Competența. Competența materială. Determinarea competenței după valoarea obiectului. Competența teritorială. Strămutarea. Excepția de necompetență. Conflictele de competență. Conexitatea și litispendența. Dispozițiile speciale privind competența. (partea 2)
19 grile originale la competența. competența materială. determinarea competenței după valoarea obiectului. competența teritorială. strămutarea. excepția de necompetență. conflictele de competență. conexitatea și litispendența. dispozițiile speciale privind competența., după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 104, art. 108, art. 109, art. 98, art. 106, art. 119, art. 120, art. 121.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Un reclamant cere revendicarea unui imobil. După ce se determină valoarea cererii, ca regulă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Pentru cereri privind drepturi reale imobiliare valoarea este valoarea impozabilă stabilită potrivit legislației fiscale.
- A Regula este valoarea impozabilă, nu prețul indicat de reclamant.
- B Textul nu se raportează la valoarea din contractul de dobândire.
- C Art. 104 alin. (1) prevede valoarea impozabilă stabilită potrivit legislației fiscale.
2.1 p
Pârâtul persoană fizică nu are domiciliu cunoscut și nici reședință sau reprezentanță cunoscută. La ce instanță se introduce cererea?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Dacă pârâtul nu are nici reședință ori reprezentanță cunoscută, cererea se introduce la instanța reclamantului.
- A Textul stabilește o instanță determinată, nu una aleasă liber.
- B Art. 108 trimite la instanța reclamantului când nu se cunoaște nici reședința sau reprezentanța.
- C Textul nu se referă la locul nașterii pârâtului.
3.1 p
O societate comercială cu sediul în București are o sucursală fără personalitate juridică la Cluj. Un client cere obligații care urmează a fi executate la Cluj. Unde poate fi chemată în judecată?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Persoana juridică poate fi chemată în judecată și la instanța dezmembrământului, pentru obligațiile executate acolo.
- A Cererea se poate face și la instanța dezmembrământului, deci nu numai la sediu.
- B Art. 109 permite chemarea în judecată și la locul dezmembrământului pentru obligațiile executabile acolo.
- C Textul spune că cererea se poate face și acolo, deci competența este alternativă, nu exclusivă.
4.1 p
Un reclamant cere 80.000 lei plus dobânzi și penalități de 15.000 lei. După ce valoare se stabilește competența materială după valoare?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- La stabilirea valorii nu se iau în calcul accesoriile precum dobânzile și penalitățile.
- A Accesoriile sunt excluse; contează capătul principal.
- B Se ia în calcul doar capătul principal de 80.000 lei, fără accesorii.
- C Accesoriile precum dobânzile și penalitățile nu se iau în calcul.
5.1 p
O cerere a fost introdusă la judecătorie, în limita valorii acesteia. În cursul procesului valoarea obiectului scade sub un anumit prag. Ce se întâmplă cu competența?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Instanța legal învestită rămâne competentă chiar dacă ulterior valoarea se modifică.
- A Art. 106 alin. (1): instanța legal învestită rămâne competentă.
- B Modificarea valorii după învestire nu înlătură competența.
- C Competența nu se modifică, indiferent de excepția pârâtului.
6.1 p
Un asociat atacă hotărârea adunării generale a unei societăți aflate în lichidare. Care instanță este competentă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Cererile în materie de societate sunt de competența exclusivă a instanței sediului principal, până la sfârșitul lichidării sau radiere.
- A Competența aparține exclusiv instanței sediului principal al societății.
- B Art. 119: până la sfârșitul lichidării, competența exclusivă este a instanței sediului principal.
- C Fiind competență exclusivă, nu poate fi aleasă altă instanță.
7.1 p
Un debitor persoană juridică cu sediul în Brașov cere deschiderea procedurii insolvenței. Cui îi revine competența?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Cererile în materia insolvenței sunt de competența exclusivă a tribunalului sediului debitorului.
- A Art. 120: tribunalul sediului debitorului are competență exclusivă.
- B Competența aparține tribunalului, nu curții de apel.
- C Competența aparține tribunalului, nu judecătoriei.
8.1 p
Un profesionist vrea să dea în judecată un consumator. La ce instanță poate introduce cererea?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Cererile profesionistului împotriva consumatorului se introduc numai la instanța domiciliului consumatorului.
- A Art. 121: numai la instanța domiciliului consumatorului.
- B Sediul profesionistului nu este instanță competentă.
- C Profesionistul nu are alegere; competența este numai la domiciliul consumatorului.
9.1 p
Un reclamant cere constatarea inexistenței unui drept de proprietate asupra unui imobil. Cum se determină competența instanței?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Competența în cererile în constatare se determină după regulile pentru cererile de realizare a dreptului.
- A Nu există reguli speciale; se aplică regulile pentru realizarea dreptului.
- B Textul nu prevede valoarea impozabilă, ci regulile pentru realizarea dreptului.
- C Art. 125 trimite la regulile pentru cererile de realizare a dreptului.
10.1 p
Într-un proces, cererea principală este de competența unui tribunal, iar o cerere accesorie ar fi, separat, de competența unei judecătorii. Cine o judecă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Cererile accesorii se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, cu excepția celor de la art. 120.
- A Cererea accesorie se judecă de instanța cererii principale.
- B Art. 123 alin. (1) reproduce această regulă, inclusiv excepția art. 120.
