Constituția României, titlul III: instituțiile politice ale statului (partea 4)

18 grile originale la constituția româniei, titlul iii: instituțiile politice ale statului, după Constituția României, republicată în 2003. Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 68, art. 86, art. 128, art. 61, art. 76, art. 93, art. 91, art. 90.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Potrivit Constituției, care este regula privind caracterul ședințelor celor două Camere ale Parlamentului și posibilitatea derogării de la aceasta?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Ședințele celor două Camere sunt publice, dar Camerele pot hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.

  1. Ședințele celor două Camere sunt publice ca regulă. Camerele pot hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.

Capcanele

  • a) Varianta inversează regula constituțională: ședințele sunt publice, nu secrete.
  • c) Competența de a hotărî caracterul secret al anumitor ședințe aparține Camerelor, nu Guvernului.
  • d) Textul stabilește publicitatea ședințelor fără distincție între cele ordinare și cele extraordinare; caracterul secret poate fi hotărât de Camere pentru anumite ședințe.
  • A Varianta inversează regula constituțională: ședințele sunt publice, nu secrete.
  • B Varianta reproduce regula publicității ședințelor și posibilitatea Camerelor de a hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.
  • C Competența de a hotărî caracterul secret al anumitor ședințe aparține Camerelor, nu Guvernului.
  • D Textul stabilește publicitatea ședințelor fără distincție între cele ordinare și cele extraordinare; caracterul secret poate fi hotărât de Camere pentru anumite ședințe.

2.1 p

Ce regulă stabilește art. 86 din Constituție privind consultarea Guvernului de către Președintele României?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită.

  1. Consultarea Guvernului este o posibilitate a Președintelui României, nu o obligație. Textul privește probleme care sunt atât urgente, cât și de importanță deosebită.

Capcanele

  • a) Textul prevede posibilitatea consultării Guvernului, nu obligația Președintelui de a-l consulta.
  • b) Posibilitatea consultării este atribuită Președintelui României, nu Guvernului. Textul nu prevede convocarea Președintelui de către Guvern.
  • c) Textul se referă la probleme care sunt atât urgente, cât și de importanță deosebită, nu doar urgente.
  • A Textul prevede posibilitatea consultării Guvernului, nu obligația Președintelui de a-l consulta.
  • B Posibilitatea consultării este atribuită Președintelui României, nu Guvernului. Textul nu prevede convocarea Președintelui de către Guvern.
  • C Textul se referă la probleme care sunt atât urgente, cât și de importanță deosebită, nu doar urgente.
  • D Varianta reproduce regula potrivit căreia Președintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită.

3.1 p

Un cetățean străin care nu înțelege limba română participă la un proces penal. Potrivit art. 128 din Constituție, ce drept îi este recunoscut?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Poate cunoaște toate actele și lucrările dosarului, vorbi în instanță și pune concluzii prin interpret, acest drept fiind asigurat gratuit.

  1. Cetățeanul străin care nu înțelege sau nu vorbește limba română poate lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, poate vorbi în instanță și poate pune concluzii prin interpret. În procesele penale, acest drept este asigurat gratuit.

Capcanele

  • a) Dreptul privește toate actele și lucrările dosarului, nu doar actele considerate esențiale de instanță.
  • c) În procesele penale, dreptul este asigurat gratuit, fără condiționarea de plata anticipată sau de achitare.
  • d) Dreptul constituțional include expres și posibilitatea de a vorbi în instanță și de a pune concluzii prin interpret.
  • A Dreptul privește toate actele și lucrările dosarului, nu doar actele considerate esențiale de instanță.
  • B Cetățeanul străin care nu înțelege limba română poate lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, vorbi în instanță și pune concluzii prin interpret, gratuit în procesul penal.
  • C În procesele penale, dreptul este asigurat gratuit, fără condiționarea de plata anticipată sau de achitare.
  • D Dreptul constituțional include expres și posibilitatea de a vorbi în instanță și de a pune concluzii prin interpret.

4.1 p

Potrivit art. 61 din Constituția României, care afirmație descrie corect rolul și structura Parlamentului?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.

  1. Parlamentul, nu una dintre camerele sale, este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a țării. Structura sa cuprinde Camera Deputaților și Senatul.

Capcanele

  • a) Calitatea de organ reprezentativ suprem aparține Parlamentului, nu Senatului. Textul nu atribuie Camerei Deputaților un rol consultativ.
  • b) Parlamentul este alcătuit din două camere, Camera Deputaților și Senatul, nu dintr-o singură cameră.
  • d) Textul desemnează Parlamentul drept unica autoritate legiuitoare a țării, nu atribuie această calitate și Guvernului ca autoritate distinctă.
  • A Calitatea de organ reprezentativ suprem aparține Parlamentului, nu Senatului. Textul nu atribuie Camerei Deputaților un rol consultativ.
  • B Parlamentul este alcătuit din două camere, Camera Deputaților și Senatul, nu dintr-o singură cameră.
  • C Afirmația redă corect atât rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, cât și structura sa bicamerală.
  • D Textul desemnează Parlamentul drept unica autoritate legiuitoare a țării, nu atribuie această calitate și Guvernului ca autoritate distinctă.

5.1 p

Potrivit Constituției, ce regulă de vot se aplică adoptării hotărârilor privind regulamentele Camerelor?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere, nu al majorității membrilor prezenți.

  1. Hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere. Pragul se raportează la membrii Camerei, nu la cei prezenți, și nu se calculează prin reunirea deputaților și senatorilor.

Capcanele

  • a) Pentru hotărârile privind regulamentele Camerelor, majoritatea se raportează la membrii fiecărei Camere, nu doar la cei prezenți.
  • b) Textul prevede majoritatea membrilor fiecărei Camere, nu o majoritate raportată la numărul total al deputaților și senatorilor reuniți în ședință comună.
  • c) Pragul prevăzut este majoritatea membrilor fiecărei Camere, nu două treimi din membrii acesteia.
  • A Pentru hotărârile privind regulamentele Camerelor, majoritatea se raportează la membrii fiecărei Camere, nu doar la cei prezenți.
  • B Textul prevede majoritatea membrilor fiecărei Camere, nu o majoritate raportată la numărul total al deputaților și senatorilor reuniți în ședință comună.
  • C Pragul prevăzut este majoritatea membrilor fiecărei Camere, nu două treimi din membrii acesteia.
  • D Varianta reproduce regula constituțională: hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu majoritatea membrilor fiecărei Camere, nu cu majoritatea membrilor prezenți.

6.1 p

Președintele României instituie starea de urgență când Parlamentul nu se află în sesiune. Potrivit Constituției, cum se asigură activitatea Parlamentului în această situație?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Parlamentul se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de urgență și funcționează pe toată durata acesteia.

  1. Parlamentul se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de urgență. El funcționează pe toată durata acesteia.

Capcanele

  • b) Termenul de 5 zile privește solicitarea încuviințării măsurii, nu convocarea Parlamentului. Convocarea este de drept, în cel mult 48 de ore, iar Parlamentul funcționează pe toată durata stării de urgență, nu doar până la încuviințare.
  • c) Textul prevede convocarea de drept a Parlamentului, nu reunirea dispusă de Guvern și nici stabilirea calendarului parlamentar prin hotărâre a Guvernului.
  • d) Parlamentul nu așteaptă următoarea sesiune ordinară: se convoacă de drept în cel mult 48 de ore și funcționează pe toată durata stării de urgență.
  • A Parlamentul se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de urgență și funcționează pe întreaga durată a acesteia.
  • B Termenul de 5 zile privește solicitarea încuviințării măsurii, nu convocarea Parlamentului. Convocarea este de drept, în cel mult 48 de ore, iar Parlamentul funcționează pe toată durata stării de urgență, nu doar până la încuviințare.
  • C Textul prevede convocarea de drept a Parlamentului, nu reunirea dispusă de Guvern și nici stabilirea calendarului parlamentar prin hotărâre a Guvernului.
  • D Parlamentul nu așteaptă următoarea sesiune ordinară: se convoacă de drept în cel mult 48 de ore și funcționează pe toată durata stării de urgență.

