Alcătuirea corpului uman (pag. 7-9)
16 grile originale la alcătuirea corpului uman, după Biologie, manual pentru clasa a XI-a, Cristescu et al., Corint (OMEC 4742/2006), manuale.edu.ro (pag. 7-9). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: Alcătuirea corpului uman, Alcătuirea corpului uman / Nucleul: carioplasmă, cromatină și începutul diviziunii.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Un fragment provine fie din epiteliul mucoasei intestinale, fie din epiteliul tubilor renali. Se observă microvili, dar nu se oferă alt reper. Ce concluzie despre proveniență este justificată?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Ambele origini rămân posibile pe baza acestei structuri comune.
- Ambele origini rămân posibile, deoarece microvilii sunt comuni celor două exemple.
Capcanele
- a) Microvilii nu exclud originea renală.
- d) Microvilii nu exclud originea intestinală.
- e) Microvilii nu sunt pseudopodele temporare ale leucocitelor.
- A Microvilii nu exclud originea renală.
- B Ambele origini rămân posibile, deoarece microvilii sunt comuni celor două exemple.
- D Microvilii nu exclud originea intestinală.
- E Microvilii nu sunt pseudopodele temporare ale leucocitelor.
2.1 p
Care afirmație despre învelișul nucleului este greșită?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Spațiul perinuclear se află între foița internă și cromatină.
- Aceasta este afirmația greșită: spațiul perinuclear se află între cele două membrane nucleare, nu între foița internă și cromatină.
Capcanele
- a) Afirmația este adevărată: membrana nucleară are două foițe, deci nu este răspunsul cerut.
- c) Afirmația este adevărată: foița internă este aderentă miezului nuclear.
- d) Afirmația este adevărată: foița externă prezintă ribozomi.
- e) Afirmația este adevărată: foița externă se continuă cu membranele reticulului endoplasmic.
- A Afirmația este adevărată: membrana nucleară are două foițe, deci nu este răspunsul cerut.
- B Aceasta este afirmația greșită: spațiul perinuclear se află între cele două membrane nucleare, nu între foița internă și cromatină.
- C Afirmația este adevărată: foița internă este aderentă miezului nuclear.
- D Afirmația este adevărată: foița externă prezintă ribozomi.
- E Afirmația este adevărată: foița externă se continuă cu membranele reticulului endoplasmic.
3.1 p
O reconstrucție celulară urmărește o foiță a învelișului nuclear care poartă ribozomi și se continuă cu reticulul endoplasmic. Unde este plasată corect această foiță față de celelalte repere nucleare?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Spre citoplasmă, separată de foița internă prin spațiul perinuclear.
- Foița cu ribozomi este externă, spre citoplasmă, iar spațiul perinuclear o separă de foița internă.
Capcanele
- a) Foița externă nu este în miez, iar spațiul dintre foițe este perinuclear.
- c) Spațiul perinuclear este între foițe și nu înlocuiește cele două membrane.
- d) Foița internă aderentă miezului nu este cea externă cu ribozomi.
- e) Localizarea spre citoplasmă este corectă, dar negarea continuității cu reticulul este falsă.
- A Foița externă nu este în miez, iar spațiul dintre foițe este perinuclear.
- B Foița cu ribozomi este externă, spre citoplasmă, iar spațiul perinuclear o separă de foița internă.
- C Spațiul perinuclear este între foițe și nu înlocuiește cele două membrane.
- D Foița internă aderentă miezului nu este cea externă cu ribozomi.
- E Localizarea spre citoplasmă este corectă, dar negarea continuității cu reticulul este falsă.
4.1 p
Într-o comparație sunt etichetate procesul X drept difuziune facilitată și procesul Y drept transport activ. Cercetătorul clasifică X ca activ doar fiindcă este facilitat. Ce corecție este justificată?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) X este pasiv, iar Y necesită cheltuială energetică.
- X este pasiv, iar Y implică o cheltuială energetică.
Capcanele
- a) X, osmoza și difuziunea simplă sunt pasive, nu active.
- c) Transportul transmembranar include și procese active; Y nu este pasiv.
- d) Difuziunea facilitată X este pasivă, iar transportul activ Y necesită energie.
- e) Y este declarat transport activ, deci nu poate fi reclasificat pasiv prin termenul facilitat.
- A X, osmoza și difuziunea simplă sunt pasive, nu active.
- B X este pasiv, iar Y implică o cheltuială energetică.
- C Transportul transmembranar include și procese active; Y nu este pasiv.
