Constituția României, titlul III: instituțiile politice ale statului (partea 1)

19 grile originale la constituția româniei, titlul iii: instituțiile politice ale statului, după Constituția României, republicată în 2003. Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 79, art. 78, art. 77, art. 108, art. 65, art. 84, art. 107, art. 103.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Potrivit Constituției, care este cadrul juridic pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.

  1. Constituția prevede legea organică pentru stabilirea înființării, organizării și funcționării Consiliului Legislativ.

Capcanele

  • a) Constituția prevede o lege organică, nu o lege ordinară.
  • b) Temeiul prevăzut de Constituție este legea organică, nu regulamentele camerelor parlamentare.
  • c) Constituția impune reglementarea prin lege organică, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • A Constituția prevede o lege organică, nu o lege ordinară.
  • B Temeiul prevăzut de Constituție este legea organică, nu regulamentele camerelor parlamentare.
  • C Constituția impune reglementarea prin lege organică, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • D Varianta reproduce cadrul juridic stabilit expres de articolul 79 alineatul (2).

2.1 p

O lege publicată în Monitorul Oficial al României prevede în textul ei o dată de intrare în vigoare ulterioară împlinirii celor 3 zile de la publicare. Potrivit Constituției, când intră în vigoare această lege?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) La data ulterioară prevăzută în textul legii, nu la împlinirea celor 3 zile de la publicare.

  1. Legea intră în vigoare la 3 zile de la publicare sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. În situația descrisă, se aplică data ulterioară indicată în lege.

Capcanele

  • a) Publicarea nu determină intrarea în vigoare în aceeași zi. Constituția prevede termenul de 3 zile sau o dată ulterioară prevăzută în lege.
  • c) Termenul de 3 zile nu înlătură data ulterioară prevăzută în textul legii, pe care Constituția o recunoaște expres.
  • d) Regula citată leagă intrarea în vigoare de publicare sau de data ulterioară prevăzută în lege, nu de adoptarea acesteia.
  • A Publicarea nu determină intrarea în vigoare în aceeași zi. Constituția prevede termenul de 3 zile sau o dată ulterioară prevăzută în lege.
  • B În situația descrisă, legea intră în vigoare la data ulterioară prevăzută în textul ei, conform regulii constituționale.
  • C Termenul de 3 zile nu înlătură data ulterioară prevăzută în textul legii, pe care Constituția o recunoaște expres.
  • D Regula citată leagă intrarea în vigoare de publicare sau de data ulterioară prevăzută în lege, nu de adoptarea acesteia.

3.1 p

S-a cerut verificarea constituționalității unei legi, iar Curtea Constituțională i-a confirmat constituționalitatea. Potrivit Constituției, ce regulă se aplică promulgării?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curții Constituționale care confirmă constituționalitatea legii.

  1. În această situație, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curții Constituționale prin care s-a confirmat constituționalitatea legii.

Capcanele

  • a) În cazul verificării constituționalității, se aplică termenul special de cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curții, nu termenul general de 20 de zile de la primirea inițială a legii.
  • b) Termenul de 10 zile se calculează de la primirea deciziei Curții Constituționale care confirmă constituționalitatea, nu de la solicitarea verificării.
  • d) Termenul aplicabil este de cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curții Constituționale, nu de 20 de zile de la adoptarea legii de către Parlament.
  • A În cazul verificării constituționalității, se aplică termenul special de cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curții, nu termenul general de 20 de zile de la primirea inițială a legii.
  • B Termenul de 10 zile se calculează de la primirea deciziei Curții Constituționale care confirmă constituționalitatea, nu de la solicitarea verificării.
  • C Varianta redă regula aplicabilă: promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curții Constituționale care confirmă constituționalitatea legii.
  • D Termenul aplicabil este de cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curții Constituționale, nu de 20 de zile de la adoptarea legii de către Parlament.

4.1 p

O hotărâre a Guvernului fără caracter militar a fost semnată și contrasemnată potrivit Constituției, dar nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României. Potrivit art. 108, care este consecința nepublicării?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Hotărârea este inexistentă, întrucât nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României.

  1. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii, chiar dacă aceasta a fost semnată și contrasemnată. Regula comunicării către instituțiile interesate privește hotărârile cu caracter militar.

Capcanele

  • b) Semnarea nu suplinește publicarea. Consecința expresă a nepublicării este inexistența actului, nu producerea efectelor de la semnare.
  • c) Textul stabilește inexistența hotărârii ca efect al nepublicării, nu necesitatea anulării de către instanță și nici producerea efectelor până la anulare.
  • d) Comunicarea numai către instituțiile interesate este prevăzută pentru hotărârile cu caracter militar. Hotărârea din enunț nu are acest caracter, deci excepția nu i se aplică.
  • A Art. 108 alin. (4) prevede expres că nepublicarea atrage inexistența hotărârii, chiar dacă aceasta a fost semnată și contrasemnată.
  • B Semnarea nu suplinește publicarea. Consecința expresă a nepublicării este inexistența actului, nu producerea efectelor de la semnare.
  • C Textul stabilește inexistența hotărârii ca efect al nepublicării, nu necesitatea anulării de către instanță și nici producerea efectelor până la anulare.
  • D Comunicarea numai către instituțiile interesate este prevăzută pentru hotărârile cu caracter militar. Hotărârea din enunț nu are acest caracter, deci excepția nu i se aplică.

5.1 p

Potrivit Constituției, ce regulă se aplică adoptării regulamentului în baza căruia Camera Deputaților și Senatul își desfășoară lucrările în ședințe comune?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Regulamentul este adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor și guvernează desfășurarea lucrărilor comune.

  1. Camerele își desfășoară lucrările comune potrivit unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor. Textul nu stabilește o majoritate raportată la cei prezenți, un prag de două treimi sau aplicarea cumulativă a unor regulamente separate.

Capcanele

  • a) Textul cere votul majorității deputaților și senatorilor, nu majoritatea parlamentarilor prezenți.
  • c) Pragul prevăzut este majoritatea deputaților și senatorilor, nu două treimi din numărul acestora.
  • d) Pentru ședințele comune, textul prevede un regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, nu aplicarea cumulativă a două regulamente aprobate separat.
  • A Textul cere votul majorității deputaților și senatorilor, nu majoritatea parlamentarilor prezenți.
  • B Varianta reproduce regula constituțională: lucrările comune se desfășoară potrivit unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor.
  • C Pragul prevăzut este majoritatea deputaților și senatorilor, nu două treimi din numărul acestora.
  • D Pentru ședințele comune, textul prevede un regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, nu aplicarea cumulativă a două regulamente aprobate separat.

6.1 p

În timpul mandatului, Președintelui României i se propune să îndeplinească o funcție privată neremunerată. Potrivit art. 84 din Constituție, care este soluția aplicabilă?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Funcția privată nu poate fi îndeplinită, interdicția constituțională operând pe durata mandatului.

  1. În timpul mandatului, Președintele României nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată. Interdicția nu este condiționată de remunerarea funcției.

Capcanele

  • a) Lipsa calității de membru al unui partid nu permite exercitarea unei funcții private. Textul stabilește distinct ambele interdicții.
  • b) Textul instituie interdicția exercitării unei alte funcții private și nu prevede o excepție bazată pe aprobarea Parlamentului.
  • c) Interdicția privește orice altă funcție publică sau privată, fără a distinge după caracterul remunerat sau neremunerat.
  • A Lipsa calității de membru al unui partid nu permite exercitarea unei funcții private. Textul stabilește distinct ambele interdicții.
  • B Textul instituie interdicția exercitării unei alte funcții private și nu prevede o excepție bazată pe aprobarea Parlamentului.
  • C Interdicția privește orice altă funcție publică sau privată, fără a distinge după caracterul remunerat sau neremunerat.
  • D Pe durata mandatului, Președintele nu poate îndeplini nicio altă funcție privată, inclusiv una neremunerată.

7.1 p

Potrivit Constituției, atunci când regulile privind interimatul se aplică unui alt membru al Guvernului decât primul-ministru, care este regula privind propunerea și durata interimatului?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Interimatul se instituie la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

  1. Pentru ceilalți membri ai Guvernului, regulile interimatului se aplică la propunerea primului-ministru. Perioada este de cel mult 45 de zile.

