Constituția României, titlul III: instituțiile politice ale statului (partea 2)
19 grile originale la constituția româniei, titlul iii: instituțiile politice ale statului, după Constituția României, republicată în 2003. Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 123, art. 92, art. 115, art. 104, art. 96, art. 133, art. 94, art. 66.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Prefectul consideră ilegal un act al consiliului local și dorește să îl atace. Potrivit Constituției, care este procedura și ce efect produce atacarea actului?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Prefectul poate ataca actul în fața instanței de contencios administrativ, iar actul atacat este suspendat de drept.
- Prefectul poate ataca actul considerat ilegal în fața instanței de contencios administrativ. Actul atacat este suspendat de drept, fără ca suspendarea să depindă de o hotărâre care să o dispună.
Capcanele
- b) Suspendarea actului atacat operează de drept, fără să depindă de o hotărâre judecătorească prin care să fie dispusă.
- c) Prefectul atacă actul în fața instanței de contencios administrativ, nu printr-o contestație adresată Guvernului.
- d) Instanța indicată de text este cea de contencios administrativ, nu instanța civilă de drept comun, chiar dacă suspendarea de drept este corect menționată.
- A Prefectul poate ataca actul consiliului local pe care îl consideră ilegal în fața instanței de contencios administrativ, iar actul atacat este suspendat de drept.
- B Suspendarea actului atacat operează de drept, fără să depindă de o hotărâre judecătorească prin care să fie dispusă.
- C Prefectul atacă actul în fața instanței de contencios administrativ, nu printr-o contestație adresată Guvernului.
- D Instanța indicată de text este cea de contencios administrativ, nu instanța civilă de drept comun, chiar dacă suspendarea de drept este corect menționată.
2.1 p
O agresiune armată împotriva țării se declanșează când Parlamentul nu se află în sesiune. Potrivit Constituției, cum se realizează convocarea Parlamentului?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Parlamentul se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii.
- Parlamentul se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. Termenul nu curge de la primirea mesajului prezidențial sau de la adoptarea măsurilor de respingere.
Capcanele
- a) Convocarea Parlamentului se realizează de drept, nu depinde de o hotărâre a Președintelui.
- c) Termenul de convocare este de 24 de ore de la declanșarea agresiunii, nu de 5 zile de la primirea mesajului prezidențial.
- d) Termenul de 24 de ore se calculează de la declanșarea agresiunii, nu de la adoptarea măsurilor de respingere.
- A Convocarea Parlamentului se realizează de drept, nu depinde de o hotărâre a Președintelui.
- B Constituția prevede convocarea de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii, dacă Parlamentul nu se află în sesiune.
- C Termenul de convocare este de 24 de ore de la declanșarea agresiunii, nu de 5 zile de la primirea mesajului prezidențial.
- D Termenul de 24 de ore se calculează de la declanșarea agresiunii, nu de la adoptarea măsurilor de respingere.
3.1 p
Legea de abilitare cere supunerea ordonanțelor spre aprobarea Parlamentului. Dacă o ordonanță nu este supusă aprobării până la împlinirea termenului de abilitare, care este consecința prevăzută de Constituție?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Efectele ordonanței încetează ca urmare a nerespectării termenului pentru supunerea ei spre aprobare.
- Dacă legea de abilitare cere aprobarea parlamentară, ordonanțele trebuie supuse aprobării până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea acestui termen atrage încetarea efectelor ordonanței.
Capcanele
- a) Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței, fără ca aceasta să fie condiționată de adoptarea unei legi de respingere.
- b) Depășirea termenului pentru supunerea spre aprobare determină încetarea efectelor ordonanței, nu aprobarea tacită.
- c) Constituția prevede încetarea efectelor, nu suspendarea temporară și reluarea lor automată la sesizarea ulterioară a Parlamentului.
- A Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței, fără ca aceasta să fie condiționată de adoptarea unei legi de respingere.
- B Depășirea termenului pentru supunerea spre aprobare determină încetarea efectelor ordonanței, nu aprobarea tacită.
- C Constituția prevede încetarea efectelor, nu suspendarea temporară și reluarea lor automată la sesizarea ulterioară a Parlamentului.
