Test admitere liceu militar 2022, varianta 2

Tiparul textual identificat în secvența: Nu mai trecui deloc pe-acasă, mâncam la prânz la cantină, după-masă eram când pe la unul, când pe la altul dintre prietenii mei, iar seara o luam încet spre pădure. este:

O idee identificată în ultimul paragraf al textului dat este:

Cuvintele subliniate în secvențele: uitându-mă în sus, în desișul crăcilor și al frunzelor; să se strâmbe deodată la mine s-au format, în ordine, prin:

Numărul literelor este diferit de numărul sunetelor în toate cuvintele din seria:

Rolul virgulei în secvența: N-ar fi nimic, îmi spusei este explicat corect, în varianta:

Este scris corect enunțul:

Valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în secvența: ar fi același lucru pe care îl făceam și la București, când mă certam cu ai mei și ieșeam afară din casă sunt precizate corect, în seria:

Verbele subliniate în secvența: Programul ăsta mă liniști într-adevăr cu totul și când venea somnul împreună cu valul de țârâit de greieri care îmi creștea în auz, ca și când întreaga lume ar fi fost populată numai de ei sunt, în ordine, la:

Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din secvența: Mi-au plăcut însă de mic, de când îmi petreceam verile acasă la bunici, copacii. sunt, în ordine:

În fraza: Începui să-i cunosc de departe, să-l întâlnesc înainte de a ajunge la locul meu, întâi pe-ăla strâmbu care părea atât de bătrân., există:

Rezultatul calculului $\left(\dfrac{1}{2}-\dfrac{1}{3}+0{,}2\right):\left(\dfrac{1}{6}+\dfrac{1}{5}\right)$ este egal cu:

Dacă $\dfrac{x}{12}=\dfrac{7}{3}$, atunci $x$ este egal cu:

Numărul real $a$, pentru care $(1, 3)\cap[a, 5)=[2, 3)$, este egal cu:

Se consideră numerele reale $a=3-\sqrt{5}$ și $b=3+\sqrt{5}$. Media geometrică a numerelor $a$ și $b$ este egală cu:

Soluția ecuației $1+x+\dfrac{2+x}{2}=\dfrac{4+x}{4}+6$ este egală cu:

Numărul natural de două cifre, care împărțit pe rând, la $11$ și la $7$ dă restul $3$, este egal cu:

Se consideră funcția $f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}$, $f(x)=x+2$. Rezultatul calculului $f(2)+f(-6)$ este egal cu:

Se consideră funcția $f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}$, $f(x)=-x+3$. Se notează cu $A$ și $B$ punctele de intersecție a graficului funcției $f$ cu axele $Ox$, respectiv $Oy$. Aria triunghiului $APB$, unde $P(5, 0)$, este egală cu:

Descompunerea în factori a expresiei $E(x, y)=xy+2x+2y+4$, unde $x$ și $y$ sunt numere reale, este:

Se consideră expresia $E(x)=(x+3)^2-2(x+3)(x-3)+(x-3)^2$, unde $x$ este număr real. Numărul $E(1)+E(2)+E(3)+\ldots+E(10)$ este egal cu:

Se consideră triunghiul $ABC$ dreptunghic în $A$, cu $AB=6\text{ cm}$ și $AC=8\text{ cm}$. Lungimea ipotenuzei $BC$ este egală cu:

În triunghiul $ABC$ se consideră punctele $M$ și $N$, situate pe laturile $AB$, respectiv $AC$, astfel încât $MN\parallel BC$. Știind că $AM=3\text{ cm}$, $MB=6\text{ cm}$ și $AC=12\text{ cm}$, lungimea segmentului $AN$ este egală cu:

Se consideră dreptunghiul $ABCD$ cu diagonala de $14\text{ cm}$. Punctul $A'$ este simetricul lui $A$ față de punctul $B$ și punctul $C'$ este simetricul lui $C$ față de dreapta $AB$. Mediana din $B$ în triunghiul $A'BC'$ are lungimea de:

Se consideră rombul $ABCD$, cu latura $AB=1\text{ cm}$ și $\angle A=60^\circ$. În exteriorul rombului se construiesc triunghiurile echilaterale $ABM$, $BCN$, $CDP$ și $ADQ$. Aria patrulaterului $MNPQ$ este egală cu:

Se consideră trapezul $ABCD$ în care baza mare, $AB$, este triplul bazei mici. Raportul distanțelor de la punctele $D$, respectiv $B$ la diagonala $AC$ este egal cu:

Se consideră un cub cu diagonala unei fețe de $\sqrt{2}\text{ cm}$. Suma tuturor muchiilor cubului este egală cu:

Se consideră paralelipipedul dreptunghic $ABCDA'B'C'D'$, cu $AB=BC=3\text{ cm}$, $AA'=4\text{ cm}$ și punctul $V$ intersecția diagonalelor $A'C'$ și $B'D'$. Volumul piramidei patrulatere regulate $VABCD$ este egal cu:

Se consideră tetraedrul regulat $ABCD$. Știind că lungimea înălțimii $CM$ a triunghiului $BCD$ este de $3\sqrt{3}\text{ cm}$, aria totală a tetraedrului este egală cu:

Se consideră cubul $ABCDA'B'C'D'$, cu $AB=4\text{ cm}$. Dacă $M$ și $N$ sunt mijloacele muchiilor $AA'$, respectiv $A'D'$, iar $P$ este punctul de intersecție a dreptelor $A'D$ și $MN$, atunci distanța de la $P$ la $BC'$ este egală cu:

Se consideră prisma triunghiulară regulată $ABCA'B'C'$, cu $AB=2\text{ cm}$ și $AA'=\sqrt{2}\text{ cm}$. Măsura unghiului dintre dreptele $A'B$ și $AC'$ este egală cu: