Circulația (pag. 85-88)
16 grile originale la circulația, după Biologie, manual pentru clasa a XI-a, Cristescu et al., Corint (OMEC 4742/2006), manuale.edu.ro (pag. 85-88). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: Circulația / Sistemul OAB, Circulația, Circulația / Sistemul venos, Circulația / Artere și vene.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Sunt comparate probe de la doi adulți în modelul ABO clasic. X are grupa B, iar Y are grupa AB. Se fac separat două amestecuri: hematiile lui X cu plasma lui Y și hematiile lui Y cu plasma lui X. Sunt considerate numai reacțiile ABO. Ce rezultat este prevăzut?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Primul rămâne fără conflict ABO, iar al doilea permite întâlnirea A cu anti-A.
- Primul amestec nu are aglutinine ABO, iar în al doilea antigenul A al hematiilor AB întâlnește anticorpii anti-A din plasma grupei B.
Capcanele
- a) Plasma AB nu conține anti-B în modelul clasic, iar plasma B conține anti-A.
- c) Plasma AB nu conține anti-A în modelul dat.
- d) Plasma B conține anti-A, deci poate reacționa cu hematiile AB.
- e) Hematiile AB au antigene A și B; aglutininele relevante sunt în plasmă, iar primul amestec nu are conflict ABO.
- A Plasma AB nu conține anti-B în modelul clasic, iar plasma B conține anti-A.
- B Primul amestec nu are aglutinine ABO, iar în al doilea antigenul A al hematiilor AB întâlnește anticorpii anti-A din plasma grupei B.
- C Plasma AB nu conține anti-A în modelul dat.
- D Plasma B conține anti-A, deci poate reacționa cu hematiile AB.
- E Hematiile AB au antigene A și B; aglutininele relevante sunt în plasmă, iar primul amestec nu are conflict ABO.
2.1 p
De la un adult cu exprimare normală a grupei 0 se separă plasma și hematiile. Din plasmă se îndepărtează selectiv aglutinina α; hematiile nu sunt tratate. În modelul ABO clasic, ce concluzie despre experiment este corectă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Hematiile rămân fără A și B; compoziția plasmei a fost modificată.
- Hematiile grupei 0 netratate rămân fără antigenele A și B, în timp ce din plasmă este eliminată aglutinina α.
Capcanele
- a) Grupa A necesită antigen A pe eritrocite, pe care eliminarea α din plasmă nu îl produce.
- b) Îndepărtarea unui anticorp din plasmă nu introduce antigen B pe hematii.
- d) O plasmă modificată selectiv nu anulează grupa 0 inițială explicit cunoscută.
- A Grupa A necesită antigen A pe eritrocite, pe care eliminarea α din plasmă nu îl produce.
- B Îndepărtarea unui anticorp din plasmă nu introduce antigen B pe hematii.
- C Hematiile grupei 0 netratate rămân fără antigenele A și B, în timp ce din plasmă este eliminată aglutinina α.
- D O plasmă modificată selectiv nu anulează grupa 0 inițială explicit cunoscută.
3.1 p
Într-un sistem de coagulare, produșii necesari ai primei faze sunt prezenți, dar protrombina nu este transformată în trombină. Care etapă este blocată direct?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Formarea trombinei, caracteristică fazei a doua.
- Blocarea transformării protrombinei în trombină afectează formarea trombinei din faza a doua.
Capcanele
- a) Rețeaua de fibrină reține elementele figurate după formarea trombinei.
- b) Polimerizarea fibrinei aparține fazei a treia, nu primei.
- c) Formarea tromboplastinei este faza întâi, iar produșii ei sunt deja prezenți.
- d) Fibrina este ulterioară formării trombinei și tromboplastinei.
- A Rețeaua de fibrină reține elementele figurate după formarea trombinei.
- B Polimerizarea fibrinei aparține fazei a treia, nu primei.
- C Formarea tromboplastinei este faza întâi, iar produșii ei sunt deja prezenți.
- D Fibrina este ulterioară formării trombinei și tromboplastinei.
- E Blocarea transformării protrombinei în trombină afectează formarea trombinei din faza a doua.
4.1 p
Într-un sistem de coagulare cu trombină activă lipsește fibrinogenul și nu apare rețeaua de fibrină. Adăugarea fibrinogenului, fără schimbarea trombinei sau a celorlalte condiții necesare, restabilește rețeaua. Ce limitare evidențiază proba?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Lipsa substratului împiedica producerea monomerilor de fibrină.
