Urmărirea penală (partea 2)

18 grile originale la urmărirea penală, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 295, art. 297, art. 298, art. 291, art. 292, art. 293, art. 296, art. 299.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Pentru o infracțiune care se urmărește la plângere prealabilă, cui se adresează plângerea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului.
  • A Textul indică organul de cercetare penală sau procurorul, nu instanța.
  • B Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului.
  • C Acțiunea penală se pune în mișcare numai la plângerea prealabilă.

2.1 p

Într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, iar persoana vătămată nu înțelege să o facă. Ce face organul de urmărire penală?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Dacă persoana vătămată nu face plângere, se înaintează procurorului propunerea de clasare.
  • A Organul doar propune clasarea și înaintează actele procurorului.
  • B Cercetarea continuă numai în caz afirmativ, adică dacă se face plângere.
  • C Dacă persoana vătămată nu face plângere, organul înaintează procurorului actele și propunerea de clasare.

3.1 p

Organul de cercetare penală surprinde în flagrant o infracțiune care se urmărește la plângere prealabilă, iar persoana vătămată nu a făcut plângere. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. În caz de flagrant, constatarea se face chiar fără plângere, iar urmărirea începe doar dacă se face plângere.
  • A În caz de flagrant, organul este obligat să constate fapta chiar fără plângere prealabilă.
  • B Constatarea este obligatorie chiar în lipsa plângerii.
  • C Dacă persoana vătămată nu face plângere, se înaintează procurorului propunerea de clasare.

4.1 p

Directorul unei autorități publice află, în exercitarea atribuțiilor, de săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Ce trebuie să facă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Persoana cu funcție de conducere este obligată să sesizeze de îndată și să păstreze probele.
  • A Infracțiunea este una pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, deci nu se așteaptă plângerea.
  • B Textul obligă persoana cu funcție de conducere să sesizeze de îndată și să ia măsuri de conservare a probelor.
  • C Legea cere sesizarea de îndată, nu într-un termen de 30 de zile.

5.1 p

Un organ de urmărire penală află dintr-o sursă publică, alta decât plângere, denunț sau sesizările prevăzute de lege, că s-a săvârșit o infracțiune. Ce face?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Sesizarea din oficiu presupune încheierea unui proces-verbal.
  • A Textul prevede sesizarea din oficiu și încheierea unui proces-verbal.
  • B Legea cere încheierea unui proces-verbal.
  • C Organul de urmărire penală se sesizează din oficiu, fără a aștepta o plângere.

6.1 p

O persoană este surprinsă aproape de locul comiterii unei infracțiuni, având asupra sa arme sau alte obiecte de natură a o presupune participantă la infracțiune. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Alin. (2) asimilează flagrantului situația făptuitorului surprins aproape de locul faptei cu arme sau obiecte suspecte.
  • A Urmărirea de către persoana vătămată sau martori este doar una dintre ipotezele alternative, nu o condiție cumulativă.
  • B Pe lângă alin. (1), alin. (2) asimilează flagrantului și această situație.
  • C Alin. (2) consideră flagrantă infracțiunea când făptuitorul este surprins aproape de locul comiterii cu arme sau obiecte.

7.1 p

Persoana vătămată este un minor. De când curge termenul de 3 luni pentru introducerea plângerii prealabile?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Pentru minor, termenul curge de la data când reprezentantul legal a aflat.
  • A Pentru minor termenul nu curge de la data când a aflat minorul, ci ocrotitorul sau reprezentantul legal.
  • B Alin. (2) prevede expres că termenul curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul legal a aflat.
  • C Textul nu leagă termenul de împlinirea vârstei de 18 ani.

8.1 p

O plângere prealabilă a fost introdusă în termen, dar la un organ judiciar necompetent. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Plângerea greșit îndreptată este valabilă dacă a fost introdusă în termen.
  • A Plângerea greșit îndreptată, introdusă în termen, este valabilă și se trimite pe cale administrativă organului competent.
  • B Plângerea nu este respinsă, ci se consideră valabilă.
  • C Trimiterea se face atât când plângerea a fost îndreptată la organul de urmărire penală, cât și la instanță.

9.1 p

Care este obiectul supravegherii exercitate de procuror asupra activității organelor de cercetare penală?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Supravegherea vizează descoperirea infracțiunilor, tragerea la răspundere și legalitatea reținerii.
  • A Supravegherea privește și reținerea suspectului sau inculpatului.
  • B Textul nu prevede finalizarea tuturor cauzelor prin trimitere în judecată.
  • C Supravegherea vizează descoperirea infracțiunilor, tragerea la răspundere și ca nimeni să nu fie reținut în afara legii.