Capcanele

  • b) Limita de 45 de zile este corectă, dar propunerea aparține primului-ministru, nu ministrului aflat în imposibilitatea exercitării atribuțiilor.
  • c) Textul prevede propunerea primului-ministru și o durată maximă de 45 de zile, nu o hotărâre a Guvernului și 60 de zile.
  • d) Deși propunerea aparține primului-ministru, pentru ceilalți membri ai Guvernului există un plafon de 45 de zile.
  • A Pentru ceilalți membri ai Guvernului, interimatul se aplică la propunerea primului-ministru, pentru cel mult 45 de zile.
  • B Limita de 45 de zile este corectă, dar propunerea aparține primului-ministru, nu ministrului aflat în imposibilitatea exercitării atribuțiilor.
  • C Textul prevede propunerea primului-ministru și o durată maximă de 45 de zile, nu o hotărâre a Guvernului și 60 de zile.
  • D Deși propunerea aparține primului-ministru, pentru ceilalți membri ai Guvernului există un plafon de 45 de zile.

8.1 p

Potrivit art. 103 din Constituție, cum se dezbat programul și lista Guvernului și cu ce vot se acordă încrederea?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Camerele dezbat programul și lista în ședință comună, iar încrederea se acordă cu votul majorității deputaților și senatorilor;

  1. Programul și lista Guvernului se dezbat de cele două Camere în ședință comună. Încrederea se acordă cu votul majorității deputaților și senatorilor, nu al parlamentarilor prezenți.

Capcanele

  • a) Programul și lista se dezbat în ședință comună, nu separat în fiecare Cameră. Încrederea se acordă cu votul majorității deputaților și senatorilor, nu al majorității membrilor fiecărei Camere separat.
  • b) Ședința comună este prevăzută de text, dar majoritatea cerută este cea a deputaților și senatorilor, nu doar a parlamentarilor prezenți.
  • d) Dezbaterea implică ambele Camere în ședință comună, iar încrederea este acordată de Parlament cu votul majorității deputaților și senatorilor, nu doar de Camera Deputaților după consultarea Senatului.
  • A Programul și lista se dezbat în ședință comună, nu separat în fiecare Cameră. Încrederea se acordă cu votul majorității deputaților și senatorilor, nu al majorității membrilor fiecărei Camere separat.
  • B Ședința comună este prevăzută de text, dar majoritatea cerută este cea a deputaților și senatorilor, nu doar a parlamentarilor prezenți.
  • C Varianta reproduce regula dezbaterii în ședință comună și cerința votului majorității deputaților și senatorilor pentru acordarea încrederii.
  • D Dezbaterea implică ambele Camere în ședință comună, iar încrederea este acordată de Parlament cu votul majorității deputaților și senatorilor, nu doar de Camera Deputaților după consultarea Senatului.

9.1 p

Potrivit Constituției, prin ce tip de act normativ se stabilește pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Prin lege organică, potrivit cerinței constituționale privind apărarea.

  1. Constituția prevede că pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare se stabilește prin lege organică.

Capcanele

  • a) Articolul 118 alin. (2) impune stabilirea acestei pregătiri prin lege organică, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • b) Textul constituțional cere o lege organică, nu un ordin al ministrului apărării.
  • c) O lege ordinară nu satisface cerința expresă a Constituției, care prevede o lege organică.
  • A Articolul 118 alin. (2) impune stabilirea acestei pregătiri prin lege organică, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • B Textul constituțional cere o lege organică, nu un ordin al ministrului apărării.
  • C O lege ordinară nu satisface cerința expresă a Constituției, care prevede o lege organică.
  • D Varianta reproduce tipul de act normativ cerut expres de articolul 118 alin. (2): legea organică.

10.1 p

Potrivit art. 126 din Constituție, care dintre următoarele soluții privind înființarea unor instanțe respectă cadrul constituțional?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Prin lege organică se înființează instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.

  1. Instanțele specializate în anumite materii pot fi înființate prin lege organică, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. Înființarea instanțelor extraordinare este interzisă.