7.1 p

Potrivit art. 91 din Constituția României, cum se aprobă schimbarea rangului unei misiuni diplomatice a României?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Președintele aprobă schimbarea rangului misiunii diplomatice, la propunerea Guvernului;

  1. Schimbarea rangului unei misiuni diplomatice este aprobată de Președinte, la propunerea Guvernului. Guvernul are rolul de a formula propunerea, nu de a acorda aprobarea.

Capcanele

  • a) Guvernul propune schimbarea rangului, iar Președintele o aprobă, nu invers.
  • c) Aprobarea schimbării rangului revine Președintelui, la propunerea Guvernului, nu Parlamentului la solicitarea șefului statului.
  • d) Competența de aprobare revine Președintelui, nu ministrului afacerilor externe.
  • A Guvernul propune schimbarea rangului, iar Președintele o aprobă, nu invers.
  • B Art. 91 alin. (2) atribuie Președintelui aprobarea schimbării rangului misiunilor diplomatice, la propunerea Guvernului.
  • C Aprobarea schimbării rangului revine Președintelui, la propunerea Guvernului, nu Parlamentului la solicitarea șefului statului.
  • D Competența de aprobare revine Președintelui, nu ministrului afacerilor externe.

8.1 p

Potrivit Constituției, cum poate fi cerută exprimarea voinței poporului prin referendum cu privire la probleme de interes național?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Președintele României poate cere exprimarea voinței poporului prin referendum, după consultarea Parlamentului.

  1. Președintele României poate cere poporului să își exprime voința prin referendum asupra problemelor de interes național. Condiția prevăzută este consultarea Parlamentului, nu aprobarea acestuia sau consultarea Curții Constituționale.

Capcanele

  • a) Textul atribuie această competență Președintelui României, nu Guvernului.
  • b) Condiția prevăzută este consultarea Parlamentului, nu aprobarea sa prealabilă.
  • d) Textul impune consultarea Parlamentului, nu a Curții Constituționale în locul acestuia.
  • A Textul atribuie această competență Președintelui României, nu Guvernului.
  • B Condiția prevăzută este consultarea Parlamentului, nu aprobarea sa prealabilă.
  • C Varianta reproduce regula: Președintele României poate cere exprimarea voinței poporului prin referendum după consultarea Parlamentului.
  • D Textul impune consultarea Parlamentului, nu a Curții Constituționale în locul acestuia.

9.1 p

Un decret emis de Președintele României nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Potrivit Constituției, ce consecință juridică atrage nepublicarea?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Decretul este inexistent, nepublicarea atrăgând această consecință juridică.

  1. Nepublicarea în Monitorul Oficial al României atrage inexistența decretului, nu suspendarea aplicării sau necesitatea anulării sale.

Capcanele

  • a) Consecința nepublicării este inexistența decretului, nu suspendarea aplicării până la contrasemnare.
  • b) Decretul nepublicat este inexistent, astfel că simpla comunicare destinatarului nu este consecința juridică prevăzută de text.
  • c) Textul atribuie nepublicării direct consecința inexistenței decretului, fără a o condiționa de o hotărâre judecătorească de anulare.
  • A Consecința nepublicării este inexistența decretului, nu suspendarea aplicării până la contrasemnare.
  • B Decretul nepublicat este inexistent, astfel că simpla comunicare destinatarului nu este consecința juridică prevăzută de text.
  • C Textul atribuie nepublicării direct consecința inexistenței decretului, fără a o condiționa de o hotărâre judecătorească de anulare.
  • D Varianta reproduce consecința juridică prevăzută expres pentru nepublicarea decretului.

10.1 p

Potrivit Constituției, ce regulă se aplică unui deputat sau senator care dorește să exercite o funcție publică de autoritate?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea unei asemenea funcții, exceptând funcția de membru al Guvernului.

  1. Calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate. Excepția prevăzută este funcția de membru al Guvernului.

Capcanele

  • b) Textul nu prevede o derogare prin aprobarea Camerei. Singura excepție expresă privește funcția de membru al Guvernului.
  • c) Regula privește exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, fără o excepție pentru exercitarea temporară a atribuțiilor acesteia.
  • d) Varianta inversează regula: funcția de membru al Guvernului este exceptată de la incompatibilitate, iar celelalte funcții publice de autoritate sunt incompatibile cu mandatul parlamentar.
  • A Varianta reproduce regula incompatibilității și excepția expresă pentru funcția de membru al Guvernului.
  • B Textul nu prevede o derogare prin aprobarea Camerei. Singura excepție expresă privește funcția de membru al Guvernului.
  • C Regula privește exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, fără o excepție pentru exercitarea temporară a atribuțiilor acesteia.
  • D Varianta inversează regula: funcția de membru al Guvernului este exceptată de la incompatibilitate, iar celelalte funcții publice de autoritate sunt incompatibile cu mandatul parlamentar.

11.1 p

O propunere de remaniere schimbă compoziția politică a Guvernului. Potrivit art. 85 din Constituție, în ce condiții poate Președintele României exercita atribuția de remaniere?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Este necesară aprobarea Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru, pentru exercitarea atribuției de remaniere.

  1. Dacă remanierea schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, exercitarea atribuției prezidențiale este condiționată de aprobarea Parlamentului. Aceasta se acordă la propunerea primului-ministru.

Capcanele

  • a) Dacă remanierea schimbă compoziția politică a Guvernului, propunerea primului-ministru nu este suficientă. Este obligatorie aprobarea Parlamentului.
  • c) Aprobarea Parlamentului se acordă la propunerea primului-ministru, nu la inițiativa Președintelui.
  • d) Textul nu prevede autorizarea modificării printr-o hotărâre a Guvernului, ci condiționează exercitarea atribuției Președintelui de aprobarea Parlamentului.
  • A Dacă remanierea schimbă compoziția politică a Guvernului, propunerea primului-ministru nu este suficientă. Este obligatorie aprobarea Parlamentului.
  • B Varianta reproduce condiția prevăzută pentru remanierea care schimbă compoziția politică a Guvernului: aprobarea Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
  • C Aprobarea Parlamentului se acordă la propunerea primului-ministru, nu la inițiativa Președintelui.
  • D Textul nu prevede autorizarea modificării printr-o hotărâre a Guvernului, ci condiționează exercitarea atribuției Președintelui de aprobarea Parlamentului.

12.1 p

Potrivit Constituției, ce regulă se aplică publicității ședințelor de judecată și excepțiilor de la aceasta?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Ședințele sunt publice, exceptând situațiile pentru care legea prevede o derogare.

  1. Ședințele de judecată sunt publice ca regulă. Excepțiile sunt cele prevăzute de lege, nu cele întemeiate pe acordul părților sau pe aprecierea oportunității de către judecător.

Capcanele

  • a) Publicitatea ședințelor este regula constituțională și nu depinde de acordul părților. Excepțiile sunt cele prevăzute de lege.
  • b) Excepțiile de la publicitate trebuie prevăzute de lege, nu stabilite doar din motive de oportunitate de către judecător.
  • d) Textul stabilește publicitatea ședințelor de judecată fără a o limita la căile de atac și fără a institui ședințe închise ca regulă pentru prima instanță.
  • A Publicitatea ședințelor este regula constituțională și nu depinde de acordul părților. Excepțiile sunt cele prevăzute de lege.
  • B Excepțiile de la publicitate trebuie prevăzute de lege, nu stabilite doar din motive de oportunitate de către judecător.
  • C Varianta reproduce regula publicității ședințelor de judecată și condiția ca excepțiile să fie prevăzute de lege.
  • D Textul stabilește publicitatea ședințelor de judecată fără a o limita la căile de atac și fără a institui ședințe închise ca regulă pentru prima instanță.

