Digestia și absorbția (pag. 79-82)

Răspuns: d) Lactaza păstrată poate acționa la suprafața epitelială în contact cu substratul.

1. Lactaza activă și păstrată la microvili poate acționa asupra substratului adus direct acolo.

• A Lactaza nu trebuie secretată în lumen ca să acționeze la suprafața microvilară.
• B Peptidazele rămân asociate microvililor conform condiției explicite.
• C Dizaharidazele asociate microvililor sunt păstrate active prin ipoteză; oprirea secreției de apă nu înlocuiește această condiție explicită.
• D Lactaza activă și păstrată la microvili poate acționa asupra substratului adus direct acolo.
• E Eliberarea electroliților este oprită explicit, iar lactaza microvilară rămâne activă; înlocuirea printr-o secreție electrolitică nu este susținută.

Răspuns: c) Nu, deoarece bila adăugată nu furnizează enzima lipolitică lipsă.

1. Bila adăugată nu furnizează activitatea lipolitică lipsă, deoarece este o secreție fără enzime.

• A Nu orice secreție conține setul pancreatic; bila nu aduce enzime digestive lipolitice.
• B Bila nu furnizează lipaza pancreatică absentă.
• C Bila adăugată nu furnizează activitatea lipolitică lipsă, deoarece este o secreție fără enzime.
• D Bila este lipsită de enzime, iar experimentul nu adaugă alte enzime.
• E Lipidele sunt substraturi ale lipazelor, iar peptidazele digeră proteine.

Răspuns: d) Glucoza ar intra din lumen prin difuziune facilitată, fiindcă așa a ieșit din celulă.

1. Mecanismul ieșirii bazolaterale nu dovedește mecanismul intrării apicale, care pentru glucoză este Na-dependent în descrierea normală.

• A Afirmația despre descrierea normală este susținută explicit și nu pretinde derivarea ei din experimentul de ieșire.
• B Pasajul citat numește explicit difuziunea facilitată pentru fructoză.
• C Aceasta limitează corect inferența experimentală, deci nu este depășirea datelor solicitată.
• D Mecanismul ieșirii bazolaterale nu dovedește mecanismul intrării apicale, care pentru glucoză este Na-dependent în descrierea normală.
• E Este descrierea corectă a etapei investigate, nu concluzia care depășește datele cerută.

Răspuns: e) 35-49 g/zi

1. 0,5 g/kg × 70 kg = 35 g și 0,7 g/kg × 70 kg = 49 g pe zi.

• A 50-70 g/zi depășește intervalul rezultat de 35-49 g/zi pentru 70 kg.
• B 17,5-24,5 g/zi reprezintă jumătate din intervalul calculat pentru 70 kg, de 35-49 g/zi.
• C Pentru 70 kg, limitele sunt 0,5 × 70 = 35 și 0,7 × 70 = 49 g/zi; 5-7 g/zi nu corespunde.
• D Înmulțirea ambelor limite cu 70 dă 35-49 g/zi, nu 25-35 g/zi.
• E 0,5 g/kg × 70 kg = 35 g și 0,7 g/kg × 70 kg = 49 g pe zi.

Răspuns: a) Zonele nestimulate formează saci, care se deplasează lent spre anus.

1. Zonele nestimulate formează haustre care avansează lent în direcție anală.

• A Zonele nestimulate formează haustre care avansează lent în direcție anală.
• B Sacii sunt proiecții ale zonelor nestimulate, iar deplasarea descrisă are direcție anală.
• C Zonele nestimulate proemină în afară, nu se invaginează.
• D Contracția este combinată, circulară și longitudinală, nu doar circulară.
• E Mecanismul citat implică și contracție longitudinală, cu progresie anală, nu spre cec.

Răspuns: a) Absorbția calciului ajutată de activarea transportorului prin vitamina D.

1. Este afectată direct componenta absorbției calciului susținută de răspunsul transportorului la vitamina D.

• A Este afectată direct componenta absorbției calciului susținută de răspunsul transportorului la vitamina D.
• B Un transportor care pierde răspunsul activator nu devine mai activ tocmai din această cauză.
• C Calciul disponibil luminal este explicit păstrat; intervenția vizează transportorul membranar.
• E Pierderea activării prin vitamina D afectează contribuția transportorului, fără a explica o creștere a absorbției.

