Test admitere liceu militar 2019, varianta 1

Două trăsături ale descrierii, regăsite în textul dat, se află în seria:

Din punct de vedere stilistic, în enunțul O pădure verde-aurie, în care aerul de după ploaie scânteia ca soarele. există:

Sunt utilizate cu sens figurat toate cuvintele din seria:

Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor limite, niciodată, pură se regăsesc, în ordine, în seria:

Rolul cratimei în fiecare dintre secvențele de-acolo și n-aș fi vrut este explicat corect, în ordine, în seria:

Conțin diftongi toate cuvintele din seria:

Cuvintele arcuite, umbrare, rătăcită, ceva s-au format, în ordine, prin:

Valoarea morfologică a fiecărui cuvânt subliniat în enunțul Aceea era lumea mea, din care n-aș fi vrut să ies niciodată. se regăsește, în ordine, în seria:

Funcția sintactică și cazul fiecărui cuvânt subliniat în enunțul Pădurea mi se părea mie, o fetiță rătăcită pe cărări, singura realitate posibilă. sunt, în ordine:

În fraza Încântată de culorile fluturilor, de gustul zmeurei cu care mă mânjisem toată pe la gură, mergeam voioasă, sărind într-un picior, lăsându-mă pe burtă ca să sorb apa ușoară a vreunui izvor cristalin. se regăsesc:

Rezultatul calculului $\left(\dfrac{2}{9}-\dfrac{1}{6}+\dfrac{1}{6}\cdot\dfrac{1}{3}\right):\dfrac{2}{27}$ este egal cu:

Dacă $x$, $y$, $z$ și $t$ sunt numere reale nenule pentru care $xy=6$, $yz=2$ și $zt=12$, atunci numărul $xt$ este egal cu:

Mulțimea numerelor naturale $n$ pentru care $\dfrac{3}{8}<\dfrac{n-1}{3}<\dfrac{3}{2}$ este egală cu:

Rezultatul calculului $\left(3+2\sqrt{2}\right)^2+2\left(3+2\sqrt{2}\right)\left(3-2\sqrt{2}\right)+\left(3-2\sqrt{2}\right)^2-26$ este egal cu:

Suma a două numere naturale nenule este $100$. Împărțind unul dintre numere la cel de-al doilea obținem câtul $2$ și restul $16$. Cel mai mic dintre cele două numere este egal cu:

Se consideră trei numere reale nenule $a$, $b$ și $c$. Numărul $a$ este cu $10\%$ mai mare decât numărul $b$ și numărul $b$ este cu $10\%$ mai mare decât numărul $c$. Dacă numărul $a$ este cu $p\%$ mai mare decât numărul $c$, atunci $p$ este egal cu:

Se consideră funcția $f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}$, $f(x)=2x+3$. Numărul real $m$ pentru care punctul $M(m, 7)$ aparține graficului funcției $f$ este:

Se consideră funcțiile $f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}$, $f(x)=2x+2$ și $g:\mathbb{R}\to\mathbb{R}$, $g(x)=-4x+8$. Aria triunghiului determinat de graficele celor două funcții și axa $Ox$ a sistemului de coordonate $xOy$ este egală cu:

Descompunerea în factori a expresiei $E(x)=x^3+3x^2-x-3$ este:

Efectuând calculele, expresia $E(x)=\left(\dfrac{1}{x+2}+\dfrac{x+1}{x^2-4}-\dfrac{1}{x-2}\right):\dfrac{x^2-9}{x^2+x-6}$, unde $x$ este număr real, $x\ne -3$, $x\ne -2$, $x\ne 2$ și $x\ne 3$, este egală cu:

Triunghiul echilateral $ABC$ cu $AB=4\text{ cm}$ are aria egală cu:

Se consideră triunghiul $ABC$ cu $AB=8\text{ cm}$ și $BC=8\sqrt{3}\text{ cm}$. Punctul $D$ este situat pe dreapta $BC$ astfel încât $B\in(CD)$ și $m(\angle ABD)=150^\circ$. Perimetrul triunghiului $ABC$ este egal cu:

Un dreptunghi are laturile de $6\text{ cm}$ și $8\text{ cm}$. Raza cercului circumscris acestui dreptunghi este egală cu:

Se consideră rombul $ABCD$ cu $AB=4\text{ cm}$ și aria egală cu $8\sqrt{3}\text{ cm}^2$. Distanța de la punctul de intersecție a diagonalelor rombului la una dintre laturi este egală cu:

Se consideră trapezul isoscel $ABCD$ cu $AB\parallel CD$, $AC\perp BC$, $AC=20\text{ cm}$ și $BC=15\text{ cm}$. Perimetrul trapezului $ABCD$ este egal cu:

Se consideră $O$ punctul de intersecție a diagonalelor cubului $ABCDA'B'C'D'$. Dacă distanța de la punctul $O$ la planul $(ABC)$ este egală cu $3\text{ cm}$, atunci volumul cubului $ABCDA'B'C'D'$ este egal cu:

Un con circular drept are generatoarea de $10\text{ cm}$ și lungimea bazei de $12\pi\text{ cm}$. Aria totală a acestui con circular drept este egală cu:

O piramidă patrulateră regulată are aria laterală de $288\text{ cm}^2$ și apotema egală cu $12\text{ cm}$. Înălțimea acestei piramide este egală cu:

Se consideră pătratele $ABCD$ și $DCEF$, situate în plane perpendiculare. Dacă punctele $M$, $N$ și $P$ sunt mijloacele segmentelor $AB$, $AD$, respectiv $EF$, atunci tangenta unghiului dintre planele $(MNP)$ și $(ABC)$ este egală cu:

Se consideră trapezul $ABCD$, $AB\parallel CD$, cu $AD=8\text{ cm}$ și aria de $64\text{ cm}^2$. În punctul $M$, mijlocul laturii $BC$, se ridică perpendiculara $MN$ pe planul $(ABC)$ astfel încât $MN=6\text{ cm}$. Distanța de la punctul $N$ la dreapta $AD$ este egală cu: