Circulația (pag. 89-90)

Răspuns: a) Teritoriul superior drept prin vena limfatică dreaptă, iar cel inferior prin canalul toracic.

1. Teritoriul drept superior al corpului își trimite limfa către colectorul limfatic drept; din jumătatea inferioară, aceasta ajunge în canalul toracic.

• A Teritoriul drept superior al corpului își trimite limfa către colectorul limfatic drept; din jumătatea inferioară, aceasta ajunge în canalul toracic.
• B Canalul toracic se varsă la unghiul venos stâng.

Răspuns: d) Limfa ajunge la unghiul venos, iar sângele aortic poate intra în subclaviculară.

1. Canalul toracic își varsă limfa la unghiul venos stâng; artera subclaviculară stângă pornește din arcul aortic.

• A Canalul toracic ajunge la confluența venoasă stângă; colectorul limfatic drept deservește pătrimea dreaptă superioară.
• C Limfa din canalul toracic se varsă în unghiul venos stâng, nu în artera subclaviculară.
• D Canalul toracic își varsă limfa la unghiul venos stâng; artera subclaviculară stângă pornește din arcul aortic.
• E Destinația limfei este confluența venoasă stângă, iar artera subclaviculară stângă se desprinde din arcul aortic.

Răspuns: c) Cu 5 mL, din diferența dintre intrări și ieșiri.

1. Bilanțul este +1 mL/min timp de 5 minute, deci volumul interstițial crește cu 5 mL.

• A Filtrarea și revenirea au sensuri opuse și se scad; 155 mL este suma fluxurilor brute integrate.
• B 80 mL reprezintă filtrarea totală, dar 75 mL se întorc direct în sânge.
• C Bilanțul este +1 mL/min timp de 5 minute, deci volumul interstițial crește cu 5 mL.
• D 1 mL/min este rata netă; pentru 5 minute rezultă 5 mL.
• E 75 mL ies din interstițiu în sânge; nu constituie acumularea interstițială.

Răspuns: a) Intrare din trunchiul celiac; ieșire spre sistemul port.

1. Artera splenică aduce sânge din trunchiul celiac, iar vena splenică îl conduce către sistemul port.

• A Artera splenică aduce sânge din trunchiul celiac, iar vena splenică îl conduce către sistemul port.
• C Vena splenică evacuează sângele; artera gastrică stângă nu este ieșirea venoasă a splinei.
• D Vena portă aparține drenajului venos, iar ramura splenică celiacă aduce sânge arterial.
• E Splina primește artera splenică desprinsă din trunchiul celiac, nu ramura hepatică, și drenează venos spre vena portă.

Răspuns: a) Pătrimea superioară dreaptă, prin colectorul drept.

1. Pătrimea superioară dreaptă păstrează colectorul drept și vărsarea lui venoasă.

• A Pătrimea superioară dreaptă păstrează colectorul drept și vărsarea lui venoasă.
• B Jumătatea inferioară depinde de canalul toracic întrerupt, nu de colectorul drept.
• C Canalul toracic se varsă în unghiul venos stâng, nu drept, și este întrerupt înainte de vărsare.
• D Colectorul drept are un teritoriu precizat și nu preia automat întregul drenaj toracic.
• E Pătrimea superioară stângă folosește canalul toracic, fără o vărsare terminală proprie în vena renală.

Răspuns: d) X este canalul toracic; Y este vena cavă inferioară.

1. X este canalul toracic din cisterna chili spre unghiul venos stâng; Y este cava inferioară spre atriul drept.

• A X nu este venă cavă, iar Y nu este scurtul colector limfatic drept.
• B Cisterna chili și confluența venoasă stângă identifică un canal limfatic, nu cava inferioară; Y este cava.
• C X este corect canalul toracic, dar Y cu terminație atrială este cava inferioară.
• D X este canalul toracic din cisterna chili spre unghiul venos stâng; Y este cava inferioară spre atriul drept.
• E Colectorul limfatic drept are vărsare în unghiul venos drept; X se termină explicit la confluența stângă.

Răspuns: e) Sângele folosește cava inferioară, iar limfa se varsă la confluența stângă afectată.

1. Cava inferioară permeabilă drenează sângele, iar canalul toracic se varsă în confluența stângă cu evacuare obstruată.

• B Sângele membrului inferior folosește cava inferioară, dar limfa ajunge la unghiul venos stâng.
• C Limfa membrului inferior este colectată de canalul toracic, nu de colectorul limfatic drept.
• D Asocierea inversează rutele sângelui și limfei membrului inferior.
• E Cava inferioară permeabilă drenează sângele, iar canalul toracic se varsă în confluența stângă cu evacuare obstruată.

Răspuns: a) Este compatibilă cu participarea venei splenice la formarea venei porte.

1. Marcajul splenic poate ajunge în vena portă prin vena splenică.

• A Marcajul splenic poate ajunge în vena portă prin vena splenică.
• B Vena splenică nu este ramura arterială celiacă; aceasta este artera splenică.
• C Datele arată drenaj venos splenic, nu vărsarea directă a arterei splenice în vena portă.
• E Aportul splenic coexistă cu aportul intestinal și nu infirmă transportul nutrimentelor.

