Rezidențiat 2026:duminică, 15 noiembrie · grila oficială de la 16:00

Odontoterapie (pag. 80-87)

20 de grile originale la odontoterapie, după Stomatologie, vol. 1 (pag. 80-87). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

Grile de exersare pe capitol

1.Pentru favorizarea închiderii marginale, fluiditatea compozitelor vâscoase poate fi crescută prin:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 80

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, C

  • A Încălzirea este o metodă de creștere a fluidității compozitelor vâscoase.
  • B Metodele sonice pot modifica consistența în sensul creșterii fluidității.
  • C Asocierea cu un compozit fluid poate crește fluiditatea ansamblului aplicat.
  • D Consistența compozitelor vâscoase poate fi modificată prin încălzire, metode sonice sau asociere cu material fluid.
  • E Aplicarea în asociere cu un compozit fluid este una dintre metodele utilizabile pentru creșterea fluidității.

2.Comparativ cu matricele din plastic pentru restaurările proximale laterale, matricele metalice prezintă următoarele caracteristici:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 81

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Suprafața metalică reflectă lumina și poate contribui la fotopolimerizarea materialului.
  • B Matricele metalice se deformează mai greu decât cele din plastic.
  • C Metalul permite realizarea unor benzi foarte subțiri.
  • D Brunisarea modelează matricea prin presare cu un instrument cu extremitate voluminoasă și rotunjită.
  • E Matricele metalice sunt opace; transparența caracterizează variantele din plastic.

3.La restaurarea unei cavități proximale laterale cu o concavitate cervicală accentuată, tehnica „wedge wedging” presupune:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 81

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) O pană dreaptă în nișa mai mare și o a doua perpendiculară pe prima, în zona concavă.

  1. Prima pană ocupă nișa gingivală mai mare, iar cea perpendiculară adaptează matricea în dreptul concavității.

Capcanele

  • a) Pentru concavitatea cervicală, a doua pană se orientează perpendicular pe prima, nu paralel.
  • c) Suprapunerea penelor rotunde, cu cea mică superior, reprezintă tehnica „piggyback”, utilizabilă la extensii subgingivale.
  • d) Penele introduse din ambele nișe fără suprapunere caracterizează tehnica „double wedging”.
  • e) Adaptarea la o concavitate cervicală accentuată se poate realiza prin două pene; prima se introduce din nișa mai mare.
  • A Pentru concavitatea cervicală, a doua pană se orientează perpendicular pe prima, nu paralel.
  • B Prima pană ocupă nișa gingivală mai mare, iar cea perpendiculară adaptează matricea în dreptul concavității.
  • C Suprapunerea penelor rotunde, cu cea mică superior, reprezintă tehnica „piggyback”, utilizabilă la extensii subgingivale.
  • D Penele introduse din ambele nișe fără suprapunere caracterizează tehnica „double wedging”.
  • E Adaptarea la o concavitate cervicală accentuată se poate realiza prin două pene; prima se introduce din nișa mai mare.

4.La adaptarea unei matrice pentru restaurarea unei cavități proximale laterale limitate la o singură față, sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 81

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Extensia apicală de 1 mm dincolo de pragul gingival permite încadrarea marginii cervicale a restaurării.
  • B Matricea depășește ocluzal creasta marginală vecină cu 1 mm, fără să se oprească la nivelul acesteia.
  • C Pentru afectarea unei singure fețe proximale, alegerea principală este matricea parțială.
  • D Utilizarea unei matrice circulare pentru o singură față proximală necesită o fereastră în dreptul suprafeței proximale sănătoase.
  • E Marginea matricei trebuie situată apical față de pragul gingival, la o distanță de 1 mm.

5.În restaurarea unei cavități supragingivale de tip „galerie”, fără deschidere ocluzală și fără forțe directe asupra obturației, materialul de durată:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 81

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, D, E

  • A În absența forțelor directe și la o suprafață mică a obturației, este suficientă rezistența mecanică medie.
  • B Lipsa solicitărilor directe permite folosirea variantelor pastă sau fluide ale produselor care oferă aceste forme.
  • C Exigența fizionomică depinde de vizibilitate: restaurările posterioare nevizibile nu necesită fizionomie crescută.
  • D O restaurare de tip galerie vizibilă la premolari impune o bună integrare fizionomică.
  • E O suprafață restaurată mică, nesolicitată direct, poate fi realizată cu un material cu rezistență mecanică medie.

6.În obturarea stratificată a componentei proximale a unei cavități cu deschidere ocluzală, sunt corecte următoarele conduite:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 82

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Obturarea proximală se poate realiza prin alternarea straturilor oblice gingivo-vestibulare și gingivo-orale, întărite succesiv.
  • B Stratificarea trebuie să evite unirea pereților opuși prin același strat.
  • C Secțiunea triunghiulară sau trapezoidală este indicată pentru distribuirea straturilor.
  • D Instrumentul se introduce în stratul aproximativ orizontal încă nepolimerizat, înaintea expunerii la lumină.
  • E Menținerea fermă a instrumentului, cu presiune ușoară spre fața proximală vecină, permite conformarea ariei de contact în cursul întăririi.

7.La restaurarea succesivă a ambelor fețe proximale ale unui dinte cu o matrice circulară, tehnica de alternare a penelor presupune:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 82

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Îndepărtarea primei pene după refacerea primei fețe și introducerea altei pene lângă a doua față.

  1. După terminarea primei restaurări proximale se scoate pana aferentă și se introduce una în nișa gingivală a celeilalte suprafețe.

Capcanele

  • a) Penele sunt utilizate succesiv, fiecare în vecinătatea suprafeței restaurate în acel moment.
  • b) Matricea circulară rămâne aplicată pe dinte în timpul schimbării penei și al restaurării celeilalte fețe.
  • c) Prima pană este scoasă după refacerea primei suprafețe; alternarea nu presupune suprapunerea penelor.
  • e) Fețele proximale se restaurează pe rând, cu o pană aplicată la suprafața aflată în lucru.
  • A Penele sunt utilizate succesiv, fiecare în vecinătatea suprafeței restaurate în acel moment.
  • B Matricea circulară rămâne aplicată pe dinte în timpul schimbării penei și al restaurării celeilalte fețe.
  • C Prima pană este scoasă după refacerea primei suprafețe; alternarea nu presupune suprapunerea penelor.
  • D După terminarea primei restaurări proximale se scoate pana aferentă și se introduce una în nișa gingivală a celeilalte suprafețe.
  • E Fețele proximale se restaurează pe rând, cu o pană aplicată la suprafața aflată în lucru.

8.La restaurarea cavităților de clasa a III-a sau a IV-a, utilizarea compozitelor de tip „bulk” este limitată în principal de:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 83

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Exigențele fizionomice mari ale restaurărilor foarte vizibile.

  1. Compozitele „bulk” nu satisfac exigențele fizionomice mari, astfel încât sunt rezervate restaurărilor cu vizibilitate redusă.

Capcanele

  • b) Compozitele „bulk” completează materialele utilizabile pentru aplicarea în masă.
  • c) Pentru extensia subgingivală a acestor restaurări se utilizează CIMR, indiferent de tehnica de aplicare.
  • d) Vizibilitatea redusă, nu cea mare, limitează indicația estetică a compozitelor „bulk”.
  • e) Aceste compozite sunt incluse între opțiunile pentru aplicarea în masă.
  • A Compozitele „bulk” nu satisfac exigențele fizionomice mari, astfel încât sunt rezervate restaurărilor cu vizibilitate redusă.
  • B Compozitele „bulk” completează materialele utilizabile pentru aplicarea în masă.
  • C Pentru extensia subgingivală a acestor restaurări se utilizează CIMR, indiferent de tehnica de aplicare.
  • D Vizibilitatea redusă, nu cea mare, limitează indicația estetică a compozitelor „bulk”.
  • E Aceste compozite sunt incluse între opțiunile pentru aplicarea în masă.

