Urmărirea penală (partea 1)
19 grile originale la urmărirea penală, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 285, art. 286, art. 288, art. 289, art. 290, art. 294, art. 305, art. 307.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Caracterul urmăririi penale:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este caracterul expres. B neagă un obiect al urmăririi. C confundă fazele procesuale.
- A Legea stabilește expres caracterul nepublic al urmăririi.
- B Identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiunea face parte din obiectul strângerii probelor în urmărire.
- C Procedura urmăririi penale este nepublică.
2.1 p
Organele de cercetare penală formulează propuneri:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A atribuie nelegal actul procurorului. B este forma legală a propunerii. C este act jurisdicțional.
- A Organele de cercetare formulează propuneri prin referat, nu prin rechizitoriu propriu.
- B Referatul este forma expres prevăzută pentru propunerile organelor de cercetare penală.
- C Sentința nu este actul prin care organele de cercetare penală formulează propuneri.
3.1 p
O infracțiune cere plângere prealabilă pentru punerea în mișcare:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A nu îndeplinește condiția plângerii. B este condiția legală. C confundă modurile de sesizare cu condiția specială.
- A Un articol de presă nu înlocuiește automat condiția legală a plângerii prealabile.
- B Pentru infracțiunile la care legea condiționează astfel punerea în mișcare, absența plângerii prealabile o împiedică.
- C Când legea cere plângere prealabilă pentru punerea în mișcare, un simplu denunț nu suplinește lipsa ei.
4.1 p
Plângerea este făcută prin mandatar:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este cerința reprezentării. B este cerința dovedirii. C ignoră specialitatea mandatului.
- A Plângerea prin mandatar presupune un mandat special.
- B Procura mandatarului trebuie să rămână atașată plângerii.
- C Un mandat general nu este suficient; legea cere mandat special și atașarea procurii.
5.1 p
Denunțul despre săvârșirea unei infracțiuni:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este regula expresă. B contrazice caracterul personal. C exclude nelegal persoanele juridice.
- A Legea permite denunțul numai personal, cu regulile de formă aplicabile corespunzător.
- B Denunțul trebuie făcut personal, fără mandatar general.
- C Și persoanele juridice pot formula denunț, prin organele lor competente.
6.1 p
Descrierea faptei din plângere este neclară:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este obligația explicării lipsurilor. B confundă sesizarea cu judecata. C este procedura completării.
- A La restituire trebuie indicate elementele care lipsesc, pentru remedierea sesizării.
- B Neclaritatea faptei atrage restituirea administrativă pentru completare, nu condamnarea.
- C Descrierea neclară a faptei determină restituirea administrativă a plângerii către petiționar.
7.1 p
Actul de sesizare îndeplinește condițiile legale, iar autorul este cunoscut:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A sare nelegal fazele procesului. B inversează condiția legală. C este regula urmăririi in rem.
- A Actul legal de sesizare conduce la începerea urmăririi cu privire la faptă, nu la condamnare directă.
- B Cunoașterea autorului nu împiedică începerea urmăririi cu privire la faptă.
- C Urmărirea începe cu privire la faptă chiar dacă autorul este indicat ori cunoscut, când sesizarea îndeplinește condițiile legale.
8.1 p
Înaintea primei audieri a persoanei devenite suspect:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A contrazice informarea prealabilă. B este conținutul informării. C este forma consemnării.
- A Calitatea de suspect trebuie comunicată înainte de prima audiere, fără ascundere pentru obținerea declarației.
- B Înainte de prima audiere se comunică suspectului calitatea, fapta, încadrarea juridică și drepturile de la art. 83.
- C Informarea suspectului se consemnează într-un proces-verbal.
9.1 p
În urmărire, acțiunea penală este pusă în mișcare:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A substituie titularul și actul. B este competența legală. C confundă acțiunea civilă cu inculparea.
- A Punerea în mișcare aparține procurorului prin ordonanță, nu organului de cercetare prin referat.