- D Difuziunea facilitată X este pasivă, iar transportul activ Y necesită energie.
- E Y este declarat transport activ, deci nu poate fi reclasificat pasiv prin termenul facilitat.
5.1 p
La microscop, un marker este localizat între cele două foițe ale învelișului nuclear. Care interpretare respectă această delimitare?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Markerul se află în spațiul perinuclear.
- Spațiul dintre cele două membrane ale învelișului nuclear se numește spațiu perinuclear.
Capcanele
- a) Fața citoplasmatică a foiței externe este în exteriorul învelișului, nu între foițe.
- b) Substanța fundamentală este intercelulară și nu corespunde spațiului descris dintre membranele învelișului nuclear.
- c) Substanța care unește celulele este intercelulară, nu spațiul dintre membranele învelișului nuclear.
- A Fața citoplasmatică a foiței externe este în exteriorul învelișului, nu între foițe.
- B Substanța fundamentală este intercelulară și nu corespunde spațiului descris dintre membranele învelișului nuclear.
- C Substanța care unește celulele este intercelulară, nu spațiul dintre membranele învelișului nuclear.
- E Spațiul dintre cele două membrane ale învelișului nuclear se numește spațiu perinuclear.
6.1 p
La începutul diviziunii se observă modificarea rețelei de cromatină și manifestarea centrozomului din apropierea nucleului. Un observator susține că centriolii sunt materia din care se formează cromozomii, deoarece evenimentele coincid. Care obiecție este corectă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Momentul comun nu identifică centriolii drept material cromozomial.
- Momentul comun nu dovedește că centriolii devin material cromozomial.
Capcanele
- b) Cromozomii provin din cromatină; pasajul nu îi derivă din spațiul perinuclear.
- c) Cromatina este organizată în cromozomi, nu eliminată înaintea lor.
- A Momentul comun nu dovedește că centriolii devin material cromozomial.
- B Cromozomii provin din cromatină; pasajul nu îi derivă din spațiul perinuclear.
- C Cromatina este organizată în cromozomi, nu eliminată înaintea lor.
7.1 p
Un model al învelișului nuclear păstrează pozițiile celor două foițe, dar are porii închiși. Un trasor din citoplasmă traversează numai foița externă, fiind oprit de cea internă. În ce compartiment delimitat de înveliș se poate acumula?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) În spațiul dintre foițele învelișului nuclear.
- Trasorul se poate acumula în spațiul perinuclear dintre cele două foițe.
Capcanele
- a) După trecerea foiței externe, trasorul nu mai este pe partea ei citoplasmatică.
- b) Porii sunt închiși, iar foița internă nu a fost traversată.
- e) Intrarea în miezul nuclear cere traversarea foiței interne.
- A După trecerea foiței externe, trasorul nu mai este pe partea ei citoplasmatică.
- B Porii sunt închiși, iar foița internă nu a fost traversată.
- C Trasorul se poate acumula în spațiul perinuclear dintre cele două foițe.
- E Intrarea în miezul nuclear cere traversarea foiței interne.
8.1 p
O celulă elimină un produs de secreție după ce vezicula care îl conține fuzionează cu membrana plasmatică. Procesul descris este:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) exocitoza
- Fuziunea veziculei cu membrana și eliminarea conținutului intracelular în exterior definesc exocitoza.
Capcanele
- c) Endocitoza aduce material extracelular în celulă prin invaginare; enunțul descrie eliminarea.
- e) Fagocitoza este o formă de endocitoză, deci nu corespunde eliminării prin fuziune.
- A Fuziunea veziculei cu membrana și eliminarea conținutului intracelular în exterior definesc exocitoza.
- C Endocitoza aduce material extracelular în celulă prin invaginare; enunțul descrie eliminarea.
- E Fagocitoza este o formă de endocitoză, deci nu corespunde eliminării prin fuziune.
9.1 p
Două molecule folosesc aceeași proteină transportoare membranară. Care comportament este compatibil cu proprietățile acestui transport?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Poate apărea competiție între molecule, iar transportul are un maxim.
- Folosirea aceluiași transportor permite competiția, iar saturabilitatea implică un transport maxim.
Capcanele
- a) Transportul este saturabil, astfel că există un maxim pentru substanța transportată.
- b) Specificitatea nu exclude competiția moleculelor pentru același transportor.
- d) Competiția descrisă privește aceeași proteină transportoare, nu numai proteine diferite.
- e) Transportul cu proteine transportoare este specific, pe lângă faptul că este saturabil.