9.Pentru alegerea materialelor în restaurarea stratificată a cavităților de clasa a V-a sunt corecte următoarele afirmații:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 83

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A În zona frontală, fizionomia și elasticitatea cervicală justifică preferința pentru materiale aderente cu fluiditate crescută.
  • B În regiunea cervicală nu există forțe mecanice directe care să impună rezistență mecanică foarte mare.
  • C Variantele rășinice cu fluiditate mai mică sunt utilizabile împreună cu sisteme adezive cu microumplutură.
  • D Pentru zona laterală sunt indicate de elecție CIS clasice sau armate și CIMR.
  • E Zona cervicală necesită elasticitate crescută a materialului de restaurare.

10.Pentru restaurarea aderentă a unei cavități frontale de clasa a III-a sau a IV-a, care dintre următoarele reprezintă un conformator individualizat, în opoziție cu variantele standardizate?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 83

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Un conformator obținut prin tehnica wax-up.

  1. Tehnica wax-up permite realizarea unui conformator individualizat pentru anatomia urmărită.

Capcanele

  • a) Benzile de celuloid drepte sunt conformatoare standardizate, indiferent de prezența opritorului.
  • b) Hemicapele prefabricate aparțin conformatoarelor standardizate pentru restaurările frontale.
  • d) Benzile de celuloid conformate și prevăzute cu opritor sunt tot variante standardizate.
  • e) Matricele metalice cu design special sunt incluse în categoria conformatoarelor standardizate.
  • A Benzile de celuloid drepte sunt conformatoare standardizate, indiferent de prezența opritorului.
  • B Hemicapele prefabricate aparțin conformatoarelor standardizate pentru restaurările frontale.
  • C Tehnica wax-up permite realizarea unui conformator individualizat pentru anatomia urmărită.
  • D Benzile de celuloid conformate și prevăzute cu opritor sunt tot variante standardizate.
  • E Matricele metalice cu design special sunt incluse în categoria conformatoarelor standardizate.

11.În aplicarea în masă a materialului de restaurare pentru cavități de clasa a V-a, distribuția indicațiilor după extinderea cavității este următoarea:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 83

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Aplicarea în masă în zona frontală se limitează la cavități mici, compatibile cu o singură masă de material.
  • B Cavitățile frontale mari nu intră în indicația acestei modalități de aplicare; sunt admise numai cele cu extindere mică.
  • C În zona laterală se pot restaura în masă cavități cu extindere mică, medie sau mare, folosind materiale adecvate acestei tehnici.
  • D Dimensiunea mică permite utilizarea într-o singură masă a materialelor de la tehnica stratificată, cu grosimea de maximum 2 mm.
  • E Extinderea medie sau mare a cavității laterale nu exclude tehnica în masă când materialul este corespunzător.

12.Sigilantul de suprafață aplicat peste o restaurare definitivă din compozit prezintă următoarea caracteristică:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 84

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Umple microfisurile produse prin finisare și lustruire.

  1. Sigilantul pătrunde în microfisurile generate de manevrele de finisare și lustruire.

Capcanele

  • a) Sigilantul specializat este pe bază de monomer, fără umplutură și fără solvent.
  • b) Sigilarea de suprafață a compozitului este opțională.
  • d) Reîmprospătarea sigilantului se face aproximativ la șase luni.
  • e) CIS necesită lac protector; sigilantul descris este destinat suprafețelor din compozit.
  • A Sigilantul specializat este pe bază de monomer, fără umplutură și fără solvent.
  • B Sigilarea de suprafață a compozitului este opțională.
  • C Sigilantul pătrunde în microfisurile generate de manevrele de finisare și lustruire.
  • D Reîmprospătarea sigilantului se face aproximativ la șase luni.
  • E CIS necesită lac protector; sigilantul descris este destinat suprafețelor din compozit.