- C Textul nu prevede alegerea reclamantului sau o instanță superioară.
11.1 p
Într-un litigiu de consum, părțile convin înainte de apariția dreptului la despăgubire instanța competentă. Ce valoare are convenția?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- În litigiile de consum alegerea instanței se poate face numai după nașterea dreptului la despăgubire; orice convenție contrară este nescrisă.
- A Forma autentică nu salvează convenția; alegerea e posibilă numai după nașterea dreptului.
- B În litigiile de consum convenția anterioară nașterii dreptului este nescrisă.
- C Art. 126 alin. (2) prevede exact această sancțiune.
12.1 p
Un reclamant cere într-o singură cerere 2 capete principale întemeiate pe cauze diferite, fără legătură, iar unul este de competența altei instanțe. Ce face instanța sesizată?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Când un capăt de cerere este de competența altei instanțe, instanța dispune disjungerea și declină competența în mod corespunzător.
- A Art. 99 alin. (1) impune disjungerea, deci instanța nu judecă ambele capete.
- B Art. 99 alin. (1) prevede disjungerea și declinarea competenței pentru capătul care aparține altei instanțe.
- C Legea nu prevede respingerea ca inadmisibilă, ci disjungerea și declinarea.
13.1 p
Mai mulți reclamanți formulează prin aceeași cerere pretenții proprii împotriva aceluiași pârât, în baza unor raporturi juridice distincte, fără legătură care să impună judecarea lor împreună. Cum se determină instanța competentă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- În acest caz competența se determină pentru fiecare pretenție în parte.
- A Textul nu reține valoarea cea mai mare, ci fiecare pretenție în parte.
- B Art. 100 alin. (1) cere observarea valorii, naturii ori obiectului fiecărei pretenții în parte.
- C Art. 100 alin. (1) nu prevede însumarea pretențiilor, ci analiza fiecăreia în parte.
14.1 p
Se cere restituirea unui bun închiriat, iar chiria anuală este de 12.000 lei, în timp ce bunul valorează 300.000 lei. După ce valoare se socotește cererea pentru stabilirea competenței?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- În cererile privind predarea sau restituirea bunului închiriat valoarea se socotește după chiria sau arenda anuală.
- A Legea are în vedere chiria anuală, nu chiria pe toată durata contractului.
- B Art. 101 alin. (3) nu se raportează la valoarea bunului, ci la chiria anuală.
- C Art. 101 alin. (3) prevede că valoarea cererii de restituire a bunului închiriat se socotește după chiria anuală.
15.1 p
Un asigurat cere despăgubiri după un incendiu la o clădire asigurată. La ce instanțe poate introduce cererea, pe lângă instanța competentă în mod obișnuit?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Cererea privind despăgubirile se poate face și la instanța domiciliului asiguratului, a bunurilor asigurate sau a locului producerii riscului.
- A Domiciliul asiguratului este doar una dintre variante, nu singura.
- B Textul nu limitează competența la sediul asigurătorului; prevede mai multe instanțe alternative.
- C Art. 115 alin. (1) permite introducerea cererii și la instanța locului bunurilor asigurate sau al producerii riscului.
16.1 p
Reclamantul are la dispoziție 2 instanțe deopotrivă competente. Cine alege instanța?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
- A Art. 116 prevede că reclamantul alege între instanțele deopotrivă competente.
- B Textul nu atribuie alegerea vreunei instanțe.
- C Art. 116 dă alegerea reclamantului, nu pârâtului.
17.1 p
O asociație fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, nu are o persoană căreia să-i fi fost încredințată conducerea sau administrarea. La ce instanță se poate introduce cererea?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- În lipsa persoanei cu conducerea, cererea se poate introduce la instanța competentă pentru oricare dintre membri.
- A Textul se raportează la membrii entității, nu la un sediu ales de reclamant.
- B Art. 110 permite expres chemarea în judecată a entității fără personalitate juridică.
- C Art. 110 prevede că, în lipsa persoanei care conduce entitatea, cererea se introduce la instanța oricăruia dintre membri.
18.1 p
În cursul unui proces apare un incident procedural. Cine îl soluționează, ca regulă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Incidentele procedurale sunt soluționate de instanța în fața căreia se invocă, afară de excepțiile prevăzute expres de lege.
- A Art. 124 alin. (2) prevede soluționarea incidentelor de instanța în fața căreia se invocă, cu excepțiile legale exprese.
- B Regula este instanța în fața căreia se invocă incidentul, nu alta.
- C Textul nu atribuie incidentele instanței superioare.
19.1 p
Un contract încheiat între părți stabilește o regulă nouă de competență materială diferită de cod. Produce efecte?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Reguli noi de competență se stabilesc numai prin modificarea normelor codului.
- A Art. 122 prevede că reguli noi de competență se stabilesc numai prin modificarea normelor codului.
- B Art. 122 interzice crearea de reguli noi de competență altfel decât prin modificarea codului.
- C Aprobarea instanței superioare nu este prevăzută; doar modificarea codului poate crea reguli noi.
← ÎnapoiCompetența. Competența materială. Determinarea competenței după valoarea obiectului. Competența teritorială. Strămutarea. Excepția de necompetență. Conflictele de competență. Conexitatea și litispendența. Dispozițiile speciale privind competența.Ideile cheie: competența instanțelor civile
Alte capitole
ContestațiaContractul - izvor de obligațiiContractul de antrepriză
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.