13.1 p

Prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competența sa decizională, dar cea de-a doua Cameră nu este de acord. Potrivit art. 75 alin. (4) din Constituție, cum se soluționează acest dezacord?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Legea se întoarce la prima Cameră sesizată pentru prevederea respectivă, aceasta decidând definitiv în procedură de urgență.

  1. Legea se întoarce la prima Cameră sesizată doar pentru prevederea asupra căreia există dezacord. Această Cameră decide definitiv în procedură de urgență.

Capcanele

  • a) Art. 75 alin. (4) prevede întoarcerea legii la prima Cameră sesizată pentru prevederea respectivă, nu medierea și votul în ședință comună.
  • c) Pentru situația descrisă, decizia definitivă aparține primei Camere sesizate, în procedură de urgență, nu celei de-a doua Camere în procedură obișnuită.
  • d) Întoarcerea legii privește numai prevederea asupra căreia există dezacord, nu ansamblul legii, iar procedura este de urgență, nu obișnuită.
  • A Art. 75 alin. (4) prevede întoarcerea legii la prima Cameră sesizată pentru prevederea respectivă, nu medierea și votul în ședință comună.
  • B În cazul dezacordului, legea se întoarce la prima Cameră sesizată numai pentru prevederea respectivă, iar aceasta decide definitiv în procedură de urgență.
  • C Pentru situația descrisă, decizia definitivă aparține primei Camere sesizate, în procedură de urgență, nu celei de-a doua Camere în procedură obișnuită.
  • D Întoarcerea legii privește numai prevederea asupra căreia există dezacord, nu ansamblul legii, iar procedura este de urgență, nu obișnuită.

14.1 p

Potrivit Constituției, în ce scop avizează Consiliul Legislativ proiectele de acte normative?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) În vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații, ca organ consultativ de specialitate al Parlamentului.

  1. Consiliul Legislativ avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El este organ consultativ de specialitate al Parlamentului.

Capcanele

  • a) Textul citat stabilește că avizarea urmărește sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, nu verificarea constituționalității legilor înainte de promulgare.
  • b) Stabilirea priorităților programului de guvernare și evaluarea oportunității măsurilor ministerelor nu reprezintă scopul avizării prevăzut în textul citat.
  • d) Textul citat nu atribuie avizelor scopul soluționării conflictelor juridice dintre autorități sau al delimitării competențelor acestora, ci sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației.
  • A Textul citat stabilește că avizarea urmărește sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, nu verificarea constituționalității legilor înainte de promulgare.
  • B Stabilirea priorităților programului de guvernare și evaluarea oportunității măsurilor ministerelor nu reprezintă scopul avizării prevăzut în textul citat.
  • C Varianta reproduce scopul avizării și calitatea Consiliului Legislativ prevăzute expres în textul citat.
  • D Textul citat nu atribuie avizelor scopul soluționării conflictelor juridice dintre autorități sau al delimitării competențelor acestora, ci sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației.

15.1 p

O lege este publicată în Monitorul Oficial al României, fără să prevadă în textul ei o dată ulterioară de intrare în vigoare. Potrivit Constituției, când intră aceasta în vigoare?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) La 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

  1. În lipsa unei date ulterioare prevăzute în textul legii, aceasta intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Capcanele

  • b) Textul citat stabilește intrarea în vigoare în raport cu publicarea oficială, nu cu adoptarea de către Parlament.
  • c) Intrarea în vigoare are loc la 3 zile de la publicare, nu în ziua publicării.
  • d) Termenul prevăzut de textul citat este de 3 zile, nu de 10 zile.
  • A În lipsa unei date ulterioare prevăzute în textul legii, aceasta intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.
  • B Textul citat stabilește intrarea în vigoare în raport cu publicarea oficială, nu cu adoptarea de către Parlament.
  • C Intrarea în vigoare are loc la 3 zile de la publicare, nu în ziua publicării.
  • D Termenul prevăzut de textul citat este de 3 zile, nu de 10 zile.

