Constituția României, titlul II: drepturi, libertăți și îndatoriri fundamentale (partea 3)

19 grile originale la constituția româniei, titlul ii: drepturi, libertăți și îndatoriri fundamentale, după Constituția României, republicată în 2003. Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 23, art. 47, art. 25, art. 45, art. 42, art. 35, art. 57, art. 36.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Unei persoane arestate urmează să i se aducă la cunoștință învinuirea. Potrivit Constituției, cum trebuie realizată această informare?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) În cel mai scurt termen, în prezența unui avocat ales sau numit din oficiu.

  1. Învinuirea se aduce la cunoștință în cel mai scurt termen și numai în prezența unui avocat, ales sau numit din oficiu. Comunicarea de îndată privește motivele reținerii sau ale arestării.

Capcanele

  • a) Comunicarea învinuirii trebuie realizată în cel mai scurt termen, nu amânată până la începerea judecății.
  • b) Învinuirea se comunică în cel mai scurt termen, numai în prezența unui avocat, nu a unei persoane de încredere care îl înlocuiește. Informarea de îndată privește motivele reținerii sau arestării.
  • c) Prezența avocatului este obligatorie la comunicarea învinuirii, nu condiționată de cererea persoanei arestate.
  • A Comunicarea învinuirii trebuie realizată în cel mai scurt termen, nu amânată până la începerea judecății.
  • B Învinuirea se comunică în cel mai scurt termen, numai în prezența unui avocat, nu a unei persoane de încredere care îl înlocuiește. Informarea de îndată privește motivele reținerii sau arestării.
  • C Prezența avocatului este obligatorie la comunicarea învinuirii, nu condiționată de cererea persoanei arestate.
  • D Varianta respectă atât termenul comunicării învinuirii, cât și obligația prezenței unui avocat ales sau numit din oficiu.

2.1 p

Potrivit art. 47 din Constituția României, cum este reglementat dreptul cetățenilor la alte forme de asigurări sociale?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Cetățenii au dreptul la forme publice sau private, prevăzute de lege.

  1. Constituția recunoaște dreptul cetățenilor la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Reglementarea include ambele forme și le leagă de prevederile legii.

Capcanele

  • b) Textul include expres asigurările sociale private, nu doar pe cele publice.
  • c) Recunoașterea dreptului privește formele de asigurări sociale private prevăzute de lege, nu forme garantate independent de lege.
  • d) Textul consacră un drept al cetățenilor, nu o facilitate acordată discreționar.
  • A Articolul recunoaște dreptul cetățenilor la alte forme de asigurări sociale, atât publice, cât și private, prevăzute de lege.
  • B Textul include expres asigurările sociale private, nu doar pe cele publice.
  • C Recunoașterea dreptului privește formele de asigurări sociale private prevăzute de lege, nu forme garantate independent de lege.
  • D Textul consacră un drept al cetățenilor, nu o facilitate acordată discreționar.

3.1 p

Un cetățean român care a emigrat dorește să revină în țară și să locuiască într-o altă localitate decât cea din care a plecat. Potrivit art. 25 alin. (2) din Constituție, ce drepturi îi sunt asigurate?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Poate reveni în țară și își poate stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară.

  1. Fiecărui cetățean îi sunt asigurate dreptul de a reveni în țară și dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară. Emigrarea nu înlătură aceste drepturi.

Capcanele

  • a) Domiciliul nu trebuie păstrat în localitatea din care cetățeanul a emigrat; acesta poate fi stabilit în orice localitate din țară.
  • c) Emigrarea nu înlătură dreptul constituțional de revenire în țară; textul le asigură pe ambele.
  • d) Garanția constituțională include expres dreptul de stabilire a domiciliului sau reședinței în orice localitate din țară.
  • A Domiciliul nu trebuie păstrat în localitatea din care cetățeanul a emigrat; acesta poate fi stabilit în orice localitate din țară.
  • B Art. 25 alin. (2) asigură atât dreptul de revenire în țară, cât și dreptul de stabilire a domiciliului sau reședinței în orice localitate din țară.
  • C Emigrarea nu înlătură dreptul constituțional de revenire în țară; textul le asigură pe ambele.
  • D Garanția constituțională include expres dreptul de stabilire a domiciliului sau reședinței în orice localitate din țară.

