exploatării patrimoniale a unei persoane vulnerabile, pedepsită de la 1 la 5 ani.
  • B Infracțiunea constă tocmai în a-l face pe debitor să constituie dreptul, profitând de vulnerabilitate.
  • C Provocarea intoxicației este o variantă distinctă; alin. (1) nu o cere.

11.1 p

Un angajat șterge date din sistemul informatic al unui concurent pentru a obține un beneficiu material, iar concurentul suferă o pagubă. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Frauda informatică presupune scopul beneficiului material și o pagubă, cu pedeapsa de la 2 la 7 ani.
  • A Legea cere doar scopul obținerii beneficiului, nu obținerea efectivă.
  • B Ștergerea de date în scopul unui beneficiu material, cu pagubă, este fraudă informatică, de la 2 la 7 ani.
  • C Infracțiunea cere cauzarea unei pagube.

← ÎnapoiInfracțiuni contra patrimoniuluiIdeile cheie: furt, abuz, înșelăciune

Alte capitole

Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederiiInfracțiuni contra viețiiInfracțiuni de corupție și de serviciu