- D Varianta reproduce consecința prevăzută expres pentru nerespectarea termenului de supunere a ordonanței spre aprobarea Parlamentului.
4.1 p
Un ministru a fost numit, dar nu a depus încă jurământul. Potrivit articolului 104 din Constituție, de când își exercită mandatul?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) De la data la care depune jurământul de credință.
- Fiecare membru al Guvernului își exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului. Numirea în funcție nu înlocuiește acest moment constituțional.
Capcanele
- b) Numirea nu permite exercitarea imediată a mandatului, deoarece începutul exercitării este legat de depunerea jurământului.
- c) Începutul exercitării mandatului este data depunerii jurământului, nu participarea la prima ședință a Guvernului.
- d) Simpla prezentare în fața Președintelui nu este suficientă: mandatul se exercită de la data depunerii jurământului.
- A Fiecare membru al Guvernului își exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.
- B Numirea nu permite exercitarea imediată a mandatului, deoarece începutul exercitării este legat de depunerea jurământului.
- C Începutul exercitării mandatului este data depunerii jurământului, nu participarea la prima ședință a Guvernului.
- D Simpla prezentare în fața Președintelui nu este suficientă: mandatul se exercită de la data depunerii jurământului.
5.1 p
Potrivit Constituției, în cazul condamnării Președintelui României pentru înaltă trădare, când intervine demiterea sa de drept?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) La data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, fără un nou vot parlamentar.
- Președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Punerea sub acuzare determină suspendarea de drept, nu demiterea.
Capcanele
- a) Demiterea intervine la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, nu la pronunțarea unei hotărâri nedefinitive.
- c) Punerea sub acuzare produce suspendarea de drept, nu demiterea imediată din funcție.
- d) Demiterea operează de drept la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, nefiind necesară aprobarea printr-un vot parlamentar distinct.
- A Demiterea intervine la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, nu la pronunțarea unei hotărâri nedefinitive.
- B Constituția prevede demiterea de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, fără a condiționa demiterea de un nou vot parlamentar.
- C Punerea sub acuzare produce suspendarea de drept, nu demiterea imediată din funcție.
- D Demiterea operează de drept la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, nefiind necesară aprobarea printr-un vot parlamentar distinct.
6.1 p
Potrivit Constituției, care dintre următoarele variante respectă condițiile privind alegerea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Este ales un magistrat dintre cei prevăzuți la art. 133 alin. (2) lit. a), pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
- Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre magistrații prevăzuți la art. 133 alin. (2) lit. a). Mandatul său durează un an și nu poate fi reînnoit.
Capcanele
- a) Mandatul președintelui este de un an, dar nu poate fi reînnoit.
- b) Mandatul președintelui este de un an, nu de șase ani. Durata de șase ani privește mandatul membrilor Consiliului.
- c) Președintele este ales dintre magistrații prevăzuți la alin. (2) lit. a), nu dintre reprezentanții societății civile.
- A Mandatul președintelui este de un an, dar nu poate fi reînnoit.
- B Mandatul președintelui este de un an, nu de șase ani. Durata de șase ani privește mandatul membrilor Consiliului.
- C Președintele este ales dintre magistrații prevăzuți la alin. (2) lit. a), nu dintre reprezentanții societății civile.
- D Varianta respectă toate condițiile: alegerea dintre magistrații prevăzuți la alin. (2) lit. a), mandat de un an și imposibilitatea reînnoirii acestuia.
7.1 p
Potrivit art. 94 din Constituție, care dintre următoarele măsuri de clemență intră în atribuțiile Președintelui României?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Acordarea grațierii individuale unei persoane condamnate.
- Articolul 94 atribuie Președintelui României acordarea grațierii individuale. Această atribuție nu reprezintă amnistie, grațiere colectivă sau anularea unei hotărâri judecătorești.
Capcanele
- a) Amnistia pentru o categorie de infracțiuni nu figurează printre atribuțiile enumerate în art. 94; măsura de clemență prevăzută este grațierea individuală.
- b) Textul prevede grațierea individuală, nu grațierea colectivă a unui grup de condamnați.
- c) Anularea unei hotărâri de condamnare nu figurează printre atribuțiile enumerate; textul menționează acordarea grațierii individuale.