4.1 p

Potrivit Constituției, care este conținutul garanției privind libertatea economică?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Sunt garantate accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile prevăzute de lege.

  1. Constituția garantează accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă. Exercitarea acestora este garantată în condițiile legii.

Capcanele

  • a) Textul garantează expres accesul liber al persoanei la o activitate economică, nu obținerea profitului.
  • c) Libera inițiativă este inclusă expres în garanția constituțională, nu exclusă din aceasta.
  • d) Garanția privește exercitarea în condițiile legii, nu indiferent de respectarea acestora.
  • A Textul garantează expres accesul liber al persoanei la o activitate economică, nu obținerea profitului.
  • B Varianta redă toate componentele garanției: accesul liber la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii.
  • C Libera inițiativă este inclusă expres în garanția constituțională, nu exclusă din aceasta.
  • D Garanția privește exercitarea în condițiile legii, nu indiferent de respectarea acestora.

5.1 p

Potrivit Constituției, în ce condiții activitățile desfășurate în locul îndatoririlor militare sunt exceptate expres de la noțiunea de muncă forțată?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Dacă sunt desfășurate potrivit legii, în locul îndatoririlor militare, din motive religioase sau de conștiință.

  1. Excepția privește activitățile desfășurate potrivit legii în locul îndatoririlor militare, din motive religioase sau de conștiință. Textul nu prevede motivele profesionale, medicale sau familiale ca temeiuri ale acestei excepții.

Capcanele

  • a) Textul nu prevede solicitarea angajatorului sau continuarea activității profesionale ca temei al exceptării, ci desfășurarea activităților potrivit legii, din motive religioase sau de conștiință.
  • b) Protejarea sănătății și recomandarea medicului nu sunt condițiile prevăzute în text pentru această exceptare.
  • d) Textul nu stabilește întreținerea familiei sau aprobarea autorității militare drept condiții ale exceptării activităților alternative.
  • A Textul nu prevede solicitarea angajatorului sau continuarea activității profesionale ca temei al exceptării, ci desfășurarea activităților potrivit legii, din motive religioase sau de conștiință.
  • B Protejarea sănătății și recomandarea medicului nu sunt condițiile prevăzute în text pentru această exceptare.
  • C Varianta reproduce condițiile prevăzute expres: activitățile sunt desfășurate potrivit legii, în locul îndatoririlor militare, din motive religioase sau de conștiință.
  • D Textul nu stabilește întreținerea familiei sau aprobarea autorității militare drept condiții ale exceptării activităților alternative.

6.1 p

O societate comercială susține că îndatorirea constituțională de a proteja și a ameliora mediul înconjurător revine persoanelor fizice, nu și persoanelor juridice. Potrivit art. 35 din Constituția României, cum se apreciază această susținere?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Susținerea este neîntemeiată, deoarece atât persoanele fizice, cât și cele juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul.

  1. Îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător revine atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice. Societatea comercială nu este exceptată de la această îndatorire.

Capcanele

  • a) Art. 35 alin. (3) impune îndatoriri privind mediul și persoanelor juridice, nu doar persoanelor fizice.
  • b) Îndatorirea persoanelor juridice este prevăzută direct de textul constituțional, fără a fi condiționată de un angajament voluntar încheiat cu statul.
  • c) Textul nu împarte sarcinile între cele două categorii: atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice au îndatorirea de a proteja și de a ameliora mediul.
  • A Art. 35 alin. (3) impune îndatoriri privind mediul și persoanelor juridice, nu doar persoanelor fizice.
  • B Îndatorirea persoanelor juridice este prevăzută direct de textul constituțional, fără a fi condiționată de un angajament voluntar încheiat cu statul.
  • C Textul nu împarte sarcinile între cele două categorii: atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice au îndatorirea de a proteja și de a ameliora mediul.
  • D Susținerea societății este neîntemeiată, deoarece art. 35 alin. (3) prevede expres îndatorirea de protejare și ameliorare a mediului pentru persoanele fizice și juridice.