13.Înaintea fotopolimerizării stratului final al unei restaurări din compozit, neacoperit de matrice, se poate utiliza gel transparent cu glicerină. Care este scopul acestei manevre?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 84

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Obținerea unui strat superficial cu proprietăți optime prin limitarea inhibiției produse de oxigen.

  1. Acoperirea cu gel înaintea fotopolimerizării protejează compozitul de oxigen și favorizează proprietățile intrinseci optime ale suprafeței.

Capcanele

  • b) Gelul limitează acțiunea oxigenului asupra suprafeței, reducând inhibiția polimerizării.
  • c) Gelul constituie o protecție de suprafață; stratul de compozit trebuie în continuare fotopolimerizat.
  • d) Obiectivul este o suprafață neinhibată de oxigen, cu proprietăți optime.
  • e) Aplicarea înaintea fotopolimerizării permite gelului să reducă inhibiția produsă de oxigen în timpul întăririi.
  • A Acoperirea cu gel înaintea fotopolimerizării protejează compozitul de oxigen și favorizează proprietățile intrinseci optime ale suprafeței.
  • B Gelul limitează acțiunea oxigenului asupra suprafeței, reducând inhibiția polimerizării.
  • C Gelul constituie o protecție de suprafață; stratul de compozit trebuie în continuare fotopolimerizat.
  • D Obiectivul este o suprafață neinhibată de oxigen, cu proprietăți optime.
  • E Aplicarea înaintea fotopolimerizării permite gelului să reducă inhibiția produsă de oxigen în timpul întăririi.

14.În tratamentul aderent direct al cariilor secundare, prepararea noii cavități se caracterizează prin:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 85

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, E

  • A Îndepărtarea mecanică a restaurării vechi constituie o etapă chirurgicală suplimentară față de tratamentul cariilor primare.
  • B Noua cavitate este de obicei mai mare, prin îndepărtarea suplimentară a structurilor dentare afectate.
  • C Interiorul noii cavități trebuie rotunjit atât după înlocuirea materialelor fizionomice, cât și a celor nefizionomice.
  • D După îndepărtarea amalgamului, cavitatea se extinde și se deretentivizează pentru restaurarea aderentă.
  • E Forma finală respectă cerințele noului material de restaurare definitivă.

15.Referitor la preparațiile de clasa a VI-a pentru leziuni carioase dezvoltate pe defecte necarioase, sunt corecte afirmațiile:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 85

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Cavitățile de clasa a VI-a au de obicei o configurație internă rotunjită.
  • B Frezele sferice, cu diametrul adaptat cavității, se folosesc frecvent la turație redusă pentru preparare.
  • C Localizarea la nivel cuspidian sau incizal expune restaurările unor forțe mecanice directe și mari.
  • D Solicitările mecanice pot impune retenție suplimentară, inclusiv prin pini parapulpari.
  • E Materialele definitive tip pastă necesită rezistență mecanică mare și fizionomie foarte bună, mai ales incizal.

16.La repararea unei restaurări din compozit prin adăugare de material rășinic, sunt corecte următoarele măsuri privind pregătirea suprafeței și compatibilitatea materialelor:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 85

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C, D

  • A Pregătirea suprafeței compozitului se poate face cu instrumentar abraziv sau prin abraziune cu aer.
  • B Compozitele metacrilice nu se aplică peste compozitele cu silorani, deoarece materialul adăugat trebuie să fie compatibil cu cel inițial.
  • C Acidul demineralizează structura dentară dură și participă la curățarea suprafeței înaintea etapelor adezive.
  • D Când identitatea materialului vechi este necunoscută, realizarea mecanică de microretenții poate îmbunătăți rezultatul reparației.
  • E Compatibilitatea nu permite nici aplicarea compozitului cu silorani peste un compozit metacrilic.

17.După atriția unui vârf cuspidian, o suprafață inițial plană poate deveni favorabilă apariției unei leziuni carioase. Care este succesiunea caracteristică acestei transformări?4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 85

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Dentina se uzează mai rapid decât smalțul periferic, rezultând o concavitate care reține placa.

