Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Otorinolaringologia: bolile capului și gâtului (Lawrence, cap. 27, pag. 553-558)

16 grile originale la otorinolaringologia: bolile capului și gâtului, după Lawrence, Chirurgie generală și specialități chirurgicale, ediția a 6-a, Hipocrate 2021 (pag. 553-558). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.O pacientă descrie urechea stângă înfundată. Weber lateralizează stâng, iar pe acea parte diapazonul se aude mai bine pe mastoidă decât în fața conductului. Ce interpretare explică împreună aceste rezultate?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Rezultatele susțin o hipoacuzie de conducere stângă.

  1. Asocierea celor două probe indică un deficit de conducere în urechea stângă.

Capcanele

  • a) Lateralizarea este opusă celei așteptate într-un deficit neurosenzorial stâng.
  • c) La stânga a fost demonstrat avantajul osos.
  • d) Deficitul neurosenzorial drept ar explica Weber, dar nu Rinne stâng negativ.
  • e) Conducerea osoasă ocolește mecanismul extern și mediu.
  • A Lateralizarea este opusă celei așteptate într-un deficit neurosenzorial stâng.
  • B Weber stâng și conducerea osoasă mai bună susțin deficitul de conducere stâng.
  • C La stânga a fost demonstrat avantajul osos.
  • D Deficitul neurosenzorial drept ar explica Weber, dar nu Rinne stâng negativ.
  • E Conducerea osoasă ocolește mecanismul extern și mediu.

2.Un bărbat are hipoacuzie exclusiv dreaptă, fără componentă de conducere. Weber se aude la stânga, iar Rinne arată avantaj aerian bilateral. Care interpretări sunt susținute?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, D, E

  1. Probele sunt compatibile cu deficit neurosenzorial drept; unilateralitatea justifică cercetarea unei cauze locale.
  • A Rinne pozitiv poate exista și în hipoacuzie neurosenzorială.
  • B Weber se lateralizează contralateral deficitului neurosenzorial drept.
  • C Lateralizarea stângă nu indică deficit de conducere drept.
  • D Avantajul aerian poate persista în deficitul neurosenzorial.
  • E Hipoacuzia asimetrică cere excluderea unui proces neoplazic.

3.La o pacientă care aude slab, pragurile aeriene sunt mai afectate decât cele osoase în aceeași ureche. Ea întreabă dacă testul tonal măsoară și înțelegerea cuvintelor. Care explicații sunt potrivite?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  1. Diferența aeriană față de cea osoasă arată pierderea de conducere; înțelegerea vorbirii cere evaluare distinctă.
  • A Diferența aeriană față de osoasă susține o componentă de conducere.
  • B Recunoașterea cuvintelor nu este măsurată prin audiometria tonală.
  • C Transmiterea aeriană traversează urechea externă și medie.
  • D Pragurile aeriene mai slabe indică prezența, nu absența componentei de conducere.
  • E Audiometria tonală descrie praguri fără discriminare verbală.

4.Un pacient are otoscopie normală, dar durerea din ureche se accentuează la mestecat după o intervenție dentară recentă. Ce concluzii orientează evaluarea durerii?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Durerea provocată de masticație și intervenția dentară impun examinarea ATM. Sursa miofascială explică otalgia în absența semnelor otice.
  • A Sensibilitatea ATM trebuie examinată.
  • B Examinarea nu se oprește la otoscopie.
  • C Este posibilă o origine miofascială.
  • D Masticația crește suspiciunea pentru ATM.
  • E Nu este demonstrată o leziune otică.

5.O pacientă cu vertij este investigată prin electrozi periorbitali, în timp ce labirintul este stimulat caloric și prin rotirea capului. Ce interpretări ale investigației sunt corecte?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  1. Electronistagmografia urmărește mișcările sacadate oculare. Stimulii calorici și rotația activează canalele semicirculare. Cuantificarea nistagmusului permite evaluarea integrității vestibulare.
  • A Investigația înregistrează nistagmusul.
  • B Pragul auditiv voluntar nu este măsurarea descrisă.
  • C Sunt stimulate canalele semicirculare.
  • D Mișcările oculare cuantificate informează despre funcția vestibulară.
  • E Deplasarea timpanului nu este parametrul urmărit aici.

6.Un pacient cu dezechilibru este așezat pe o platformă instabilă, într-o încăpere în care reperele vizuale sunt suprimate. Care este scopul acestei combinații de manevre?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Izolarea contribuției vestibulare la orientare.

  1. Reducerea informațiilor vizuale și proprioceptive izolează rolul vestibular.

Capcanele

  • a) Testul descris nu stabilește praguri auditive.
  • c) Sprijinul vizual și proprioceptiv este perturbat.
  • d) Nu se măsoară presiunea urechii medii.
  • e) Informația de la platformă este modificată.
  • A Testul descris nu stabilește praguri auditive.
  • B Se izolează contribuția vestibulară la orientare.
  • C Sprijinul vizual și proprioceptiv este perturbat.
  • D Nu se măsoară presiunea urechii medii.
  • E Informația de la platformă este modificată.