16.1 p

Potrivit Constituției, cum poate Președintele României să solicite reexaminarea unei legi trimise spre promulgare?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Poate cere Parlamentului reexaminarea o singură dată, înainte de promulgare.

  1. Președintele poate cere Parlamentului reexaminarea legii o singură dată. Cererea trebuie formulată înainte de promulgare.

Capcanele

  • a) Cererea de reexaminare se adresează Parlamentului, nu Guvernului.
  • c) Constituția permite o singură cerere de reexaminare, nu cereri succesive.
  • d) Reexaminarea poate fi cerută înainte de promulgare, nu după promulgare.
  • A Cererea de reexaminare se adresează Parlamentului, nu Guvernului.
  • B Președintele poate cere Parlamentului reexaminarea legii o singură dată, înainte de promulgare.
  • C Constituția permite o singură cerere de reexaminare, nu cereri succesive.
  • D Reexaminarea poate fi cerută înainte de promulgare, nu după promulgare.

17.1 p

Potrivit Constituției României, în ce condiții emite Guvernul ordonanțe?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) În temeiul unei legi speciale de abilitare, respectând limitele și condițiile prevăzute de aceasta.

  1. Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare. Guvernul trebuie să respecte limitele și condițiile prevăzute de această lege.

Capcanele

  • a) Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, nu printr-o competență generală de reglementare a oricărui domeniu.
  • b) Guvernul trebuie să respecte limitele legii speciale de abilitare, nu să extindă domeniile acesteia prin hotărâre.
  • c) Condițiile sunt prevăzute de legea specială de abilitare și trebuie respectate; nu sunt fixate de Guvern, iar legea nu are rol de recomandare.
  • A Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, nu printr-o competență generală de reglementare a oricărui domeniu.
  • B Guvernul trebuie să respecte limitele legii speciale de abilitare, nu să extindă domeniile acesteia prin hotărâre.
  • C Condițiile sunt prevăzute de legea specială de abilitare și trebuie respectate; nu sunt fixate de Guvern, iar legea nu are rol de recomandare.
  • D Varianta reproduce condițiile prevăzute expres pentru emiterea ordonanțelor: existența unei legi speciale de abilitare și respectarea limitelor și condițiilor acesteia.

18.1 p

Potrivit art. 65 din Constituție, care este procedura de numire a directorilor serviciilor de informații?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Camerele îi numesc în ședință comună, la propunerea Președintelui României;

  1. Camerele numesc directorii serviciilor de informații în ședință comună, la propunerea Președintelui României. Textul nu atribuie propunerea Guvernului, Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau Avocatului Poporului.

Capcanele

  • b) Textul prevede numirea la propunerea Președintelui României, nu desemnarea de către Guvern și validarea ulterioară de către Parlament.
  • c) Propunerea pentru numire aparține Președintelui României, nu Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
  • d) Procedura este numirea directorilor la propunerea Președintelui României, nu alegerea conducerii la inițiativa Avocatului Poporului.
  • A Art. 65 alin. (2) lit. h) prevede numirea directorilor de către Camere în ședință comună, la propunerea Președintelui României.
  • B Textul prevede numirea la propunerea Președintelui României, nu desemnarea de către Guvern și validarea ulterioară de către Parlament.
  • C Propunerea pentru numire aparține Președintelui României, nu Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
  • D Procedura este numirea directorilor la propunerea Președintelui României, nu alegerea conducerii la inițiativa Avocatului Poporului.

← ÎnapoiConstituția României, titlul III: instituțiile politice ale statului

Alte capitole

HG nr. 991/2005: Codul de etică și deontologie al polițistuluiLegea nr. 218/2002: organizarea și funcționarea Poliției Române, capitolele I-VLegea nr. 360/2002: Statutul polițistului, capitolul III