- Fără fibrinogen lipsește substratul din care trombina formează monomerii.
Capcanele
- b) Aceeași trombină activă permite refacerea rețelei după adăugarea substratului.
- c) Adăugarea fibrinogenului restabilește rețeaua, nu împiedică polimerizarea.
- d) Monomerii provin din fibrinogen prin acțiunea trombinei.
- A Fără fibrinogen lipsește substratul din care trombina formează monomerii.
- B Aceeași trombină activă permite refacerea rețelei după adăugarea substratului.
- C Adăugarea fibrinogenului restabilește rețeaua, nu împiedică polimerizarea.
- D Monomerii provin din fibrinogen prin acțiunea trombinei.
5.1 p
La lezarea unui vas mic se înregistrează o vasoconstricție promptă. Protocolul măsoară numai calibrul vascular, fără examinarea plachetelor sau a fibrinei. Ce concluzie permite proba?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Este demonstrată reacția vasculară precoce, cu celelalte etape netestate.
- Proba demonstrează vasoconstricția precoce și lasă celelalte etape netestate.
Capcanele
- a) Calibrul vascular nu măsoară formarea fibrinei.
- c) Răspunsul vascular nu exclude participarea trombocitelor la hemostază.
- d) Factorii plasmatici nu sunt măsurați prin simpla înregistrare a calibrului.
- e) O reacție precoce nu validează toate mecanismele hemostazei.
- A Calibrul vascular nu măsoară formarea fibrinei.
- B Proba demonstrează vasoconstricția precoce și lasă celelalte etape netestate.
- C Răspunsul vascular nu exclude participarea trombocitelor la hemostază.
- D Factorii plasmatici nu sunt măsurați prin simpla înregistrare a calibrului.
- E O reacție precoce nu validează toate mecanismele hemostazei.
6.1 p
Un trasor pleacă din arcul aortic spre artera subclaviculară dreaptă, iar altul spre subclaviculara stângă. Ce diferență de traseu trebuie observată?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Cel drept trece prin trunchiul brahiocefalic; cel stâng intră direct în subclaviculară.
- Artera subclaviculară dreaptă este o ramură a trunchiului brahiocefalic, iar cea stângă este o ramură directă a arcului aortic.
Capcanele
- a) Carotidele comune nu sunt segmentele de origine ale arterelor subclaviculare.
- c) Doar artera subclaviculară dreaptă provine, în anatomia descrisă, din trunchiul brahiocefalic.
- d) Traseul spre dreapta nu traversează carotidele comune.
- e) Varianta inversează originea arterelor subclaviculare dreaptă și stângă.
- A Carotidele comune nu sunt segmentele de origine ale arterelor subclaviculare.
- B Artera subclaviculară dreaptă este o ramură a trunchiului brahiocefalic, iar cea stângă este o ramură directă a arcului aortic.
- C Doar artera subclaviculară dreaptă provine, în anatomia descrisă, din trunchiul brahiocefalic.
- D Traseul spre dreapta nu traversează carotidele comune.
- E Varianta inversează originea arterelor subclaviculare dreaptă și stângă.
7.1 p
Într-un model fără circulație retrogradă sau conexiuni laterale, X este injectat în brahială imediat înaintea bifurcației de la cot. Y este injectat în radială după bifurcație. Ce distribuție rezultă din această ramificare?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) X poate intra în ambele ramuri; Y rămâne pe traseul radial.
- X are acces la cele două ramuri, iar Y introdus în artera radială continuă local pe această cale.
Capcanele
- a) Traseul propus pentru Y cere curgere retrogradă în artera brahială, exclusă din model.
- b) Y este deja distal de bifurcație, în artera radială, și nu poate ajunge local în artera ulnară fără reflux ori conexiuni laterale.
- c) Arterele radială și ulnară provin ambele din artera brahială; X injectat înaintea bifurcației poate intra în ambele.
- d) X este în vasul părinte care alimentează antebrațul; Y nu poate trece local din artera radială în artera ulnară în condițiile date.
- A Traseul propus pentru Y cere curgere retrogradă în artera brahială, exclusă din model.
- B Y este deja distal de bifurcație, în artera radială, și nu poate ajunge local în artera ulnară fără reflux ori conexiuni laterale.
- C Arterele radială și ulnară provin ambele din artera brahială; X injectat înaintea bifurcației poate intra în ambele.
- D X este în vasul părinte care alimentează antebrațul; Y nu poate trece local din artera radială în artera ulnară în condițiile date.
- E X are acces la cele două ramuri, iar Y introdus în artera radială continuă local pe această cale.
8.1 p
Într-un model de trasee, aorta ascendentă rămâne conectată la ventriculul stâng, iar continuitatea este întreruptă la începutul arcului. Se urmăresc doar conexiunile anatomice, fără concluzii despre presiuni. Care origine arterială rămâne pe segmentul proximal păstrat?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Originile celor două artere coronare din aorta ascendentă.
- Ostiile coronare sunt pe aorta ascendentă conectată încă la ventriculul stâng.
Capcanele
- a) Carotida comună stângă pornește din arc, distal de întreruperea de la începutul arcului.
- c) Iliacele comune pornesc din segmentul abdominal distal, nu din ascendentă.
- d) Subclaviculara stângă are originea pe arc, nu pe aorta ascendentă proximală.
- e) Trunchiul brahiocefalic este ramură a arcului, dincolo de întrerupere.
- A Carotida comună stângă pornește din arc, distal de întreruperea de la începutul arcului.
- B Ostiile coronare sunt pe aorta ascendentă conectată încă la ventriculul stâng.
- C Iliacele comune pornesc din segmentul abdominal distal, nu din ascendentă.
- D Subclaviculara stângă are originea pe arc, nu pe aorta ascendentă proximală.
- E Trunchiul brahiocefalic este ramură a arcului, dincolo de întrerupere.
9.1 p
Într-un model cu anatomie arterială obișnuită și fără circulație colaterală, se întrerupe trunchiul brahiocefalic înaintea bifurcației sale. Celelalte ramuri ale arcului aortic rămân permeabile. Ce asociere de fluxuri anterograde este afectată direct de aceeași întrerupere?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Carotida comună dreaptă și subclaviculara dreaptă.
- Ambele artere drepte derivă din trunchiul întrerupt înainte de bifurcație.
Capcanele
- a) Coronarele provin din aorta ascendentă, iar carotida stângă din arc, nu din trunchiul brahiocefalic.
- b) Carotida dreaptă este afectată, dar subclaviculara stângă nu derivă din trunchi.
- c) Arterele stângi au origini separate din arcul aortic și rămân permeabile.
- d) Subclaviculara dreaptă este afectată, dar carotida stângă rămâne alimentată separat.
- A Coronarele provin din aorta ascendentă, iar carotida stângă din arc, nu din trunchiul brahiocefalic.
- B Carotida dreaptă este afectată, dar subclaviculara stângă nu derivă din trunchi.
- C Arterele stângi au origini separate din arcul aortic și rămân permeabile.
- D Subclaviculara dreaptă este afectată, dar carotida stângă rămâne alimentată separat.
- E Ambele artere drepte derivă din trunchiul întrerupt înainte de bifurcație.
10.1 p
Într-un model venos normal, două marcaje intră separat în jugulara internă dreaptă și în subclaviculara dreaptă. Se caută primul colector comun al lor, înainte de unirea cu colectorul omolog stâng. Unde se întâlnesc?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) În vena brahiocefalică dreaptă, înainte de cava superioară.
- Jugulara internă dreaptă și subclaviculara dreaptă formează brahiocefalica dreaptă, înaintea cavei superioare.
Capcanele
- a) Jugulara internă este unul dintre afluenți, nu colectorul comun după unirea cu subclaviculara.
- b) Cele două vene drepte se reunesc în brahiocefalica dreaptă, care participă apoi la formarea cavei superioare.
- c) Subclaviculara stângă nu aparține traseului inițial comun al celor două vene drepte.
- d) Marcajele drepte se întâlnesc în brahiocefalica dreaptă, nu în cea stângă.
- A Jugulara internă este unul dintre afluenți, nu colectorul comun după unirea cu subclaviculara.
- B Cele două vene drepte se reunesc în brahiocefalica dreaptă, care participă apoi la formarea cavei superioare.
- C Subclaviculara stângă nu aparține traseului inițial comun al celor două vene drepte.
- D Marcajele drepte se întâlnesc în brahiocefalica dreaptă, nu în cea stângă.
