Digestia și absorbția (pag. 77-79)

Răspuns: e) Produsul descris corespunde mucusului protector; identificarea sa nu demonstrează proteoliză.

1. Profilul descris corespunde componentei glicoproteice protectoare a mucusului și nu probează proteoliza.

• A Celulele mucoase și produsul glicoproteic protector corespund mucusului, nu identifică automat pepsinogenul.
• B Produsul glicoproteic descris poate proveni din secreția celulelor mucoase gastrice, astfel că originea în stomac rămâne posibilă.
• C Forma activă a pepsinogenului este pepsina, nu mucusul.
• E Profilul descris corespunde componentei glicoproteice protectoare a mucusului și nu probează proteoliza.

Răspuns: e) Mucusul poate proveni din glandele oxintice păstrate.

1. Regiunile păstrate conțin glande oxintice, între produșii lor fiind și mucusul.

• A Glandele pilorice sunt antrale și pilorice, nu în fundul gastric.
• B Mucusul nu este un indicator specific al celulelor G antrale.
• C Mucusul nu demonstrează absorbția B12, iar calea descrisă este ileală.
• D Glandele oxintice produc și mucus, pepsinogen și factor intrinsec.
• E Regiunile păstrate conțin glande oxintice, între produșii lor fiind și mucusul.

Răspuns: c) Din intestinul subțire, prin vena portă, înapoi la ficat.

1. Sărurile biliare sunt recuperate la nivelul intestinului subțire, apoi sângele portal le transportă din nou către ficat.

• A Destinația întoarcerii portale este ficatul, nu pancreasul.
• B Vena portă readuce sărurile la ficat; nu le duce direct în vezica biliară.
• C Sărurile biliare sunt recuperate la nivelul intestinului subțire, apoi sângele portal le transportă din nou către ficat.
• D Punctul de plecare al recirculării descrise este intestinul subțire, nu stomacul.
• E Sensul întoarcerii portale este din intestin spre ficat, nu din ficat spre intestin.

Răspuns: d) Contracția vezicii biliare și relaxarea sfincterului Oddi.

1. Contracția vezicii mobilizează bila, iar relaxarea sfincterului Oddi îi permite trecerea în duoden.

• A Vezica relaxată și sfincterul închis favorizează retenția bilei, nu evacuarea.
• B Menținerea vezicii relaxate și reducerea evacuării se opun trecerii bilei în intestin.
• C Contracția vezicii este adecvată, dar închiderea sfincterului se opune evacuării.
• D Contracția vezicii mobilizează bila, iar relaxarea sfincterului Oddi îi permite trecerea în duoden.
• E Asocierea inversează răspunsul necesar: rezervorul trebuie contractat, iar evacuarea distală permisă.

Răspuns: b) Reabsorbția sărurilor biliare din intestin.

1. Blocarea transportului activ ileal reduce direct recuperarea sărurilor biliare din lumen.

• A Pigmenții biliari și culoarea bilei nu reprezintă etapa ileală a sărurilor biliare.
• B Blocarea transportului activ ileal reduce direct recuperarea sărurilor biliare din lumen.
• C Depozitarea în vezică este distinctă de reabsorbția prin mucoasa ileală.
• D Este un proces hepatocitar al pigmenților, nu transportul ileal inhibat.
• E Sinteza hepatică din colesterol nu este transportul activ prin epiteliul ileal.

Răspuns: d) Pot fi activate ambele proenzime prin acțiunea tripsinei adăugate.

1. Tripsina activă poate activa tripsinogenul și chimotripsinogenul în condițiile favorabile date.

• A Tripsina determină activarea proenzimelor, nu întoarcerea enzimelor active la forme inactive.
• B Enterokinaza este o alternativă de activare a tripsinogenului, nu o necesitate după adăugarea tripsinei active.
• C Tripsina poate activa și tripsinogenul prin autocataliză, nu doar chimotripsinogenul.
• D Tripsina activă poate activa tripsinogenul și chimotripsinogenul în condițiile favorabile date.
• E Tripsina poate activa și chimotripsinogenul; acesta nu rămâne fără activator în amestec.