- A Amnistia pentru o categorie de infracțiuni nu figurează printre atribuțiile enumerate în art. 94; măsura de clemență prevăzută este grațierea individuală.
- B Textul prevede grațierea individuală, nu grațierea colectivă a unui grup de condamnați.
- C Anularea unei hotărâri de condamnare nu figurează printre atribuțiile enumerate; textul menționează acordarea grațierii individuale.
- D Acordarea grațierii individuale este prevăzută expres ca atribuție a Președintelui României.
8.1 p
Cel puțin o treime din numărul deputaților solicită întrunirea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară. Potrivit Constituției, cine realizează convocarea acestei Camere?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Președintele Camerei Deputaților, în exercitarea atribuției de convocare.
- Cel puțin o treime din numărul deputaților poate cere întrunirea în sesiune extraordinară. Convocarea Camerei Deputaților se face de președintele acesteia, nu de autorii cererii.
Capcanele
- a) Președintele României poate solicita sesiunea extraordinară, dar convocarea este realizată de președintele Camerei, nu de Președintele României.
- b) Biroul permanent poate solicita sesiunea extraordinară, dar nu realizează convocarea, această atribuție revenind președintelui Camerei.
- d) Cererea deputaților constituie temeiul solicitării sesiunii extraordinare, dar nu înlocuiește convocarea realizată de președintele Camerei.
- A Președintele României poate solicita sesiunea extraordinară, dar convocarea este realizată de președintele Camerei, nu de Președintele României.
- B Biroul permanent poate solicita sesiunea extraordinară, dar nu realizează convocarea, această atribuție revenind președintelui Camerei.
- C Convocarea fiecărei Camere se face de președintele acesteia, deci Camera Deputaților este convocată de Președintele Camerei Deputaților.
- D Cererea deputaților constituie temeiul solicitării sesiunii extraordinare, dar nu înlocuiește convocarea realizată de președintele Camerei.
9.1 p
Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare, dar a respins o singură solicitare de investitură. Președintele României a efectuat consultările prevăzute de Constituție. Potrivit art. 89 alin. (1), care afirmație este corectă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Dizolvarea nu este permisă în situația descrisă, fiind necesară și respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.
- Expirarea termenului de 60 de zile nu este suficientă: trebuie să fi fost respinse cel puțin două solicitări de investitură. Consultările nu înlocuiesc această condiție, iar dizolvarea este o posibilitate, nu o obligație.
Capcanele
- a) Expirarea termenului de 60 de zile nu este suficientă: este necesară și respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.
- c) Consultările nu obligă Președintele să dizolve Parlamentul. Textul prevede o posibilitate, condiționată inclusiv de respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.
- d) Textul cere consultarea președinților Camerelor, nu acordul sau autorizarea lor, iar numărul solicitărilor respinse este o condiție expresă a dizolvării.
- A Expirarea termenului de 60 de zile nu este suficientă: este necesară și respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.
- B Condițiile sunt cumulative. În situația descrisă, respingerea unei singure solicitări nu îndeplinește cerința constituțională de cel puțin două solicitări respinse.
- C Consultările nu obligă Președintele să dizolve Parlamentul. Textul prevede o posibilitate, condiționată inclusiv de respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.
- D Textul cere consultarea președinților Camerelor, nu acordul sau autorizarea lor, iar numărul solicitărilor respinse este o condiție expresă a dizolvării.
10.1 p
Potrivit Constituției, ce regim se aplică activității Guvernului al cărui mandat a încetat în condițiile articolului 110 alineatele (1) și (2)?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Îndeplinește actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
- Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice. Această activitate continuă până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
Capcanele
- b) După încetarea mandatului, competența este limitată la actele necesare administrării treburilor publice, nu la orice act guvernamental. Această perioadă durează până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern, nu până la validarea următoarelor alegeri.
- c) Momentul care încheie această perioadă este depunerea jurământului de membrii noului Guvern, nu votul parlamentar de încredere.
- d) Activitatea administrativă nu este suspendată: Guvernul continuă să îndeplinească actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
- A Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
- B După încetarea mandatului, competența este limitată la actele necesare administrării treburilor publice, nu la orice act guvernamental. Această perioadă durează până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern, nu până la validarea următoarelor alegeri.