7.1 p

Un apatrid consideră că lipsa cetățeniei îl exclude de la obligația prevăzută de art. 57 din Constituție. Cum se aplică această obligație în cazul său?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Apatridul trebuie să își exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.

  1. Articolul 57 îi include expres pe apatrizi între persoanele obligate să își exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți. Textul nu condiționează obligația de domiciliu, notificare sau dobândirea cetățeniei române.

Capcanele

  • a) Textul include expres apatrizii și nu condiționează obligația de stabilirea domiciliului în România.
  • c) Textul impune obligația apatrizilor fără să prevadă condiția unei notificări individuale de către autorități.
  • d) Obligația se aplică persoanei în calitate de apatrid, nu doar după dobândirea cetățeniei române.
  • A Textul include expres apatrizii și nu condiționează obligația de stabilirea domiciliului în România.
  • B Obligația se aplică expres apatrizilor, care trebuie să își exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință și fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți.
  • C Textul impune obligația apatrizilor fără să prevadă condiția unei notificări individuale de către autorități.
  • D Obligația se aplică persoanei în calitate de apatrid, nu doar după dobândirea cetățeniei române.

8.1 p

Potrivit art. 36 alin. (2) din Constituție, în care dintre următoarele situații o persoană condamnată nu are drept de vot ca efect al condamnării?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Condamnarea la pierderea drepturilor electorale este stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

  1. Excluderea de la dreptul de vot privește persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă. Simpla condamnare la închisoare sau la amendă nu îndeplinește această condiție.

Capcanele

  • a) Executarea unei pedepse cu închisoarea nu este suficientă. Textul cere condamnarea definitivă la pierderea drepturilor electorale.
  • b) Pierderea drepturilor electorale trebuie stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă. O hotărâre care nu a devenit definitivă nu îndeplinește această condiție.
  • d) O amendă penală aplicată definitiv, fără condamnarea la pierderea drepturilor electorale, nu constituie situația de excludere de la vot prevăzută de text.
  • A Executarea unei pedepse cu închisoarea nu este suficientă. Textul cere condamnarea definitivă la pierderea drepturilor electorale.
  • B Pierderea drepturilor electorale trebuie stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă. O hotărâre care nu a devenit definitivă nu îndeplinește această condiție.
  • C Varianta îndeplinește ambele condiții prevăzute de text: condamnarea la pierderea drepturilor electorale și caracterul definitiv al hotărârii judecătorești.
  • D O amendă penală aplicată definitiv, fără condamnarea la pierderea drepturilor electorale, nu constituie situația de excludere de la vot prevăzută de text.

9.1 p

Potrivit Constituției, prin ce act se stabilesc alte categorii de funcționari publici care nu pot face parte din partide politice, în afara celor enumerate expres?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Printr-o lege organică ce stabilește categoriile de funcționari publici vizate de interdicție.

  1. Alte categorii de funcționari publici care nu pot face parte din partide politice se stabilesc prin lege organică. Constituția precizează expres tipul actului necesar.

Capcanele

  • b) Categoriile se stabilesc prin lege organică, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • c) Categoriile se stabilesc prin lege organică, nu prin statutele partidelor politice.
  • d) Categoriile se stabilesc prin lege organică, nu prin decret al Președintelui României.
  • A Articolul 40 alineatul (3) prevede expres că alte categorii de funcționari publici supuse interdicției sunt stabilite prin lege organică.
  • B Categoriile se stabilesc prin lege organică, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • C Categoriile se stabilesc prin lege organică, nu prin statutele partidelor politice.
  • D Categoriile se stabilesc prin lege organică, nu prin decret al Președintelui României.

10.1 p

Potrivit art. 44 alin. (8) din Constituție, care este regula privind protecția averii dobândite licit?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Caracterul licit al dobândirii se prezumă, iar averea dobândită licit nu poate fi confiscată.

  1. Constituția interzice confiscarea averii dobândite licit și prezumă caracterul licit al dobândirii. Protecția nu este condiționată de dovedirea prealabilă a provenienței sau de o hotărâre judecătorească.