- A Transportul este saturabil, astfel că există un maxim pentru substanța transportată.
- B Specificitatea nu exclude competiția moleculelor pentru același transportor.
- C Folosirea aceluiași transportor permite competiția, iar saturabilitatea implică un transport maxim.
- D Competiția descrisă privește aceeași proteină transportoare, nu numai proteine diferite.
- E Transportul cu proteine transportoare este specific, pe lângă faptul că este saturabil.
10.1 p
Două compartimente X și Y conțin același solvit, care nu poate traversa membrana dintre ele. Membrana permite trecerea apei. X are soluția mai diluată, iar Y pe cea mai concentrată. În absența unei diferențe de presiune impuse, care este sensul inițial al osmozei?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Apa trece din X spre Y, către soluția mai concentrată.
- Apa trece net din soluția mai diluată X spre soluția mai concentrată Y.
Capcanele
- b) Solvitul nu traversează membrana, iar apa poate traversa.
- c) Solvitul impermeant nu poate însoți apa prin membrană.
- d) X are mai mult solvent relativ, însă fluxul net pleacă din X, nu se îndreaptă spre el.
- e) Sensul osmotic inițial este din X spre Y, nu invers.
- A Apa trece net din soluția mai diluată X spre soluția mai concentrată Y.
- B Solvitul nu traversează membrana, iar apa poate traversa.
- C Solvitul impermeant nu poate însoți apa prin membrană.
- D X are mai mult solvent relativ, însă fluxul net pleacă din X, nu se îndreaptă spre el.
- E Sensul osmotic inițial este din X spre Y, nu invers.
11.1 p
Într-un sistem membranar, transportul moleculei X atinge un plafon. Molecula Y, care folosește aceeași proteină transportoare, reduce transportul lui X când este adăugată. Ce proprietăți explică împreună cele două observații?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Saturabilitatea transportului și competiția pentru aceeași proteină.
- Plafonul este explicat prin saturabilitate, iar inhibarea de către Y prin competiția pentru transportorul comun.
Capcanele
- b) Observațiile privesc molecule transportate prin aceeași proteină, nu osmoza apei.
- c) Enunțul precizează existența unei proteine comune, deci nu absența proteinelor.
- d) Un plafon contrazice creșterea nelimitată, iar folosirea unui transportor comun nu înseamnă lipsa specificității.
- e) Plafonul și reducerea transportului printr-un substrat comun nu sunt explicate prin difuziune liberă fără competiție.
- A Plafonul este explicat prin saturabilitate, iar inhibarea de către Y prin competiția pentru transportorul comun.
- B Observațiile privesc molecule transportate prin aceeași proteină, nu osmoza apei.
- C Enunțul precizează existența unei proteine comune, deci nu absența proteinelor.
- D Un plafon contrazice creșterea nelimitată, iar folosirea unui transportor comun nu înseamnă lipsa specificității.
- E Plafonul și reducerea transportului printr-un substrat comun nu sunt explicate prin difuziune liberă fără competiție.
12.1 p
În experimentul X, materialul din exterior este cuprins într-o veziculă formată prin invaginarea membranei. În Y, o veziculă cu material intracelular fuzionează cu membrana și își evacuează conținutul. Care comparație a proceselor este corectă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) X este endocitoză, iar Y este exocitoză.
- Invaginarea cu material extracelular este endocitoză, iar fuziunea cu evacuare este exocitoză.
Capcanele
- b) Y este exocitoză deoarece vezicula fuzionează și evacuează materialul în exterior.
- c) X introduce material din exterior, iar Y îl elimină; denumirile propuse sunt inversate.
- d) X este endocitoză, deși modifică membrana ca și exocitoza.
- B Y este exocitoză deoarece vezicula fuzionează și evacuează materialul în exterior.
- C X introduce material din exterior, iar Y îl elimină; denumirile propuse sunt inversate.
- D X este endocitoză, deși modifică membrana ca și exocitoza.
- E Invaginarea cu material extracelular este endocitoză, iar fuziunea cu evacuare este exocitoză.
13.1 p
Un cercetător dorește să izoleze trecerea osmotică a apei între două soluții. Membrana aleasă lasă însă solventul și solvitul să treacă la fel de ușor. Ce condiție a montajului trebuie schimbată?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Membrana trebuie să favorizeze trecerea solventului față de solvit.
- Pentru montajul osmotic membrana trebuie să fie mai permeabilă pentru solvent decât pentru solvit.