- C Momentul care încheie această perioadă este depunerea jurământului de membrii noului Guvern, nu votul parlamentar de încredere.
- D Activitatea administrativă nu este suspendată: Guvernul continuă să îndeplinească actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
11.1 p
Potrivit Constituției, ce condiție trebuie să îndeplinească un candidat pentru a fi declarat ales Președinte al României în primul tur de scrutin?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Să întrunească majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.
- Pentru alegerea în primul tur, candidatul trebuie să întrunească majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. Pragul nu se raportează la voturile valabil exprimate și nu este suficientă simpla clasare pe primul loc.
Capcanele
- a) Majoritatea cerută se raportează la alegătorii înscriși în listele electorale, nu la voturile valabil exprimate de participanții la scrutin.
- c) Clasarea înaintea celorlalți candidați nu este suficientă în primul tur; candidatul trebuie să întrunească majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.
- d) Textul cere majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale, nu un prag de două treimi.
- A Majoritatea cerută se raportează la alegătorii înscriși în listele electorale, nu la voturile valabil exprimate de participanții la scrutin.
- B Varianta reproduce condiția constituțională pentru declararea candidatului ales în primul tur de scrutin.
- C Clasarea înaintea celorlalți candidați nu este suficientă în primul tur; candidatul trebuie să întrunească majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.
- D Textul cere majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale, nu un prag de două treimi.
12.1 p
La stabilirea categoriei unui proiect de lege, care dintre următoarele reguli de încadrare corespunde articolului 73 din Constituție?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Regimul general al cultelor se reglementează prin lege organică.
- Regimul general al cultelor se reglementează prin lege organică. Legile de revizuire a Constituției sunt constituționale, iar finanțarea partidelor politice și stabilirea infracțiunilor și a pedepselor sunt domenii ale legii organice.
Capcanele
- b) Legile de revizuire a Constituției sunt legi constituționale, nu legi ordinare.
- c) Finanțarea partidelor politice este reglementată prin lege organică, nu prin lege constituțională.
- d) Articolul 73 alineatul (3) litera h) include infracțiunile și pedepsele între domeniile reglementate prin lege organică, nu prin lege ordinară.
- A Articolul 73 alineatul (3) litera s) include regimul general al cultelor între domeniile reglementate prin lege organică.
- B Legile de revizuire a Constituției sunt legi constituționale, nu legi ordinare.
- C Finanțarea partidelor politice este reglementată prin lege organică, nu prin lege constituțională.
- D Articolul 73 alineatul (3) litera h) include infracțiunile și pedepsele între domeniile reglementate prin lege organică, nu prin lege ordinară.
13.1 p
Potrivit art. 88 din Constituție, cum se exercită atribuția Președintelui României de a transmite mesaje privind principalele probleme politice ale națiunii?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.
- Președintele României adresează aceste mesaje Parlamentului. Ele privesc principalele probleme politice ale națiunii.
Capcanele
- a) Destinatarul mesajelor este Parlamentul, nu Guvernul.
- c) Mesajele sunt adresate Parlamentului, nu Curții Constituționale.
- d) Articolul indică Parlamentul ca destinatar al mesajelor, nu autoritățile administrației locale.
- A Destinatarul mesajelor este Parlamentul, nu Guvernul.
- B Varianta reproduce atribuția Președintelui și destinatarul mesajelor prevăzute în art. 88.
- C Mesajele sunt adresate Parlamentului, nu Curții Constituționale.
- D Articolul indică Parlamentul ca destinatar al mesajelor, nu autoritățile administrației locale.
14.1 p
Un deputat pierde drepturile electorale în cursul mandatului. Potrivit articolului 70 din Constituție, ce consecință are această situație asupra calității sale de deputat?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Pierderea drepturilor electorale constituie un caz de încetare a calității de deputat.
- Pierderea drepturilor electorale este un caz distinct de încetare a calității de deputat sau de senator. Încetarea nu este amânată până la întrunirea Camerelor nou alese.
Capcanele
- a) Pierderea drepturilor electorale determină încetarea calității de deputat, nu suspendarea exercitării mandatului până la următoarea sesiune parlamentară.