Capcanele

  • a) Caracterul licit al dobândirii se prezumă, nu trebuie dovedit de proprietar pentru a beneficia de protecția prevăzută.
  • c) Alineatul (8) interzice confiscarea averii dobândite licit și nu prevede o excepție justificată prin interes public.
  • d) Protecția nu este condiționată de o hotărâre judecătorească de recunoaștere a legalității dobândirii, deoarece caracterul licit se prezumă.
  • A Caracterul licit al dobândirii se prezumă, nu trebuie dovedit de proprietar pentru a beneficia de protecția prevăzută.
  • B Varianta reproduce regula potrivit căreia averea dobândită licit nu poate fi confiscată, iar caracterul licit al dobândirii se prezumă.
  • C Alineatul (8) interzice confiscarea averii dobândite licit și nu prevede o excepție justificată prin interes public.
  • D Protecția nu este condiționată de o hotărâre judecătorească de recunoaștere a legalității dobândirii, deoarece caracterul licit se prezumă.

11.1 p

Potrivit art. 33 alin. (2) din Constituția României, care este regimul libertății persoanei în raport cu spiritualitatea și valorile culturale?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Persoana este liberă să își dezvolte spiritualitatea și să acceadă la valorile culturii naționale și universale, fără îngrădirea acestei libertăți.

  1. Libertatea de dezvoltare a spiritualității și de acces la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită. Textul nu permite restricțiile sau excluderile propuse în celelalte variante.

Capcanele

  • a) Textul nu condiționează accesul la valorile culturii universale de aprobarea autorităților, ci interzice îngrădirea acestei libertăți.
  • b) Libertatea garantată include expres accesul la valorile culturii universale, nu doar la cele ale culturii naționale.
  • c) Alineatul citat interzice îngrădirea libertății de dezvoltare a spiritualității și de acces la valorile culturale, fără a prevedea excepția invocată pentru promovarea culturii naționale.
  • A Textul nu condiționează accesul la valorile culturii universale de aprobarea autorităților, ci interzice îngrădirea acestei libertăți.
  • B Libertatea garantată include expres accesul la valorile culturii universale, nu doar la cele ale culturii naționale.
  • C Alineatul citat interzice îngrădirea libertății de dezvoltare a spiritualității și de acces la valorile culturale, fără a prevedea excepția invocată pentru promovarea culturii naționale.
  • D Varianta reproduce sensul alineatului: libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită.

12.1 p

Potrivit Constituției, ce condiții privind cetățenia și domiciliul sunt prevăzute pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice, civile sau militare?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Atât funcțiile și demnitățile civile, cât și cele militare pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoane cu cetățenia română și domiciliul în țară.

  1. Constituția cere cumulativ cetățenia română și domiciliul în țară, în condițiile legii. Regula privește atât funcțiile și demnitățile publice civile, cât și pe cele militare.

Capcanele

  • a) Cetățenia română nu este suficientă: textul cere și domiciliul în țară, nu în străinătate.
  • b) Pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice, textul cere cetățenia română, nu doar cetățenia unui stat al Uniunii Europene.
  • c) Condițiile cetățeniei române și domiciliului în țară se aplică atât funcțiilor și demnităților civile, cât și celor militare. Textul nu prevede criteriul nașterii pe teritoriul României.
  • A Cetățenia română nu este suficientă: textul cere și domiciliul în țară, nu în străinătate.
  • B Pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice, textul cere cetățenia română, nu doar cetățenia unui stat al Uniunii Europene.
  • C Condițiile cetățeniei române și domiciliului în țară se aplică atât funcțiilor și demnităților civile, cât și celor militare. Textul nu prevede criteriul nașterii pe teritoriul României.
  • D Varianta reproduce condițiile constituționale: cetățenia română și domiciliul în țară, pentru funcțiile și demnitățile publice civile sau militare, în condițiile legii.

13.1 p

Într-un litigiu aflat pe rolul unei instanțe, ce garanții recunoaște expres Constituția părților privind desfășurarea procesului și durata soluționării?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

  1. Constituția garantează părților un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Nu stabilește în acest alineat încheierea judecății la primul termen sau obținerea unei soluții favorabile.

