Chirurgie oro-maxilo-facială (pag. 593-596)

Răspuns: A, C

• A Tamponamentul menținut 1-2 ore protejează formarea cheagului și previne sângerarea.
• B Tumefacția atinge maximum la 48-72 de ore.
• C În prima zi se recomandă aplicarea de prișniț rece.
• D În zilele a doua, a treia și a patra se indică prișniț la temperatura camerei.
• E Tumefacția începe să scadă din a patra zi.

Răspuns: B, C, D

• A Tamponamentul supraalveolar trebuie menținut 1-2 ore pentru protejarea formării cheagului.
• B Echimoza periangulo-mandibulară poate apărea după intervenție.
• C Tumefacția atinge intensitatea maximă la 48-72 de ore.
• D Din ziua a doua până în ziua a patra sunt recomandate aplicații la temperatura camerei.
• E Trismusul moderat poate rezulta din traumatismul operator prin reacție inflamatorie musculară locală.

Răspuns: A, D, E

• A În primele 24-48 de ore este recomandată alimentația semilichidă la temperatura camerei.
• B Periajul se reia din a doua zi, dar zona de intervenție trebuie evitată.
• C După intervenții laborioase cu sacrificiu osos important poate fi instituită antibioterapia.
• D Igiena postoperatorie poate include apă de gură sau spray cu soluții antiseptice de clorhexidină.
• E Periajul este reluat în ziua a doua, cu evitarea zonei operate.

Răspuns: A, C

• A Intervențiile laborioase cu sacrificiu osos important pot necesita instituirea antibioterapiei.
• B În primele 24-48 de ore, alimentele semilichide trebuie să fie la temperatura camerei.
• C Informarea pacientului despre durere și disconfort face parte din conduita postoperatorie.
• D Pentru durerea și disconfortul postoperator sunt recomandate analgetice și antiinflamatoare.
• E Apa de gură sau sprayul cu clorhexidină sunt recomandate în îngrijirea postoperatorie.

Răspuns: B, C, D

• A Principiul precizează un plan și fire separate.
• B Acesta este modul de sutură precizat.
• C Țesutul sacului se îndepărtează complet.
• D Plaga trebuie curățată de resturi.
• E Persistența sacului nu este un obiectiv al intervenției.

Răspuns: B, D, E

• A Investigația urmărește raporturi osoase și dentare ale molarului inferior.
• B Aceeași incidență ajută la aprecierea raportului cu corticala linguală.
• C Indicația privește molarul și structurile osoase învecinate, nu frenul superior.
• D Poate furniza și informații despre raportul cu canalul mandibular.
• E Incidența axială poate clarifica raportul molarului cu corticala vestibulară.

Răspuns: C, D, E

• A Trepanarea evidențiază coroana.
• B Răcirea este obligatorie în tehnica descrisă.
• C Se utilizează freze pentru os.
• D Este descrisă turația convențională.
• E Răcirea permanentă limitează afectarea termică.

Răspuns: A, C, D

• A Segmentul radicular se extrage în timpul al doilea.
• B Elevatorul poate îndepărta rădăcinile.
• C Coroana separată este îndepărtată în primul timp.
• D Segmentul vizibil de circa 2 mm permite abordul ulterior.
• E Deplasarea spre canal nu este obiectivul tehnicii.

Răspuns: A, C, D

• A Traseul începe pe marginea anterioară a ramului.
• B Abordul este mandibular vestibular, nu palatinal.
• C Descărcarea este oblică în vestibul la rădăcina distală a molarului doi.
• D Incizia ocolește fața distală a molarului doi.
• E Descărcarea descrisă este în regiunea molară.

Răspuns: C, D, E

• A Secționarea este una dintre posibilități.
• B După separație se extrage întâi coroana.
• C Orificiul poate crea un punct de aplicare pentru elevator.
• D Poziția disto-angulară poate necesita degajare distală extinsă.
• E Separarea corono-radiculară poate facilita extragerea.

Răspuns: A, B, C

• A Eliberarea coronară distală și vestibulară precedă secționarea în tehnica descrisă.
• B Elevatorul se insinuează mezial și realizează mișcări de rotație și ridicare.
• C Îndepărtarea unei porțiuni coronare poate facilita luxarea molarului mezio-angulat.
• D Punctul de aplicare descris pentru elevator este fața mezială.
• E Nu este descrisă rezecția obligatorie integrală a corticalei linguale.

Răspuns: A, B, C

• A Profunzimea și raporturile corticale influențează calea de abord.
• B Vecinătățile dentare trebuie evaluate.
• C Raporturile cu sinusul și fosele nazale trebuie cunoscute.
• D Culoarea mucoasei nu este informație radiologică.
• E Planificarea nu se limitează la inventarul temporarilor.

Răspuns: A, B, C

• A Forma palatinală poate fi mezializată sau distalizată.
• B Incluzia vestibulară este una dintre formele anatomoclinice.
• C Incluzia transversală este a treia categorie precizată.
• D Sunt recunoscute și forme vestibulare și transversale.
• E Clasificarea precizată include forme palatinale, vestibulare și transversale.

Răspuns: A, B, E

• A Raporturile anatomice permit comunicări nazale ori sinusale.
• B Apexurile vecinilor pot fi fracturate.
• C Fractura condiliană nu este accidentul enumerat pentru această intervenție.
• D Structurile vecine trebuie protejate.
• E Pot apărea luxații și leziuni alveolare.

Răspuns: B, D, E

• A Poziția indicată este verticală sau ușor oblică și nu profundă.
• B Orientarea și localizarea facilitează redresarea.
• C Spațiul trebuie să existe ori să poată fi creat.
• D Morfologia normală este favorabilă.
• E Vârsta tânără și profunzimea redusă sunt indicații.

Răspuns: A, D, E

• A Acesta este traseul palatinal descris de-a lungul dinților superiori.
• B Incizia privește arcada superioară, între central și primul molar.
• C Abordul descris este intraoral palatinal.
• D Pentru incluzii bilaterale poate fi folosit un traseu bilateral care ocolește papila.
• E Incizia poate fi completată pe linia mediană palatinală pe 3-4 cm.

Răspuns: A, D, E

• A Cârligele de tracțiune sunt dispozitive coronare de ancorare.
• B Colajul dispozitivului se realizează pe suprafața coronară, nu exclusiv radicular.
• C Distanța poate fi intermediată atât prin accesorii rigide, cât și elastice.
• D Bracketul poate asigura ancorarea coronară pentru tracționare.
• E Butonii ortodontici pot fi colați pe suprafața coronară a caninului.