10.1 p

Procurorul cere spre verificare un dosar aflat la organul de cercetare penală. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Alin. (4) obligă organul să trimită de îndată dosarul complet.
  • A Procurorul poate cere orice dosar, nu doar copii.
  • B Organul este obligat să trimită dosarul de îndată, fără drept de refuz.
  • C Organul de cercetare penală este obligat să trimită dosarul de îndată, cu toate actele.

11.1 p

Procurorul constată că urmărirea penală nu a fost efectuată de organul de cercetare competent. Ce soartă au actele efectuate legal până atunci?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Alin. (2) păstrează valabilitatea actelor legal efectuate.
  • A Actele legal efectuate nu se desființează.
  • B Alin. (2) prevede că actele legal efectuate rămân valabile.
  • C Textul nu cere confirmarea judecătorului de cameră preliminară.

12.1 p

Un procuror sesizat cu o cauză care nu e de competența sa constată că un act de urmărire penală nu suferă amânare. Ce trebuie să facă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Actele care nu suferă amânare se efectuează chiar dacă cauza nu e de competența organului, iar lucrările se trimit de îndată procurorului competent.
  • A Procurorul este obligat să efectueze actele care nu suferă amânare.
  • B Procurorul efectuează actele urgente, iar lucrările se trimit de îndată procurorului competent.
  • C Lucrările se trimit de îndată, cauza nu se păstrează.

13.1 p

Un organ de cercetare penală constată că nu este competent să efectueze urmărirea penală într-o cauză. Cum procedează?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Organul de cercetare necompetent trimite de îndată cauza procurorului supraveghetor pentru sesizarea organului competent.
  • A Organul de cercetare trimite de îndată cauza procurorului care supraveghează.
  • B Cauza se trimite de îndată, fără continuarea urmăririi.
  • C Ordonanța de declinare este prevăzută pentru procuror, nu pentru organul de cercetare penală.

14.1 p

În cadrul urmăririi penale într-o localitate, un act trebuie efectuat într-un cartier aflat în afara razei teritoriale a organului de urmărire, dar în aceeași localitate. Cine îl efectuează?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. În aceeași localitate organul care face urmărirea efectuează toate actele, chiar dacă unele sunt în afara razei sale.
  • A Textul nu atribuie instanței efectuarea actelor de urmărire.
  • B În aceeași localitate nu este necesară comisia rogatorie; organul efectuează el însuși actele.
  • C Art. 59 alin. (2) prevede că organul efectuează toate actele în aceeași localitate.

15.1 p

Care organ efectuează, ca regulă, urmărirea penală pentru infracțiunile care nu sunt date prin lege în competența organelor speciale sau a procurorului?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Organele de cercetare penală ale poliției judiciare efectuează urmărirea pentru infracțiunile care nu sunt date altor organe.
  • A Competența generală aparține organelor de cercetare ale poliției judiciare.
  • B Judecătorul de drepturi și libertăți nu efectuează urmărirea penală potrivit textului.
  • C Organele speciale acționează numai în condițiile limitate ale alin. (2).

16.1 p

În cursul urmăririi penale, procurorul solicită încuviințarea unei percheziții. Cine o încuviințează?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Încuviințarea perchezițiilor în cursul urmăririi penale revine judecătorului de drepturi și libertăți.
  • A Art. 53 lit. e): judecătorul de drepturi și libertăți soluționează încuviințarea perchezițiilor în cursul urmăririi penale.
  • B Competența aparține judecătorului de drepturi și libertăți, nu procurorului ierarhic.
  • C Textul atribuie încuviințarea judecătorului de drepturi și libertăți.

17.1 p

Plângerea împotriva unei soluții de clasare a fost respinsă de prim-procuror. În ce termen și la cine poate face persoana plângere?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Alin. (1) prevede 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară.
  • A Alin. (1) prevede 20 de zile, la judecătorul de cameră preliminară al instanței competente în primă instanță.
  • B Termenul este de 20 de zile, iar organul este judecătorul de cameră preliminară.
  • C Plângerea se face la judecătorul de cameră preliminară, nu la procurorul general.

18.1 p

Prim-procurorul a soluționat o plângere împotriva actelor procurorului. Persoana nemulțumită vrea să atace ordonanța la procurorul ierarhic superior. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Alin. (5) închide calea plângerii la procurorul ierarhic superior împotriva ordonanțelor de soluționare a plângerilor.
  • A Ordonanța de soluționare a plângerii nu mai poate fi atacată la procurorul ierarhic superior.
  • B Alin. (5) privește plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor, fără excepție pentru clasare.
  • C Alin. (5) prevede exact acest lucru.

← ÎnapoiUrmărirea penalăIdeile cheie: urmărirea penală

Alte capitole

Acordul de recunoaștere a vinovățieiActe procesuale și procedurale comuneActul juridic civil