Capcanele

  • a) Textul garantează soluționarea într-un termen rezonabil, nu încheierea judecății la primul termen.
  • b) Textul nu recunoaște părților dreptul de a stabili prin acord durata obligatorie a procesului sau regulile de judecată.
  • d) Textul garantează un proces echitabil și un termen rezonabil, nu examinarea prioritară sau o soluție favorabilă persoanei care sesizează instanța.
  • A Textul garantează soluționarea într-un termen rezonabil, nu încheierea judecății la primul termen.
  • B Textul nu recunoaște părților dreptul de a stabili prin acord durata obligatorie a procesului sau regulile de judecată.
  • C Varianta reproduce exact garanțiile recunoscute expres părților de articolul 21 alineatul (3).
  • D Textul garantează un proces echitabil și un termen rezonabil, nu examinarea prioritară sau o soluție favorabilă persoanei care sesizează instanța.

14.1 p

Potrivit Constituției, cum este organizat și garantat învățământul religios în școlile de stat?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Organizarea și garantarea învățământului religios în școlile de stat se realizează prin lege.

  1. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege. Constituția nu atribuie acest rol hotărârilor Guvernului, regulamentelor școlare sau actelor proprii ale cultelor.

Capcanele

  • a) Constituția prevede organizarea și garantarea prin lege, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • b) Temeiul organizării și garantării este legea, nu regulamentul intern al fiecărei școli.
  • d) Organizarea și garantarea în școlile de stat se realizează prin lege, nu prin acte proprii ale cultelor.
  • A Constituția prevede organizarea și garantarea prin lege, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • B Temeiul organizării și garantării este legea, nu regulamentul intern al fiecărei școli.
  • C Varianta reproduce regula constituțională privind organizarea și garantarea învățământului religios în școlile de stat prin lege.
  • D Organizarea și garantarea în școlile de stat se realizează prin lege, nu prin acte proprii ale cultelor.

15.1 p

Potrivit Constituției, ce regulă trebuie respectată în organizarea cultelor religioase?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Cultele religioase se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii.

  1. Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii. Organizarea trebuie să respecte condițiile legii.

Capcanele

  • a) Cultele se organizează potrivit statutelor proprii, nu unor statute stabilite de autoritățile statului.
  • c) Organizarea cultelor trebuie să respecte condițiile legii; regulile interne nu permit organizarea în afara acestora.
  • d) Constituția prevede statute proprii ale cultelor, nu un statut comun obligatoriu pentru diferitele culte.
  • A Cultele se organizează potrivit statutelor proprii, nu unor statute stabilite de autoritățile statului.
  • B Varianta reproduce regula constituțională privind organizarea cultelor potrivit statutelor proprii, în condițiile legii.
  • C Organizarea cultelor trebuie să respecte condițiile legii; regulile interne nu permit organizarea în afara acestora.
  • D Constituția prevede statute proprii ale cultelor, nu un statut comun obligatoriu pentru diferitele culte.

16.1 p

Potrivit art. 53 alin. (1) din Constituție, care situație respectă cerința privind actul prin care poate fi restrâns exercițiul unui drept?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Restrângerea este stabilită prin lege, fiind impusă de necesitatea desfășurării instrucției penale.

  1. Exercițiul unui drept poate fi restrâns numai prin lege. Desfășurarea instrucției penale este unul dintre scopurile prevăzute expres, iar invocarea unui scop admis nu înlocuiește cerința restrângerii prin lege.

Capcanele

  • a) Ordinul unui ministru nu respectă cerința restrângerii numai prin lege, chiar dacă motivul invocat este apărarea securității naționale.
  • c) Hotărârea consiliului local nu respectă cerința restrângerii numai prin lege, chiar dacă urmărește protejarea sănătății publice.
  • d) Dispoziția administrativă a prefectului nu respectă cerința restrângerii numai prin lege, chiar dacă urmărește prevenirea consecințelor unei calamități naturale.
  • A Ordinul unui ministru nu respectă cerința restrângerii numai prin lege, chiar dacă motivul invocat este apărarea securității naționale.
  • B Restrângerea este stabilită prin lege, iar desfășurarea instrucției penale este unul dintre scopurile expres prevăzute la alin. (1).
  • C Hotărârea consiliului local nu respectă cerința restrângerii numai prin lege, chiar dacă urmărește protejarea sănătății publice.
  • D Dispoziția administrativă a prefectului nu respectă cerința restrângerii numai prin lege, chiar dacă urmărește prevenirea consecințelor unei calamități naturale.