7.După o lovitură tangențială la ureche, un sportiv prezintă o colecție fluctuentă care separă tegumentul pavilionului de cartilaj. Ce conduită și explicații sunt adecvate pentru prevenirea deformării?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  1. Colecția auriculară trebuie drenată. Compresia reapropie structurile și limitează acumularea unui nou lichid. Organizarea colecției poate produce urechea conopidiformă.
  • A Colecția trebuie evacuată.
  • B Compresia este indicată după drenaj.
  • C Se aplică un pansament compresiv.
  • D Persistența colecției favorizează deformarea.
  • E Prevenirea reacumulării nu trebuie amânată până la organizare.

8.Un pacient cu arsură a pavilionului are cartilaj expus, iar leziunile locale continuă să se delimiteze în zilele următoare. Ce măsuri corespund îngrijirii locale descrise în ediția prescrisă?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  1. Leziunea se delimitează tardiv, astfel că debridarea trebuie să fie conservatoare. Sursa recomandă profilaxia topică a infecției. Zona arsă trebuie protejată de presiune.
  • A Debridarea trebuie să fie prudentă.
  • B Cartilajul expus trebuie păstrat umed.
  • C Profilaxia topică antiinfecțioasă este indicată.
  • D Presiunea pe zona afectată trebuie evitată.
  • E Extinderea nu poate fi considerată definitivă imediat.

9.La câteva luni după un traumatism, o perforație timpanică mare, cu margini neregulate, nu s-a închis; pacientul nu are otite recurente. Ce intervenție este justificată de persistența defectului?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Timpanoplastie cu fascie temporală.

  1. Timpanoplastia cu grefă din fascia temporală este recomandată după persistența de câteva luni.

Capcanele

  • a) Marginile neregulate pot împiedica regenerarea.
  • b) Drenajul pavilionului nu închide defectul timpanic.
  • d) Otita recurentă nu trebuie așteptată.
  • e) Îndepărtarea oscioarelor nu este tratamentul indicat.
  • A Marginile neregulate pot împiedica regenerarea.
  • B Drenajul pavilionului nu închide defectul timpanic.
  • C Timpanoplastia cu fascie temporală este justificată.
  • D Otita recurentă nu trebuie așteptată.
  • E Îndepărtarea oscioarelor nu este tratamentul indicat.

10.După ce și-a zgâriat conductul cu o agrafă, o pacientă dezvoltă un mic nodul roșu, ulterior fluctuent, foarte dureros la atingerea pavilionului. Care abordare terapeutică este susținută pentru această leziune localizată?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Tratament antistafilococic, cu drenaj dacă este indicat.

  1. Foliculita conductului poate necesita antibiotic antistafilococic, drenaj sau ambele.

Capcanele

  • b) Stapedectomia nu tratează foliculita conductului.
  • c) Durerea la mobilizarea pavilionului susține foliculita.
  • d) Leziunea este prezentă în conductul extern.
  • e) Drenajul mastoidei nu este prima măsură pentru acest nodul.
  • A Terapia antistafilococică și drenajul indicat sunt susținute.
  • B Stapedectomia nu tratează foliculita conductului.
  • C Durerea la mobilizarea pavilionului susține foliculita.
  • D Leziunea este prezentă în conductul extern.
  • E Drenajul mastoidei nu este prima măsură pentru acest nodul.

11.După înot, un pacient are otită externă difuză cu detritus și conduct atât de edematos încât picăturile nu pătrund în profunzime. Ce măsuri facilitează tratamentul local?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  1. Îndepărtarea detritusului facilitează accesul soluțiilor topice. Pansamentul permite tratamentul când edemul împiedică pătrunderea picăturilor. Pacientul își aplică picăturile cu pansamentul introdus.
  • A Toaletarea facilitează accesul tratamentului topic.
  • B Pansamentul mic din conduct permite administrarea picăturilor.
  • C Detritusul trebuie îndepărtat.
  • D Picăturile se administrează cu pansamentul în conduct.
  • E Edemul nu exclude orice administrare locală.

12.Un pacient diabetic are otită externă dureroasă persistentă, granulații în conduct și os expus, fără ameliorare după tratamentul topic. Ce implicații sunt susținute de acest tablou?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  1. Otita externă necrotizantă reprezintă osteomielită temporală și de bază de craniu. Sursa cere tratament agresiv sistemic și topic de durată. Diabetul este explicit prezent și este inclus între factorii de risc.
  • A Trebuie suspectată otita externă necrotizantă osteomielitică.
  • B Este necesară terapie sistemică împreună cu cea topică.
  • C Prelungirea exclusivă a picăturilor este insuficientă.
  • D Diabetul este un factor de risc relevant.
  • E Evaluarea ORL nu trebuie amânată până la remisiune spontană.