Răspuns: c) Vitamina D pentru transportorul de calciu și vitamina C pentru stimularea absorbției fierului.

1. Vitamina D favorizează transportul calciului; vitamina C este asociată stimulării absorbției fierului.

• A Vitamina D corespunde calciului, dar trecerea Fe2+ în Fe3+ nu favorizează absorbția.
• B Pentru fier este indicată vitamina C; vitamina D activează transportorul calciului.
• C Vitamina D favorizează transportul calciului; vitamina C este asociată stimulării absorbției fierului.
• D Asocierea vitaminelor este inversată: vitamina D este legată de transportul calciului, iar vitamina C, de absorbția fierului.

Răspuns: a) Propulsia fecalelor în rect asociată inițierii dorinței de defecație.

1. Haustrațiile spre sigmoid nu demonstrează propulsia în rect și inițierea dorinței de defecație.

• A Haustrațiile spre sigmoid nu demonstrează propulsia în rect și inițierea dorinței de defecație.
• B Participarea musculaturii colice este parte a contracțiilor observate, nu etapa lipsă.
• C Deplasarea lentă anală este inclusă în contracțiile haustrale descrise.
• D Zonele nestimulate proiectate ca haustre sunt parte din mecanismul haustrațiilor.
• E Amestecarea este rolul haustrațiilor observate și nu evenimentul rectal nedemonstrat cerut.

Răspuns: c) Ea poate continua să se absoarbă pasiv pe gradientul rămas.

1. Gradientul local menținut prin absorbția nutrimentelor poate susține absorbția pasivă a apei.

• A Mecanismul pasiv al apei diferă de absorbția activă a sodiului.
• B Absorbția nutrimentelor poate genera chiar gradientul care atrage apa.
• C Gradientul local menținut prin absorbția nutrimentelor poate susține absorbția pasivă a apei.
• D Persistența gradientului exclude concluzia necesară de imposibilitate a absorbției.
• E Apa nu necesită o pompă activă proprie pentru absorbția osmotică.

Răspuns: a) Absorbția izoosmotică este compatibilă cu gradiente locale.

1. Absorbția global izoosmotică poate coexista cu gradiente locale create de solviți.

• A Absorbția global izoosmotică poate coexista cu gradiente locale create de solviți.
• B Izoosmotic descrie compoziția globală a lichidului absorbit, nu pomparea apei.
• C Rezultatele descriu două scări ale aceluiași proces de absorbție.
• D Compoziția globală nu dovedește absența diferențelor locale.
• E Absorbția solviților generează gradientele locale în timpul transportului.

Răspuns: e) Mișcările în masă aduc fecalele în rect, iar sfincterul anal extern conține fibre striate controlate voluntar

1. Mișcările în masă duc fecalele în rect, iar sfincterul extern are fibre striate sub control voluntar.

• A Eliminarea este precedată de relaxarea sfincterelor, nu de contracția ambelor.
• B Prima parte este corectă, dar sfincterul extern este controlat voluntar.
• C Mișcările în masă propulsează fecalele spre rect, nu din rect în colon.
• D Propulsia din colonul distal și rect se face prin musculatură netedă, nu striată.
• E Mișcările în masă duc fecalele în rect, iar sfincterul extern are fibre striate sub control voluntar.

Răspuns: d) Sfincterul anal extern, prin fibrele sale striate.

1. Sfincterul anal extern are fibre striate care pot fi contractate voluntar pentru continență.

• D Sfincterul anal extern are fibre striate care pot fi contractate voluntar pentru continență.
• E Continuarea contracției propulsive rectale favorizează evacuarea, nu închiderea voluntară.

Răspuns: a) Sodiul și clorul ies din lumen, iar potasiul este secretat în acesta.

1. Na+ și Cl- părăsesc lumenul prin absorbție, iar K+ intră în lumen prin secreție.

• A Na+ și Cl- părăsesc lumenul prin absorbție, iar K+ intră în lumen prin secreție.
• B Ionii Na+ și Cl- sunt recuperați din lumen, iar K+ este adăugat prin secreție, invers față de opțiune.
• C Recuperarea Na+ și Cl- este corectă, dar procesul urmărit pentru K+ este secreția în lumen.
• D Secreția tuturor celor trei nu descrie recuperarea colică a sodiului și clorului.
• E Clorul este absorbit și K+ secretat, dar sodiul trebuie recuperat, nu secretat în procesul descris.