- E Jugulara internă dreaptă și subclaviculara dreaptă formează brahiocefalica dreaptă, înaintea cavei superioare.
11.1 p
Într-un model fără rute colaterale, sângele provenit din viscerele pelvine ajunge în vena iliacă internă stângă. Se întrerupe numai legătura acesteia cu vena iliacă comună stângă. Ce segment din ruta normală nu mai poate fi atins pe această cale?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Vena iliacă comună stângă și apoi cava inferioară.
- Secțiunea dintre vena iliacă internă stângă și vena iliacă comună stângă oprește accesul pe acest traseu la vena iliacă comună stângă și apoi la vena cavă inferioară.
Capcanele
- a) Vena iliacă internă stângă este în amonte și este deja atinsă de sângele urmărit.
- b) Viscerele sunt teritoriul de origine, nu segmentul venos următor blocat.
- d) Vena cavă inferioară rezultă din ambele vene iliace comune, nu numai din cea dreaptă.
- e) Vena iliacă externă se unește cu vena iliacă internă pentru a forma vena iliacă comună, nu ia naștere din cele două vene iliace comune.
- A Vena iliacă internă stângă este în amonte și este deja atinsă de sângele urmărit.
- B Viscerele sunt teritoriul de origine, nu segmentul venos următor blocat.
- C Secțiunea dintre vena iliacă internă stângă și vena iliacă comună stângă oprește accesul pe acest traseu la vena iliacă comună stângă și apoi la vena cavă inferioară.
- D Vena cavă inferioară rezultă din ambele vene iliace comune, nu numai din cea dreaptă.
- E Vena iliacă externă se unește cu vena iliacă internă pentru a forma vena iliacă comună, nu ia naștere din cele două vene iliace comune.
12.1 p
Se urmărește o fracțiune de sânge care transportă nutrimente absorbite intestinal prin vena portă. După trecerea prin ficat, este colectată de venele hepatice. Ce succesiune continuă corect traseul descris?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Venă portă, vene hepatice, cavă inferioară, atriu drept.
- Traseul complet este portă, ficat, vene hepatice, cavă inferioară și atriu drept.
Capcanele
- b) Venele hepatice aduc sângele din ficat în cava inferioară; această venă este astfel în aval de ficat în traseul dat.
- c) Venele hepatice drenează în cava inferioară, nu în iliaca internă și apoi în portă.
- d) Cava inferioară conduce spre atriul drept și trebuie să preceadă atriul, nu să îl urmeze.
- e) Porta precede ficatul și venele hepatice, nu urmează venelor hepatice în traseul dat.
- A Traseul complet este portă, ficat, vene hepatice, cavă inferioară și atriu drept.
- B Venele hepatice aduc sângele din ficat în cava inferioară; această venă este astfel în aval de ficat în traseul dat.
- C Venele hepatice drenează în cava inferioară, nu în iliaca internă și apoi în portă.
- D Cava inferioară conduce spre atriul drept și trebuie să preceadă atriul, nu să îl urmeze.
- E Porta precede ficatul și venele hepatice, nu urmează venelor hepatice în traseul dat.
13.1 p
Într-un model fără căi ocolitoare se întrerupe sistemul azygos, dar jugularele interne și subclavicularele rămân permeabile. Pentru ce teritoriu este întrerupt direct colectorul spre cava superioară indicat în pasaj?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Spații intercostale și esofag, prin sistemul azygos.
- Azygos este colectorul indicat pentru spațiile intercostale și esofag, direct întrerupt în model.
Capcanele
- a) Creierul și capul folosesc jugularele interne, nu subclavicularele ca vene colectoare primare.
- c) Membrele superioare se drenează prin subclaviculare, nu prin jugularele interne.
- d) Creierul și membrele superioare nu au azygos drept colectorul lor teritorial direct.
- e) Capul și gâtul sunt atribuite jugularelor interne păstrate, nu azygosului.
- A Creierul și capul folosesc jugularele interne, nu subclavicularele ca vene colectoare primare.
- B Azygos este colectorul indicat pentru spațiile intercostale și esofag, direct întrerupt în model.
- C Membrele superioare se drenează prin subclaviculare, nu prin jugularele interne.
- D Creierul și membrele superioare nu au azygos drept colectorul lor teritorial direct.
- E Capul și gâtul sunt atribuite jugularelor interne păstrate, nu azygosului.