- b) Depunerea jurământului este o condiție pentru intrarea în exercițiul mandatului, nu o modalitate de păstrare a calității de deputat după pierderea drepturilor electorale.
- d) Întrunirea legală a Camerelor nou alese nu este singurul caz de încetare. Pierderea drepturilor electorale în cursul mandatului determină încetarea calității de deputat fără a aștepta această întrunire.
- A Pierderea drepturilor electorale determină încetarea calității de deputat, nu suspendarea exercitării mandatului până la următoarea sesiune parlamentară.
- B Depunerea jurământului este o condiție pentru intrarea în exercițiul mandatului, nu o modalitate de păstrare a calității de deputat după pierderea drepturilor electorale.
- C Articolul 70 alineatul (2) enumeră expres pierderea drepturilor electorale printre cazurile de încetare a calității de deputat.
- D Întrunirea legală a Camerelor nou alese nu este singurul caz de încetare. Pierderea drepturilor electorale în cursul mandatului determină încetarea calității de deputat fără a aștepta această întrunire.
15.1 p
O moțiune de cenzură a fost respinsă. Potrivit Constituției, în ce situație pot semnatarii acesteia să inițieze o nouă moțiune de cenzură în aceeași sesiune?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Semnatarii pot iniția o nouă moțiune dacă Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114 din Constituție.
- Semnatarii unei moțiuni respinse nu mai pot iniția o nouă moțiune în aceeași sesiune. Excepția intervine când Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114.
Capcanele
- a) Termenul de 3 zile privește dezbaterea moțiunii după prezentarea sa în ședință comună, nu posibilitatea semnatarilor de a iniția o nouă moțiune după respingere.
- b) Strângerea semnăturilor a cel puțin jumătate dintre deputați și senatori nu este prevăzută ca excepție de la interdicția unei noi inițiative în aceeași sesiune.
- c) Aprobarea celor două Camere în ședință comună nu este prevăzută ca modalitate de înlăturare a interdicției. Textul indică drept excepție angajarea răspunderii Guvernului potrivit articolului 114.
- A Termenul de 3 zile privește dezbaterea moțiunii după prezentarea sa în ședință comună, nu posibilitatea semnatarilor de a iniția o nouă moțiune după respingere.
- B Strângerea semnăturilor a cel puțin jumătate dintre deputați și senatori nu este prevăzută ca excepție de la interdicția unei noi inițiative în aceeași sesiune.
- C Aprobarea celor două Camere în ședință comună nu este prevăzută ca modalitate de înlăturare a interdicției. Textul indică drept excepție angajarea răspunderii Guvernului potrivit articolului 114.
- D Angajarea răspunderii Guvernului potrivit articolului 114 este excepția expresă care permite semnatarilor moțiunii respinse să inițieze o nouă moțiune în aceeași sesiune.
16.1 p
Potrivit Constituției, după validarea alegerii sale, candidatul la funcția de Președinte al României depune jurământul:
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) în fața Camerei Deputaților și a Senatului, reunite în ședință comună;
- Candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurământul în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună.
Capcanele
- a) Curtea Constituțională validează rezultatul alegerilor, dar jurământul se depune în fața celor două Camere ale Parlamentului, în ședință comună.
- b) Jurământul se depune în ședința comună a celor două Camere, nu succesiv în ședințe separate.
- d) Textul prevede depunerea jurământului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, nu în cadrul unei reuniuni a Guvernului.
- A Curtea Constituțională validează rezultatul alegerilor, dar jurământul se depune în fața celor două Camere ale Parlamentului, în ședință comună.
- B Jurământul se depune în ședința comună a celor două Camere, nu succesiv în ședințe separate.
- C Varianta reproduce locul și cadrul depunerii jurământului prevăzute expres de articolul 82 alineatul (2).
- D Textul prevede depunerea jurământului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, nu în cadrul unei reuniuni a Guvernului.
17.1 p
Unui deputat i se impune un mandat imperativ privind votul său în Parlament. Potrivit art. 69 din Constituție, care este regimul acestui mandat?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Un asemenea mandat este nul, indiferent de cine îl impune deputatului.