- B Procurorul dispune prin ordonanță în urmărire când probele arată săvârșirea infracțiunii de persoană și nu există cazurile impeditive de la art. 16 alin. (1).
- C Cererea de despăgubiri a victimei nu este ordonanța procurorului de punere în mișcare.
10.1 p
Sunt constatate fapte noi ce determină extinderea urmăririi față de suspect:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este controlul confirmării. B încalcă dreptul la informare. C este obligația comunicării.
- A Când urmărirea se efectuează față de persoană, ordonanța de extindere a organului de cercetare se supune confirmării motivate a procurorului supraveghetor în maximum 3 zile de la emitere, cu prezentarea dosarului.
- B Organul care a dispus extinderea are obligația să informeze suspectul despre faptele noi.
- C Informarea despre faptele noi revine organului judiciar care dispune extinderea.
11.1 p
Fapta a avut ca urmare moartea victimei. Renunțarea la urmărirea penală:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A inventează o derogare. B ignoră excluderea expresă. C este interdicția legală.
- A Acordul moștenitorilor nu este o excepție de la interdicția legală.
- B Costul urmăririi nu înlătură interdicția renunțării pentru infracțiuni cu urmare mortală.
- C Moartea victimei ca urmare a infracțiunii exclude expres renunțarea la urmărirea penală.
12.1 p
După clasarea pentru prescripție, suspectul dorește continuarea urmăririi:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este termenul și posibilitatea. B confundă competența procedurii. C ignoră procedura specială.
- A Suspectul poate cere continuarea în 20 de zile de la primirea copiei ordonanței de clasare pentru prescripție.
- B Este o cerere de continuare a urmăririi penale, soluționată în cadrul urmăririi de procuror, nu de instanța civilă.
- C Clasarea pentru prescripție permite suspectului să ceară continuarea în termenul special.
13.1 p
Rechizitoriul:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este controlul obligatoriu. B este limita materială și personală. C încalcă limitele rechizitoriului.
- A Legalitatea și temeinicia sunt verificate potrivit ierarhiei indicate de lege; în cauzele cu arestați verificarea este urgentă și anterioară expirării arestării.
- B Trimiterea în judecată prin rechizitoriu se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală.
- C Rechizitoriul nu poate extinde trimiterea la orice faptă neinvestigată; este limitat la fapta și persoana urmărite.
14.1 p
Plângerea ierarhică împotriva clasării a fost respinsă:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A neagă calea expresă. B indică un organ necompetent. C este controlul judiciar disponibil.
- A Textul instituie expres controlul judiciar al clasării la judecătorul de cameră preliminară.
- B Calea prevăzută este plângerea la judecătorul de cameră preliminară, nu anularea la instanța civilă.
- C După respingerea plângerii ierarhice, persoana poate sesiza în 20 de zile de la comunicare judecătorul de cameră preliminară al instanței competente în primă instanță.
15.1 p
O persoană dorește să denunțe o infracțiune care nu i-a cauzat o vătămare proprie și trimite un mandatar cu procură specială pentru a face denunțul în numele ei. Cum se aplică regula privind denunțul?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Confirmarea procurii nu este prevăzută ca alternativă la cerința formulării personale. B: Denunțul este personal; regulile plângerii preluate prin trimitere nu includ mandatul special. C: Articolul 290 alineatul 2 cere formularea personală și nu preia regula mandatului din articolul 289 alineatul 3.
- A Confirmarea procurii de procuror nu înlocuiește cerința ca denunțul să fie făcut personal.
- B Denunțul se face numai personal; mandatul special nu permite mandatarului să îl facă în numele denunțătorului.
- C Regula mandatului special pentru plângere nu este preluată la denunț, care trebuie făcut personal.
16.1 p
Actul de sesizare îndeplinește condițiile legii și indică numele presupusului autor. Cu privire la obiectul ordonanței de începere a urmăririi penale, care este regula?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: Alineatul 1 prevede începerea cu privire la faptă chiar în ipoteza autorului indicat ori cunoscut. B: Textul nu condiționează începerea cu privire la faptă de audierea autorului indicat. C: Continuarea față de persoană are cerințele probatorii distincte din alineatul 3; simpla nominalizare nu le înlocuiește.
