Contestația (partea 1)

11 grile originale la contestația, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 425^1.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

O hotărâre penală nu are contestație prevăzută expres de lege:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este condiția disponibilității. B inventează o cale universală. C ignoră legalitatea căilor de atac.
  • A Contestația este permisă numai pentru hotărârile pentru care legea o prevede expres.
  • B Nu există o contestație generală împotriva oricărei încheieri; este necesară prevederea legală expresă.
  • C Nemulțumirea părții nu deschide contestația fără prevedere legală expresă.

2.1 p

O persoană care nu este parte are interese legitime vătămate prin hotărârea contestabilă:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este categoria expresă. B restrânge nelegal titularii. C ignoră legitimarea terțului.
  • A Pentru o hotărâre contestabilă, persoana cu interese legitime vătămate poate contesta, de regulă în 3 zile de la comunicare, sub rezerva derogărilor.
  • B Titulari pot fi și subiecții procesuali vizați sau persoanele cu interese legitime vătămate, nu doar procurorul.
  • C Lipsa calității de parte nu exclude persoana ale cărei interese legitime au fost vătămate prin hotărâre.

3.1 p

În lipsa unui termen special, procurorul contestă hotărârea:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A confundă momentele de început. B nu este termenul general al contestației. C este termenul procurorului.
  • A Comunicarea pornește termenul celorlalte persoane; pentru procuror termenul curge de la pronunțare.
  • B Regula generală este termenul de 3 zile de la pronunțare pentru procuror, nu 30 de zile de la primirea dosarului.
  • C În lipsa unei derogări, procurorul are 3 zile de la pronunțare pentru a formula contestația.

4.1 p

Subiectul procesual căruia i se referă hotărârea exercită contestația, fără derogare specială:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A aplică regula procurorului altui titular. B este durata generală. C este reperul comunicării.
  • A Pentru subiectul procesual vizat, diferit de procuror, termenul general curge de la comunicare.
  • B În lipsa unei derogări, termenul contestației subiectului procesual vizat este de 3 zile.
  • C Termenul subiectului procesual căruia i se referă hotărârea începe la comunicare, regula pronunțării fiind rezervată procurorului.

5.1 p

Contestația se depune:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A confundă locul depunerii cu soluționarea. B este regula de depunere. C nu este organul prevăzut.
  • A Depunerea se face la judecătorul sau instanța care a pronunțat hotărârea, nu obligatoriu direct la instanța superioară.
  • B Regula este depunerea la judecătorul de drepturi și libertăți, de cameră preliminară ori instanța care a pronunțat hotărârea atacată.
  • C Parchetul emitent al rechizitoriului nu este locul exclusiv de depunere prevăzut de text.

6.1 p

Motivarea contestației potrivit regulii generale:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A scurtează nelegal termenul. B contrazice posibilitatea motivării. C este limita temporală expresă.
  • A Regula permite motivarea până la termenul stabilit pentru soluționare, nu doar în ziua pronunțării.
  • B Textul prevede motivarea contestației și nu interzice motivarea în scris.
  • C Motivarea se poate face până la termenul fixat pentru soluționarea contestației.

7.1 p

Contestația se declară în termen, fără derogare specială privind executarea:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră trimiterea la efectul suspensiv. B rezultă din trimiterea legală și art. 416. C înlocuiește efectul prevăzut.
  • A Trimiterea la art. 416 face aplicabil efectul suspensiv contestației în termen, în lipsa unei derogări.
  • B Alin. (4) aplică în mod corespunzător art. 416, deci și efectul suspensiv, dacă nu există derogare legală.
  • C Regula generală trimite expres la art. 416 privind suspendarea și la art. 418, nu exclusiv la efectul extensiv.

8.1 p

Persoana a formulat numai propria contestație. În limitele regulii generale:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este efectul trimiterii la art. 418. B contrazice protecția căii proprii. C transformă exercitarea dreptului în temei de agravare.
  • A Alin. (4) extinde la contestație regula neagravării din art. 418, în limitele regimului general.
  • B Prin aplicarea art. 418, propria contestație nu permite crearea unei situații mai grele contestatorului.
  • C Exercitarea propriei contestații nu justifică agravarea, fiind aplicabilă interdicția din art. 418.

9.1 p

Se contestă o încheiere privind o măsură preventivă:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este puterea de adaptare a obligațiilor. B este alternativa mai ușoară. C ignoră posibilitățile exprese.
  • A Obligațiile măsurii contestate pot fi modificate, cu respectarea limitelor prevăzute de art. 416 și 418.
  • B În limitele aplicării corespunzătoare a art. 416 și 418, poate fi aleasă o măsură mai puțin gravă decât cea cerută ori contestată.
  • C Textul permite atât o măsură mai puțin gravă decât cea cerută sau dispusă, cât și modificarea obligațiilor.

10.1 p

Contestația împotriva unei hotărâri a unei instanțe obișnuite, fără derogare specială:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră competența superioară. B nu este organ jurisdicțional competent. C este regula instanței competente.
  • A În regimul general decide organul judiciar de la instanța superioară, nu obligatoriu completul emitent.
  • B Soluționarea aparține organului judiciar competent, nu unui organ administrativ local.
  • C Fără derogare specială, competența aparține judecătorului sau instanței superioare corespunzătoare.

11.1 p

La soluționarea contestației în regimul general:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A contrazice participarea cerută. B este regula participării. C este forma ședinței.
  • A În regimul general, contestația se soluționează cu participarea procurorului; participarea nu este lăsată opțiunii sale.
  • B Textul prevede expres participarea procurorului la soluționarea contestației.
  • C În absența unei reguli speciale, contestația se soluționează în ședință publică.

Mai departe →ContestațiaIdeile cheie: contestația în procesul penal

Alte capitole

Contractul - izvor de obligațiiContractul de antreprizăContractul de donație