13.După inflamație nazofaringiană, un copil dezvoltă presiune negativă în urechea medie și lichid retrotimpanic, fără o leziune primară a timpanului. Ce mecanism explică această succesiune?4 p

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Deschiderea insuficientă a trompei favorizează absorbția gazelor și apariția efuziunii.

  1. Efuziunea este consecința ventilației tubare deficitare și a modificărilor mucoasei urechii medii.

Capcanele

  • b) Vacuumul apare când trompa se deschide insuficient.
  • c) Permeabilitatea capilară și activitatea glandulară cresc.
  • d) Presiunea negativă favorizează retracția timpanului.
  • e) Egalizarea presiunii previne mecanismul descris.
  • A Ventilația tubară insuficientă duce la resorbția gazelor și efuziune.
  • B Vacuumul apare când trompa se deschide insuficient.
  • C Permeabilitatea capilară și activitatea glandulară cresc.
  • D Presiunea negativă favorizează retracția timpanului.
  • E Egalizarea presiunii previne mecanismul descris.

14.Un copil are lichid persistent în urechea medie după un episod infecțios vindecat. În prezent nu are durere, febră sau alte semne de infecție. Care afirmații descriu adecvat situația?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  1. Lichidul fără manifestări infecțioase este compatibil cu otită seroasă, frecvent legată de disfuncția tubară.
  • A Efuziunea fără semne de infecție nu dovedește infecție acută activă.
  • B Lichidul fără manifestări infecțioase corespunde otitei medii seroase.
  • C Timpanometria este utilă pentru diagnosticul efuziunii.
  • D Disfuncția tubară poate întreține lichidul după episodul acut.
  • E Trompa copilului este mai mică și mai orizontală.

15.Un copil are simptome otice ușoare, iar diagnosticul de otită medie acută rămâne incert; familia poate reveni la control. Ce abordare inițială este susținută de ediția prescrisă?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Simptomele negrave sau diagnosticul neclar permit monitorizarea inițială. Sursa indică reevaluare la 48-72 de ore.
  • A Observarea inițială este permisă în ediția prescrisă.
  • B Se organizează reevaluare la două-trei zile.
  • C Ceftriaxona nu este prima măsură pentru incertitudine.
  • D Lipsa antibioticului nu elimină controlul.
  • E Două antibiotice de rezervă simultane nu sunt indicate.

16.Un copil cu otită medie acută confirmată primește amoxicilină, dar după trei zile infecția persistă, fără ameliorare clinică. Ce decizii urmează secvența terapeutică din ediția prescrisă?5 p

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  1. Persistența după trei zile de antibiotic impune schimbarea tratamentului. Treapta recomandată este amoxicilină-clavulanat în doză mare. Cura parenterală de ceftriaxonă este indicată după lipsa eficienței amoxicilinei-clavulanat.
  • A Agentul antibacterian trebuie schimbat.
  • B Urmează amoxicilină cu acid clavulanic.
  • C Nu se menține neschimbată amoxicilina timp de trei luni.
  • D Ceftriaxona parenterală poate urma eșecului treptei noi.
  • E Urmărirea urechii medii rămâne necesară.

Grile pe paginile care au picat la examen

17.Cauze non-otogenice de otalgie sunt:5 p

Pagina 555 a picat la examen: întrebarea 62, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 555.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Patologia dentară este enumerată în tabel între cauzele non-otogenice.
  • B Afecțiunile articulației temporomandibulare sunt cauze non-otogenice în tabel.
  • C Faringoamigdalita este enumerată între cauzele non-otogenice viscerale.
  • D Otita externă este clasificată în tabel drept cauză otogenică.
  • E Mastoidita este clasificată drept cauză otogenică.

18.Otalgia non-otogenică poate proveni din:5 p

Pagina 555 a picat la examen: întrebarea 62, 2021. După Lawrence, ed. a 6-a (2021), pag. 555.

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C, D

  • A Otita medie este încadrată la cauze otogenice.
  • B Parotidita este enumerată între cauzele non-otogenice orofaciale.
  • C Elongația procesului stiloid, sindrom Eagle, este cauză non-otogenică în tabel.
  • D Tumorile esofagului apar între cauzele non-otogenice viscerale.
  • E Herpesul zoster otic este încadrat la cauze otogenice ale urechii externe.

Otorinolaringologia: bolile capului și gâtuluiCe a picat cel mai des la otorinolaringologia: bolile capului și gâtului

Alte capitole

PancreasulStomacul și duodenulTraumatologie