14.1 p
Într-un model se perfuzează separat iliaca internă și iliaca externă, fără comunicări adăugate. Care pereche prezintă întâi un teritoriu al iliacei interne și apoi un teritoriu al continuării femurale a iliacei externe?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Vezica urinară; fața anterioară a coapsei.
- Vezica este un teritoriu visceral al arterei iliace interne, iar fața anterioară a coapsei este irigată de artera femurală, care continuă artera iliacă externă.
Capcanele
- a) Uterul și vaginul sunt din teritoriul intern, dar și pereții bazinului sunt atribuiți ramurilor parietale interne.
- b) Arterele digitale dorsale sunt vase din continuarea tibialei anterioare; organele bazinului sunt în teritoriul intern.
- d) Ordinea este inversată: vezica este un teritoriu al arterei iliace interne, iar fața anterioară a coapsei este irigată de continuarea femurală a arterei iliace externe.
- e) Regiunea plantară este pe traseul iliacă externă-femurală-poplitee-tibială posterioară, iar rectul distal este teritoriu intern.
- A Uterul și vaginul sunt din teritoriul intern, dar și pereții bazinului sunt atribuiți ramurilor parietale interne.
- B Arterele digitale dorsale sunt vase din continuarea tibialei anterioare; organele bazinului sunt în teritoriul intern.
- C Vezica este un teritoriu visceral al arterei iliace interne, iar fața anterioară a coapsei este irigată de artera femurală, care continuă artera iliacă externă.
- D Ordinea este inversată: vezica este un teritoriu al arterei iliace interne, iar fața anterioară a coapsei este irigată de continuarea femurală a arterei iliace externe.
- E Regiunea plantară este pe traseul iliacă externă-femurală-poplitee-tibială posterioară, iar rectul distal este teritoriu intern.
15.1 p
Un program de reconstrucție dublează fiecare vas la trecerea de la denumirea femurală la cea poplitee, desenând acolo o bifurcație obligatorie. Ce corecție rezultă din continuitatea arterială descrisă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Femurala se continuă cu popliteea; divizarea în tibiale este un eveniment ulterior.
- Femurala se continuă cu popliteea, iar divizarea tibială este ulterioară.
Capcanele
- b) Artera poplitee se află posterior la nivelul genunchiului, nu anterior pe coapsă.
- c) Femurala continuă iliaca externă, nu internă.
- d) Popliteea continuă femurala, deci schimbarea numelui nu impune bifurcația.
- e) Tibialele sunt ramuri distale, nu vase care se unesc să formeze femurala.
- A Femurala se continuă cu popliteea, iar divizarea tibială este ulterioară.
- B Artera poplitee se află posterior la nivelul genunchiului, nu anterior pe coapsă.
- C Femurala continuă iliaca externă, nu internă.
- D Popliteea continuă femurala, deci schimbarea numelui nu impune bifurcația.
- E Tibialele sunt ramuri distale, nu vase care se unesc să formeze femurala.
16.1 p
Pentru un experiment de perfuzie se alege artera descrisă ca sursă pentru colonul descendent și partea superioară a rectului. Operatorul trebuie să urmărească originea ei, evitând confundarea cu ramurile pentru organele bazinului. Ce rută trebuie aleasă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Aorta abdominală, prin artera mezenterică inferioară.
- Se urmărește aorta abdominală către mezenterica inferioară.
Capcanele
- b) Carotida comună stângă conduce către teritoriile capului și gâtului, nu către mezenterica inferioară.
- d) Iliaca internă deservește pelvisul și rectul distal, nu originea arterei descrise pentru colonul descendent și rectul superior.
- e) Gastrica stângă din trunchiul celiac nu este artera colonului descendent și rectului superior.
- B Carotida comună stângă conduce către teritoriile capului și gâtului, nu către mezenterica inferioară.
- C Se urmărește aorta abdominală către mezenterica inferioară.
- D Iliaca internă deservește pelvisul și rectul distal, nu originea arterei descrise pentru colonul descendent și rectul superior.
- E Gastrica stângă din trunchiul celiac nu este artera colonului descendent și rectului superior.
← pag. 84-85pag. 89-90 →Circulația
Alte capitole
Clasificarea și caracterizarea claselor de compuși organiciCompuși carboniliciCompuși carboxilici
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la medicină?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la medicină.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.