Capcanele

  • a) Instanțele specializate pot fi înființate prin lege organică, nu prin lege ordinară.
  • c) O hotărâre a Guvernului nu respectă cerința constituțională a înființării instanțelor specializate prin lege organică.
  • d) Înființarea instanțelor extraordinare este interzisă, fără excepție pentru caracterul temporar sau pentru înființarea prin lege organică.
  • A Instanțele specializate pot fi înființate prin lege organică, nu prin lege ordinară.
  • B Soluția respectă cerința înființării prin lege organică și posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
  • C O hotărâre a Guvernului nu respectă cerința constituțională a înființării instanțelor specializate prin lege organică.
  • D Înființarea instanțelor extraordinare este interzisă, fără excepție pentru caracterul temporar sau pentru înființarea prin lege organică.

11.1 p

Potrivit Constituției, prin ce instrument se stabilesc indemnizația și celelalte drepturi ale Președintelui României?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Atât indemnizația, cât și celelalte drepturi se stabilesc prin lege.

  1. Constituția prevede stabilirea prin lege a indemnizației și a celorlalte drepturi ale Președintelui României.

Capcanele

  • a) Textul prevede stabilirea acestor drepturi prin lege, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • b) Instrumentul prevăzut este legea, nu decretul prezidențial.
  • d) Textul stabilește că instrumentul este legea, nu regulamentul intern al Parlamentului.
  • A Textul prevede stabilirea acestor drepturi prin lege, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • B Instrumentul prevăzut este legea, nu decretul prezidențial.
  • C Varianta reproduce regula constituțională: atât indemnizația, cât și celelalte drepturi se stabilesc prin lege.
  • D Textul stabilește că instrumentul este legea, nu regulamentul intern al Parlamentului.

12.1 p

Potrivit art. 80 alin. (2) din Constituție, care sunt cele două raporturi prevăzute expres pentru exercitarea funcției de mediere de către Președintele României?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Între puterile statului, precum și între stat și societate.

  1. Constituția prevede medierea între puterile statului, precum și între stat și societate. Această funcție servește respectării Constituției și bunei funcționări a autorităților publice.

Capcanele

  • b) Textul nu indică raporturile dintre autoritățile locale și cele centrale sau dintre stat și organizațiile internaționale ca fiind cele două raporturi de mediere.
  • c) Textul nu prevede medierea între cetățeni sau între societăți comerciale și partide politice, ci între puterile statului și între stat și societate.
  • d) Varianta înlocuiește cele două raporturi generale prevăzute expres cu raporturi între anumite autorități și omite raportul dintre stat și societate.
  • A Varianta reproduce cele două raporturi prevăzute expres: între puterile statului și între stat și societate.
  • B Textul nu indică raporturile dintre autoritățile locale și cele centrale sau dintre stat și organizațiile internaționale ca fiind cele două raporturi de mediere.
  • C Textul nu prevede medierea între cetățeni sau între societăți comerciale și partide politice, ci între puterile statului și între stat și societate.
  • D Varianta înlocuiește cele două raporturi generale prevăzute expres cu raporturi între anumite autorități și omite raportul dintre stat și societate.

13.1 p

Președintele României cere reexaminarea unei legi adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului. Potrivit Constituției, în ce cadru se va desfășura dezbaterea acesteia?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) În ședință comună a celor două Camere, reunite pentru dezbaterea legii.

  1. Dacă Președintele României cere reexaminarea legii adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului, dezbaterea se face în ședință comună a celor două Camere.

Capcanele

  • a) Dezbaterea se desfășoară în ședință comună, nu succesiv în fiecare Cameră.
  • c) Dezbaterea nu are loc doar la nivelul Senatului, ci în ședință comună a ambelor Camere.
  • d) Textul prevede dezbaterea în ședință comună a celor două Camere, nu într-o comisie de mediere.
  • A Dezbaterea se desfășoară în ședință comună, nu succesiv în fiecare Cameră.
  • B Articolul 114 alineatul (4) prevede expres dezbaterea în ședință comună a celor două Camere atunci când Președintele cere reexaminarea legii adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului.
  • C Dezbaterea nu are loc doar la nivelul Senatului, ci în ședință comună a ambelor Camere.
  • D Textul prevede dezbaterea în ședință comună a celor două Camere, nu într-o comisie de mediere.