Răspuns: b) Amestecul chimului cu secrețiile scade, iar propulsia spre anus poate continua.

1. Reducerea segmentării scade amestecarea, iar peristaltismul păstrat poate continua propulsia anală.

• A Segmentarea redusă nu îmbunătățește amestecul și nu înlocuiește peristaltismul, care rămâne funcțional.
• B Reducerea segmentării scade amestecarea, iar peristaltismul păstrat poate continua propulsia anală.
• C Reducerea contracțiilor care fragmentează chimul nu explică o creștere a amestecului.
• D Undele peristaltice nu dispar; enunțul precizează că sunt păstrate.
• E Undele peristaltice descrise deplasează chimul în direcție anală, nu în sens opus.

Răspuns: e) Circuitul enterohepatic al unor săruri biliare deja existente în intestin.

1. Reabsorbția intestinală și revenirea prin vena portă reprezintă circuitul enterohepatic.

• A Sinteza exclusiv nouă din colesterol nemarcat nu explică reapariția moleculelor marcate urmărite.
• B Traseul urmărește revenirea acelorași molecule marcate din intestin; producerea unor molecule noi nu explică această revenire.
• C Traseul urmărește săruri deja marcate, nu conversia pigmenților în colesterol în vezică.
• D Markerul este urmărit din intestin spre ficat pe cale portală, pe când opțiunea descrie o deplasare inversă, spre intestin.
• E Reabsorbția intestinală și revenirea prin vena portă reprezintă circuitul enterohepatic.

Răspuns: c) Diferența regională de viteză nu dovedește dispariția peristaltismului terminal.

1. Descrierea normală include explicit o propulsie mai lentă în porțiunea terminală, fără dispariția peristaltismului.

• A Undele se deplasează în direcție anală; încetinirea nu inversează sensul spre pilor.
• B Viteza variază între regiuni; nu este obligatoriu egală în toate porțiunile.
• C Descrierea normală include explicit o propulsie mai lentă în porțiunea terminală, fără dispariția peristaltismului.
• D Înaintarea terminală lentă rămâne tranzit spre valva ileocecală.
• E Propulsia este atribuită undelor peristaltice, nu absorbției sau exclusiv segmentării.

Răspuns: b) Poate persista activitate lipazică la microvilii epiteliali păstrați.

1. Activitatea lipazică microvilară poate persista deoarece enzimele respective sunt protejate și active.

• B Activitatea lipazică microvilară poate persista deoarece enzimele respective sunt protejate și active.
• C Microvilii au enzime asociate, nu sunt limitați la mucus.
• D Intervenția neutralizează selectiv lipaza acinară; nucleazele sunt o clasă distinctă, deci nu sunt enzimele neutralizate în acest model.
• E Lipaza microvilară este explicit protejată, deci neutralizarea pancreatică nu dovedește neutralizarea ei.

Răspuns: c) Mucusul glandelor Brunner din duoden protejează mucoasa împotriva HCl

1. Mucusul este produs inclusiv de glandele Brunner duodenale și protejează mucoasa de HCl.

• C Mucusul este produs inclusiv de glandele Brunner duodenale și protejează mucoasa de HCl.
• D Lactaza este asociată microvililor și nu se secretă în lumen; glandele Brunner furnizează mucus protector.
• E Apa și electroliții intestinali sunt secretați de epiteliul intestinal, deci nu exclusiv de acinii pancreatici.

Răspuns: c) Sensuri locale diferite pot coexista; secreția unui segment nu exclude absorbția în altul.

1. Secreția intestinală și absorbția colonică pot coexista în segmente diferite.

• A Absorbția colonică nu neagă secreția unui segment precedent.
• B Ordinea intestin subțire apoi colon permite normal secreție urmată de recuperare.
• C Secreția intestinală și absorbția colonică pot coexista în segmente diferite.
• D Apa este secretată și de epiteliul intestinal, nu numai de pancreas.
• E Secreția intestinală adaugă apă în lumen și nu exclude apa care ajunge ulterior în colon.