  1. Uzura preferențială a dentinei centrale lasă un relief concav înconjurat de smalț, favorabil retenției plăcii bacteriene.

Capcanele

  • a) Dentina se uzează mai rapid decât smalțul înconjurător; transformarea caracteristică este apariția unei concavități.
  • c) Viteza diferită de uzură a dentinei și smalțului modifică relieful inițial plan.
  • d) Uzura mai rapidă a dentinei accentuează un relief negativ, retentiv, nu o suprafață convexă.
  • e) Suprafața rezultată după atriție prezintă margini din smalț și o regiune centrală dentinară.
  • A Dentina se uzează mai rapid decât smalțul înconjurător; transformarea caracteristică este apariția unei concavități.
  • B Uzura preferențială a dentinei centrale lasă un relief concav înconjurat de smalț, favorabil retenției plăcii bacteriene.
  • C Viteza diferită de uzură a dentinei și smalțului modifică relieful inițial plan.
  • D Uzura mai rapidă a dentinei accentuează un relief negativ, retentiv, nu o suprafață convexă.
  • E Suprafața rezultată după atriție prezintă margini din smalț și o regiune centrală dentinară.

18.Monomerii de bază ai matricei organice din rășinile compozite, precum Bis-GMA și UDMA, au următoarele proprietăți:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 87

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, E

  • A Masa moleculară mare a monomerilor de bază contribuie la vâscozitatea lor crescută.
  • B Structura voluminoasă a acestor monomeri este asociată unei contracții de polimerizare mici.
  • C Monomerii de bază au capacitate bună de umectare a țesuturilor dure dentare.
  • D Monomerii de bază sunt toxici pentru țesutul pulpar.
  • E Culoarea monomerilor de bază se poate modifica în timp.

19.În alcătuirea ormocerilor utilizați în restaurările aderente, matricea care încorporează umplutura anorganică este:4 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 87

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) O matrice organo-anorganică.

  1. Ormocerii asociază umplutura anorganică unei matrice organo-anorganice.

Capcanele

  • a) Soluția apoasă de acid poliacrilic este un component al CIS, în timp ce ormocerii au matrice organo-anorganică.
  • b) Matricea ormocerilor include atât componentă organică, cât și anorganică.
  • d) Matricea organică polimerică cu grupări acide carboxilice caracterizează compomerii.
  • e) Acidul poliacrilic și grupările metacrilice apar în compoziția CIMR, nu definesc matricea ormocerilor.
  • A Soluția apoasă de acid poliacrilic este un component al CIS, în timp ce ormocerii au matrice organo-anorganică.
  • B Matricea ormocerilor include atât componentă organică, cât și anorganică.
  • C Ormocerii asociază umplutura anorganică unei matrice organo-anorganice.
  • D Matricea organică polimerică cu grupări acide carboxilice caracterizează compomerii.
  • E Acidul poliacrilic și grupările metacrilice apar în compoziția CIMR, nu definesc matricea ormocerilor.

20.În cazul cimentului ionomer de sticlă clasic utilizat ca material aderent, sunt corecte următoarele afirmații despre componente, întărire și pregătirea țesuturilor dure:5 p

Grilă de exersare, după Manualul de rezidențiat Stomatologie (2021), vol. 1, pag. 87

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B, D

  • A Sticla fluoro-alumino-silicatică reprezintă componenta anorganică a cimentului ionomer de sticlă clasic.
  • B Acidul poliacrilic în soluție apoasă participă la reacția de priză a cimentului clasic.
  • C Cimentul ionomer de sticlă clasic se întărește prin reacție acid-bază.
  • D Condiționarea cu acid poliacrilic de aproximativ 10% se efectuează dacă instrucțiunile produsului o cer.
  • E Există variante moderne care nu mai necesită condiționarea țesuturilor dure înaintea aplicării.

← pag. 75-80pag. 87-93 →Odontoterapie

Alte capitole

EndodonțieProtetică dentarăParodontologie