Capcanele
- a) Impermeabilizarea pentru apă ar împiedica tocmai trecerea osmotică a solventului urmărită.
- b) O proteină transportoare nu înlocuiește apa ca solvent al celor două soluții pentru studiul osmozei.
- d) Pasajul liber obligatoriu al ionilor nu constituie condiția osmozei și nu definește rolul transportorilor.
- e) Eliminarea gradientului nu corectează lipsa permeabilității selective și ar elimina un motor al fluxului osmotic net.
- A Impermeabilizarea pentru apă ar împiedica tocmai trecerea osmotică a solventului urmărită.
- B O proteină transportoare nu înlocuiește apa ca solvent al celor două soluții pentru studiul osmozei.
- C Pentru montajul osmotic membrana trebuie să fie mai permeabilă pentru solvent decât pentru solvit.
- D Pasajul liber obligatoriu al ionilor nu constituie condiția osmozei și nu definește rolul transportorilor.
- E Eliminarea gradientului nu corectează lipsa permeabilității selective și ar elimina un motor al fluxului osmotic net.
14.1 p
După inhibarea pompei Na+/K+, membrana își păstrează permeabilitatea selectivă și moleculele intracelulare nedifuzibile negative. Care concluzie evită atribuirea întregii distribuții de sarcini unei singure cauze?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Doi dintre factorii citați sunt păstrați prin condițiile experimentului.
- Dintre cei trei factori citați, permeabilitatea selectivă și moleculele negative intracelulare sunt păstrate.
Capcanele
- a) Permeabilitatea selectivă și moleculele negative nedifuzibile sunt explicit păstrate, deci nu dispar toți factorii.
- c) Permeabilitatea selectivă este o proprietate a membranei și nu este sinonimă cu activitatea pompei Na+/K+.
- e) Moleculele sunt nedifuzibile și rămân intracelulare prin condiția experimentului; oprirea pompei nu le expulzează.
- A Permeabilitatea selectivă și moleculele negative nedifuzibile sunt explicit păstrate, deci nu dispar toți factorii.
- C Permeabilitatea selectivă este o proprietate a membranei și nu este sinonimă cu activitatea pompei Na+/K+.
- D Dintre cei trei factori citați, permeabilitatea selectivă și moleculele negative intracelulare sunt păstrate.
- E Moleculele sunt nedifuzibile și rămân intracelulare prin condiția experimentului; oprirea pompei nu le expulzează.
15.1 p
Un material hidrosolubil voluminos nu traversează direct membrana într-un test de permeabilitate. Totuși, într-o celulă intactă este găsit în vezicule formate prin invaginare de la suprafață. Cum sunt compatibile rezultatele?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Materialul poate intra prin endocitoză fără difuziune directă prin bistrat.
- Endocitoza introduce materialul în vezicule fără difuziunea sa directă prin bistratul lipidic.
Capcanele
- b) Invaginarea arată captare veziculară, nu trecere ca solvit liber prin miezul hidrofob.
- c) Exocitoza presupune fuziune și eliminare spre exterior, opus invaginării de la suprafață.
- e) Membrana participă direct la formarea veziculelor prin invaginare.
- A Endocitoza introduce materialul în vezicule fără difuziunea sa directă prin bistratul lipidic.
- B Invaginarea arată captare veziculară, nu trecere ca solvit liber prin miezul hidrofob.
- C Exocitoza presupune fuziune și eliminare spre exterior, opus invaginării de la suprafață.
- E Membrana participă direct la formarea veziculelor prin invaginare.
16.1 p
O membrană permite trecerea ureei într-un test de difuziune. Nu s-au testat ionii și nu s-au caracterizat proteinele membranare. Ce concluzie despre pasajul ionic liber poate fi trasă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Trecerea ureei nu demonstrează că ionii traversează liber miezul lipidic.
- Permeabilitatea la uree nu demonstrează pasaj ionic liber prin miezul lipidic.
Capcanele
- b) Difuziunea ureei nu exclude existența proteinelor membranare.
- d) O membrană poate fi permeabilă la uree și restrictivă pentru ioni.
- B Difuziunea ureei nu exclude existența proteinelor membranare.
- C Permeabilitatea la uree nu demonstrează pasaj ionic liber prin miezul lipidic.
- D O membrană poate fi permeabilă la uree și restrictivă pentru ioni.
← pag. 5-7pag. 9-11 →Alcătuirea corpului uman
Alte capitole
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la medicină?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la medicină.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.