Răspuns: e) 5 minute.

1. Rezerva acoperă 5 minute de pierdere la 40 mL/min.

• A În 0,2 minute se pierd doar 8 mL, mult sub rezerva disponibilă.
• B În 2 minute se pierd 80 mL, deci rezerva de 200 mL nu este încă epuizată.
• C În 8 minute pierderea ar fi 320 mL, peste rezerva de 200 mL.
• D În 10 minute se pierd 400 mL, dublul rezervei.
• E Rezerva acoperă 5 minute de pierdere la 40 mL/min.

Răspuns: a) Nodulul atrioventricular și fasciculul His.

1. Conexiunea normală este nodulul atrioventricular continuat de fasciculul His.

• A Conexiunea normală este nodulul atrioventricular continuat de fasciculul His.
• B Nodulul sinoatrial și valvele nu constituie conexiunea electrică atrioventriculară numită în text.
• C Perechea Purkinje și valve semilunare nu corespunde conexiunii electrice normale dintre atrii și ventricule.
• D O trecere directă independentă de nodul ar contrazice unica legătură normală descrisă.
• E Valvele mitrală și tricuspidă nu sunt conexiunea electrică; aceasta trece prin nodulul atrioventricular și fasciculul His.

Răspuns: b) 7,2 L/min.

1. Pentru ventriculul indicat, 80 mL/bătaie × 90 bătăi/min = 7200 mL/min = 7,2 L/min.

• A 80 mL înmulțit cu 90/min este 7200 mL/min, adică 7,2 L/min; 0,72 este de zece ori prea mic.
• B Pentru ventriculul indicat, 80 mL/bătaie × 90 bătăi/min = 7200 mL/min = 7,2 L/min.
• C Debitul calculat este 7,2 L/min; 720 L/min depășește de o sută de ori valoarea produsului convertit.
• D Conversia celor 7200 mL/min dă 7,2 L/min, nu 72 L/min.
• E Produsul volumului-bătaie cu frecvența este 7,2 L/min, nu jumătatea sa de 3,6 L/min.

Răspuns: c) Nodulul atrioventricular și continuarea sa prin fasciculul His.

1. Nodulul AV și fasciculul His formează legătura electrică normală dintre sinciții.

• A Enunțul precizează că transmiterea locală ventriculară este păstrată.
• B Nu există conexiuni directe individuale între fiecare fibră atrială și ventriculară.
• C Nodulul AV și fasciculul His formează legătura electrică normală dintre sinciții.
• D Miocardul contractil nu unește direct toate atriile cu ventriculele peste izolarea electrică.
• E Atriile și ventriculele sunt două sinciții funcționale separate electric.

Răspuns: b) Scade cu 600 mL/min, deoarece produsul celor doi factori scade.

1. Produsul scade cu 600 mL/min: 5400 minus 6000.

• A Debitul este un produs, nu suma modificărilor cu unități diferite.
• B Produsul scade cu 600 mL/min: 5400 minus 6000.
• C Debitul scade de la 6000 la 5400 mL/min, chiar dacă frecvența crește.
• D Compensarea nu este completă: în Y produsul este 5400 mL/min.
• E Scăderea frecvenței din volumul-bătaie este dimensional greșită.

Răspuns: d) Fiindcă propagarea distală rapidă nu reface legătura atrioventriculară ruptă.

1. Propagarea rapidă în rețeaua distală intactă nu transmite impulsul atrial peste discontinuitatea AV.

• A Sistemul His-Purkinje poate genera impulsuri proprii, automatism păstrat explicit în model.
• B Întreruperea conducerii nu suprimă obligatoriu automatismul distal; enunțul îl păstrează.
• D Propagarea rapidă în rețeaua distală intactă nu transmite impulsul atrial peste discontinuitatea AV.
• E În modelul normal există conexiunea AV funcțională unică, nu conexiuni multiple paralele normale.

Răspuns: a) 4 800 mL/min

1. Debitul fiecărui ventricul este 60 mL/bătaie × 80 bătăi/min = 4 800 mL/min.

• A Debitul fiecărui ventricul este 60 mL/bătaie × 80 bătăi/min = 4 800 mL/min.
• B 60 mL este volumul unei bătăi pentru un ventricul; într-un minut au loc 80 de bătăi.
• C 120 nu este produsul 60 × 80; adunarea volumelor-bătaie ventriculare nu produce debitul pe minut.
• D 9 600 mL/min dublează nejustificat debitul de 4 800 mL/min al unui ventricul.
• E 80 este frecvența exprimată în bătăi/min, nu volumul expulzat pe minut.

Răspuns: d) Conducerea atrioventriculară poate transmite o excitație nesinusală.

1. Excitația evocată atrial, de origine nesinusală, poate fi condusă prin ruta atrioventriculară normală.

• A Depolarizarea se propagă prin transmitere între celule adiacente.
• B Inhibiția sinusului nu împiedică orice răspuns ventricular.
• C Ruta normală atrioventriculară include nodulul AV și fasciculul His.
• D Excitația evocată atrial, de origine nesinusală, poate fi condusă prin ruta atrioventriculară normală.
• E Un răspuns evocat de stimul extern nu demonstrează automatism sinusal refăcut.