- A Ordonanța începe urmărirea cu privire la faptă, chiar dacă sesizarea indică presupusul autor.
- B Regula începerii urmăririi pe baza unei sesizări legale nu cere citarea și audierea prealabilă a persoanei nominalizate.
- C Indicarea numelui autorului nu schimbă obiectul inițial al urmăririi, care privește fapta; nu înlocuiește probele necesare continuării față de persoană.
17.1 p
Organul de cercetare penală este sesizat despre o cauză pentru care nu are competența urmăririi. Există un act de cercetare care nu suferă amânare, necesar pentru a evita pierderea unor urme. Ce obligație are organul?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Obligația legală nu este condiționată de un acord al persoanei cercetate. B: Alineatul 2 impune efectuarea actelor care nu suferă amânare chiar în lipsa competenței urmăririi. C: Urgența actului atrage obligația expresă de efectuare de către organul de cercetare penală sesizat.
- A Efectuarea actului urgent este o obligație legală și nu depinde de acordul persoanei cercetate asupra competenței.
- B Urgența impune efectuarea actului; lipsa competenței asupra cauzei nu justifică amânarea lui.
- C Organul de cercetare trebuie să efectueze actele care nu suferă amânare chiar într-o cauză în care nu are competența urmăririi.
18.1 p
În cursul urmăririi penale apare un risc concret ca un martor să nu mai poată fi audiat la judecată. Procurorul urmărește conservarea declarației prin procedura audierii anticipate. Cui se adresează în acest scop?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Procedura prevăzută de articolul 308 presupune audierea de judecător, nu înlocuirea sa cu un expert.
B: Audierea anticipată din urmărire aparține judecătorului de drepturi și libertăți și nu deschide camera preliminară.
C: Alineatul 1 permite procurorului să sesizeze judecătorul de drepturi și libertăți în ipoteza descrisă.
- A Pentru conservarea declarației martorului, procurorul sesizează judecătorul de drepturi și libertăți; nu solicită desemnarea unui expert de către președintele instanței.
- B Audierea anticipată în cursul urmăririi este de competența judecătorului de drepturi și libertăți și nu presupune deschiderea camerei preliminare.
- C Riscul imposibilității audierii la judecată permite procurorului să sesizeze judecătorul de drepturi și libertăți pentru audierea anticipată a martorului.
19.1 p
O expertiză constată o boală gravă care împiedică suspectul să se deplaseze la organul judiciar. Audierea lui prin videoconferință rămâne posibilă, fără atingerea drepturilor sale sau a bunei desfășurări a urmăririi. Se invocă exclusiv boala pentru suspendarea urmăririi. Care regulă trebuie aplicată?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Expertiza furnizează constatarea medicală, însă competența suspendării aparține procurorului. B: Alineatul 1^1 cere evaluarea posibilităților de audiere și a efectului acestora asupra drepturilor și urmăririi. C: Suspendarea este dispusă de procuror în condițiile speciale ale articolului, nu obligatoriu de organul de cercetare pentru simpla imposibilitate de deplasare.
- A Suspendarea este dispusă de procuror după evaluarea alternativelor de audiere, nu de medicul legist și nu doar până la posibilitatea deplasării la sediu.
- B Boala nu justifică singură suspendarea: procurorul verifică posibilitatea audierii la locul unde se află sau prin videoconferință și efectele asupra drepturilor și urmăririi. Dacă audierea rămâne posibilă în aceste condiții, ea se face în prezența avocatului.
- C Organul de cercetare doar înaintează propuneri procurorului. Imposibilitatea deplasării nu impune suspendarea când audierea prin videoconferință este posibilă fără atingerea drepturilor sau a urmăririi.
Mai departe →Urmărirea penalăIdeile cheie: urmărirea penală
Alte capitole
Acordul de recunoaștere a vinovățieiActe procesuale și procedurale comuneActul juridic civil
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.