14.1 p

Senatul dorește să adopte o moțiune simplă privind o problemă de politică externă care nu a făcut obiectul unei interpelări. Potrivit Constituției, care este soluția?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Senatul poate adopta moțiunea simplă pentru a-și exprima poziția asupra problemei de politică externă, fără ca aceasta să fi făcut obiectul unei interpelări.

  1. Senatul poate adopta o moțiune simplă pentru a-și exprima poziția asupra unei probleme de politică externă. Existența unei interpelări anterioare nu este o condiție pentru această categorie de probleme.

Capcanele

  • a) Textul permite Senatului să adopte o moțiune simplă, fără să impună o hotărâre comună a celor două Camere.
  • b) Competența de a adopta moțiunea simplă aparține Camerei Deputaților sau Senatului, nu Guvernului.
  • c) O problemă de politică externă poate constitui obiectul unei moțiuni simple independent de formularea unei interpelări. Textul prevede aceste situații alternativ.
  • A Textul permite Senatului să adopte o moțiune simplă, fără să impună o hotărâre comună a celor două Camere.
  • B Competența de a adopta moțiunea simplă aparține Camerei Deputaților sau Senatului, nu Guvernului.
  • C O problemă de politică externă poate constitui obiectul unei moțiuni simple independent de formularea unei interpelări. Textul prevede aceste situații alternativ.
  • D Senatul poate adopta o moțiune simplă privind o problemă de politică externă, interpelarea prealabilă nefiind o condiție pentru această situație.

15.1 p

Potrivit art. 105 din Constituție, cum se stabilesc alte incompatibilități pentru funcția de membru al Guvernului, pe lângă cele prevăzute expres de acest articol?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Prin lege organică, în completarea incompatibilităților prevăzute expres de Constituție.

  1. Alte incompatibilități pentru funcția de membru al Guvernului se stabilesc prin lege organică. Constituția precizează expres categoria actului normativ necesar.

Capcanele

  • b) Textul impune o lege organică, nu o lege ordinară, pentru stabilirea altor incompatibilități.
  • c) Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • d) Actul prevăzut pentru stabilirea altor incompatibilități este legea organică, nu regulamentele Camerelor Parlamentului.
  • A Art. 105 alin. (2) prevede expres că alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică.
  • B Textul impune o lege organică, nu o lege ordinară, pentru stabilirea altor incompatibilități.
  • C Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • D Actul prevăzut pentru stabilirea altor incompatibilități este legea organică, nu regulamentele Camerelor Parlamentului.

16.1 p

Președintele României se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile. Potrivit Constituției, cine asigură interimatul și în ce ordine?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Interimatul este asigurat, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.

  1. În cazul imposibilității temporare de exercitare a atribuțiilor prezidențiale, interimatul se asigură în ordinea prevăzută de Constituție: președintele Senatului, apoi președintele Camerei Deputaților.

Capcanele

  • a) Prim-ministrul nu este prevăzut ca titular al interimatului. Primul în ordine este președintele Senatului.
  • b) Varianta inversează ordinea constituțională: președintele Senatului are prioritate față de președintele Camerei Deputaților.
  • d) Textul stabilește expres ordinea titularilor interimatului, nu desemnarea unuia dintre ei prin vot comun al Camerelor.
  • A Prim-ministrul nu este prevăzut ca titular al interimatului. Primul în ordine este președintele Senatului.
  • B Varianta inversează ordinea constituțională: președintele Senatului are prioritate față de președintele Camerei Deputaților.
  • C Varianta reproduce titularii interimatului și ordinea prevăzută de Constituție.
  • D Textul stabilește expres ordinea titularilor interimatului, nu desemnarea unuia dintre ei prin vot comun al Camerelor.

17.1 p

S-a cerut urmărirea penală a unui membru al Guvernului pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției, fără ca acesta să fi fost trimis în judecată. Potrivit Constituției, ce regulă se aplică suspendării sale din funcție?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Președintele României poate dispune suspendarea din funcție a membrului Guvernului vizat de cerere.

  1. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea din funcție. Suspendarea ca efect al trimiterii în judecată privește o etapă distinctă.

Capcanele

  • a) Cererea de urmărire penală nu determină suspendarea de drept. Președintele poate dispune suspendarea, iar trimiterea în judecată atrage suspendarea din funcție.
  • b) Competența de a dispune suspendarea în urma cererii de urmărire penală aparține Președintelui României, nu Senatului.
  • c) Înalta Curte de Casație și Justiție are competența de judecată, nu obligația de a dispune suspendarea la primirea cererii de urmărire penală. Suspendarea poate fi dispusă de Președintele României.
  • A Cererea de urmărire penală nu determină suspendarea de drept. Președintele poate dispune suspendarea, iar trimiterea în judecată atrage suspendarea din funcție.
  • B Competența de a dispune suspendarea în urma cererii de urmărire penală aparține Președintelui României, nu Senatului.
  • C Înalta Curte de Casație și Justiție are competența de judecată, nu obligația de a dispune suspendarea la primirea cererii de urmărire penală. Suspendarea poate fi dispusă de Președintele României.
  • D În situația descrisă, suspendarea este o măsură pe care Președintele României o poate dispune, nu un efect automat al cererii de urmărire penală.

18.1 p

Potrivit art. 116 alin. (2) din Constituția României, ce posibilități de organizare sunt prevăzute pentru alte organe de specialitate decât ministerele?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) În subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome.

  1. Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome. Integrarea într-un minister nu este obligatorie.

Capcanele

  • a) Alineatul (2) nu prevede organizarea sub autoritatea Parlamentului sau a Președintelui României, ci în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome.
  • c) Textul nu impune integrarea într-un minister ca structură internă, ci permite și organizarea în subordinea Guvernului sau ca autoritate administrativă autonomă.
  • d) Alineatul (2) nu prevede organizarea ca servicii ale consiliilor locale ori județene, ci enumeră subordonarea față de Guvern ori ministere sau organizarea ca autorități administrative autonome.
  • A Alineatul (2) nu prevede organizarea sub autoritatea Parlamentului sau a Președintelui României, ci în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome.
  • B Varianta reproduce exact posibilitățile de organizare prevăzute la art. 116 alin. (2).
  • C Textul nu impune integrarea într-un minister ca structură internă, ci permite și organizarea în subordinea Guvernului sau ca autoritate administrativă autonomă.
  • D Alineatul (2) nu prevede organizarea ca servicii ale consiliilor locale ori județene, ci enumeră subordonarea față de Guvern ori ministere sau organizarea ca autorități administrative autonome.

19.1 p

Un judecător dorește să exercite și o altă funcție. Potrivit art. 125 din Constituție, care dintre următoarele situații se încadrează în excepția de la incompatibilitate?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Desfășurarea activității ca titular al unei funcții didactice din învățământul superior.

  1. Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată. Excepția privește funcțiile didactice din învățământul superior, nu și pe cele din învățământul liceal.

Capcanele

  • a) Funcția de conducere într-o instituție a administrației publice locale este o funcție publică și nu se încadrează în excepția pentru funcțiile didactice din învățământul superior.
  • b) Postul de consilier juridic într-o societate privată este o funcție privată, incompatibilă cu funcția de judecător, și nu intră în excepția prevăzută.
  • d) Excepția privește numai funcțiile didactice din învățământul superior, nu și funcțiile didactice din învățământul liceal.
  • A Funcția de conducere într-o instituție a administrației publice locale este o funcție publică și nu se încadrează în excepția pentru funcțiile didactice din învățământul superior.
  • B Postul de consilier juridic într-o societate privată este o funcție privată, incompatibilă cu funcția de judecător, și nu intră în excepția prevăzută.
  • C Funcția didactică din învățământul superior este expres exceptată de la incompatibilitatea cu funcția de judecător.
  • D Excepția privește numai funcțiile didactice din învățământul superior, nu și funcțiile didactice din învățământul liceal.

Mai departe →Constituția României, titlul III: instituțiile politice ale statului

Alte capitole

HG nr. 991/2005: Codul de etică și deontologie al polițistuluiLegea nr. 218/2002: organizarea și funcționarea Poliției Române, capitolele I-VLegea nr. 360/2002: Statutul polițistului, capitolul III