17.1 p

Potrivit Constituției, cum se raportează statutul copiilor din afara căsătoriei la cel al copiilor din căsătorie, în fața legii?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.

  1. Constituția consacră egalitatea în fața legii a copiilor din afara căsătoriei cu cei din căsătorie. Această egalitate nu este condiționată de căsătoria ulterioară a părinților sau de adopție.

Capcanele

  • b) Textul consacră egalitatea fără să o condiționeze de încheierea ulterioară a căsătoriei între părinți.
  • c) Un statut juridic superior al copiilor din căsătorie ar contrazice egalitatea în fața legii prevăzută expres.
  • d) Textul prevede egalitatea în fața legii fără să impună adopția copilului din afara căsătoriei de către o familie căsătorită.
  • A Articolul 48 alineatul (3) prevede expres egalitatea în fața legii a copiilor din afara căsătoriei cu cei din căsătorie.
  • B Textul consacră egalitatea fără să o condiționeze de încheierea ulterioară a căsătoriei între părinți.
  • C Un statut juridic superior al copiilor din căsătorie ar contrazice egalitatea în fața legii prevăzută expres.
  • D Textul prevede egalitatea în fața legii fără să impună adopția copilului din afara căsătoriei de către o familie căsătorită.

18.1 p

O autoritate publică primește o petiție. Potrivit Constituției, ce regulă se aplică răspunsului la aceasta?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Autoritatea trebuie să răspundă în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii.

  1. Autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții. Termenele și condițiile răspunsului sunt stabilite potrivit legii.

Capcanele

  • a) Termenele și condițiile răspunsului sunt stabilite potrivit legii, nu de către petent.
  • b) Răspunsul la petiții este o obligație a autorităților publice, nu o opțiune dependentă de resursele disponibile.
  • c) Textul instituie obligația autorităților publice de a răspunde la petiții fără a o condiționa de o dispoziție a unei instanțe.
  • A Termenele și condițiile răspunsului sunt stabilite potrivit legii, nu de către petent.
  • B Răspunsul la petiții este o obligație a autorităților publice, nu o opțiune dependentă de resursele disponibile.
  • C Textul instituie obligația autorităților publice de a răspunde la petiții fără a o condiționa de o dispoziție a unei instanțe.
  • D Varianta reproduce regula constituțională privind obligația de a răspunde în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii.

19.1 p

Potrivit art. 50 din Constituție, ce cerință trebuie respectată în realizarea politicii naționale privind persoanele cu handicap, în raport cu părinții și tutorii?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Realizarea politicii naționale trebuie să respecte drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.

  1. Statul realizează politica națională respectând atât drepturile, cât și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor. Textul nu prevede preluarea îndatoririlor de către stat sau transformarea drepturilor într-un rol consultativ.

Capcanele

  • a) Textul impune respectarea îndatoririlor ce revin părinților și tutorilor, nu preluarea acestora de către stat.
  • b) Drepturile părinților și tutorilor trebuie respectate, nu transformate într-un rol consultativ.
  • d) Textul cere respectarea îndatoririlor părinților și tutorilor și nu prevede că îndeplinirea acestora devine facultativă.
  • A Textul impune respectarea îndatoririlor ce revin părinților și tutorilor, nu preluarea acestora de către stat.
  • B Drepturile părinților și tutorilor trebuie respectate, nu transformate într-un rol consultativ.
  • C Varianta reproduce cerința expresă ca realizarea politicii naționale să respecte atât drepturile, cât și îndatoririle părinților și tutorilor.
  • D Textul cere respectarea îndatoririlor părinților și tutorilor și nu prevede că îndeplinirea acestora devine facultativă.

← ÎnapoiConstituția României, titlul II: drepturi, libertăți și îndatoriri fundamentale

Alte capitole

Constituția României, titlul III: instituțiile politice ale statuluiHG nr. 991/2005: Codul de etică și deontologie al polițistuluiLegea nr. 218/2002: organizarea și funcționarea Poliției Române, capitolele I-V