- Constituția prevede că orice mandat imperativ este nul. Acceptarea deputatului, confirmarea alegătorilor sau impunerea de către partid nu constituie excepții.
Capcanele
- a) Acceptarea expresă de către deputat nu înlătură nulitatea: textul declară nul orice mandat imperativ, fără excepții.
- b) Confirmarea prin votul alegătorilor nu poate valida mandatul imperativ, deoarece norma prevede nulitatea oricărui asemenea mandat.
- c) Partidul nu poate stabili un mandat imperativ valabil pentru reprezentantul său, întrucât nulitatea se aplică oricărui mandat imperativ.
- A Acceptarea expresă de către deputat nu înlătură nulitatea: textul declară nul orice mandat imperativ, fără excepții.
- B Confirmarea prin votul alegătorilor nu poate valida mandatul imperativ, deoarece norma prevede nulitatea oricărui asemenea mandat.
- C Partidul nu poate stabili un mandat imperativ valabil pentru reprezentantul său, întrucât nulitatea se aplică oricărui mandat imperativ.
- D Nulitatea privește orice mandat imperativ, fără distincție în funcție de cine îl impune deputatului.
18.1 p
Potrivit Constituției, ce atribuții au parchetele în raport cu activitatea de cercetare penală a poliției judiciare?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Au atribuția de a conduce și de a supraveghea această activitate, în condițiile legii.
- Parchetele conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii. Atribuțiile lor nu se reduc la verificarea rezultatelor după încheierea cercetării sau la reprezentarea poliției judiciare.
Capcanele
- b) Textul atribuie parchetelor conducerea și supravegherea activității, nu doar verificarea rezultatelor după încheierea cercetării.
- c) Conducerea și supravegherea cercetării penale sunt atribuții ale parchetelor; textul nu prevede transmiterea lor către instanțele de judecată.
- d) Varianta neagă atribuțiile privind desfășurarea cercetării penale, deși textul prevede expres conducerea și supravegherea acestei activități de către parchete.
- A Alineatul (3) prevede expres că parchetele conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.
- B Textul atribuie parchetelor conducerea și supravegherea activității, nu doar verificarea rezultatelor după încheierea cercetării.
- C Conducerea și supravegherea cercetării penale sunt atribuții ale parchetelor; textul nu prevede transmiterea lor către instanțele de judecată.
- D Varianta neagă atribuțiile privind desfășurarea cercetării penale, deși textul prevede expres conducerea și supravegherea acestei activități de către parchete.
19.1 p
La o ședință a Guvernului se discută o problemă care nu privește politica externă, apărarea țării sau asigurarea ordinii publice. Potrivit Constituției, în ce condiții poate participa Președintele României și cine prezidează ședința în acest caz?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Poate participa la cererea primului-ministru și prezidează ședința Guvernului la care ia parte.
- În alte situații decât cele enumerate, Președintele României poate participa la cererea primului-ministru. Președintele prezidează ședințele Guvernului la care participă.
Capcanele
- a) Participarea poate avea loc la cererea primului-ministru, dar ședința este prezidată de Președintele României, nu de primul-ministru.
- c) Pentru situația descrisă este necesară cererea primului-ministru; participarea nu este lăsată exclusiv la decizia Președintelui României.
- d) Textul prevede participarea la cererea primului-ministru, nu condiționarea acesteia de aprobarea Parlamentului.
- A Participarea poate avea loc la cererea primului-ministru, dar ședința este prezidată de Președintele României, nu de primul-ministru.
- B În alte situații decât cele enumerate, Președintele României poate participa la cererea primului-ministru și prezidează ședința la care participă.
- C Pentru situația descrisă este necesară cererea primului-ministru; participarea nu este lăsată exclusiv la decizia Președintelui României.
- D Textul prevede participarea la cererea primului-ministru, nu condiționarea acesteia de aprobarea Parlamentului.
← ÎnapoiMai departe →Constituția României, titlul III: instituțiile politice ale statului
Alte capitole
HG nr. 991/2005: Codul de etică și deontologie al polițistuluiLegea nr. 218/2002: organizarea și funcționarea Poliției Române, capitolele I-VLegea nr. 360/2002: Statutul polițistului, capitolul III
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la Poliție?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la Poliție.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.