Circumstanțele atenuante și circumstanțele agravante

20 de grile originale la circumstanțele atenuante și circumstanțele agravante, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 75, art. 76, art. 77, art. 78, art. 79.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Care afirmații sunt corecte despre circumstanțele atenuante?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Legea folosește pot constitui, nu aplicare legală obligatorie. Alineatul al doilea conferă caracter judiciar posibil. Depășirea este enumerată la alineatul întâi.
  • A Simpla existență a eforturilor ține de aprecierea unei atenuante judiciare, nu de o atenuantă legală obligatorie.
  • B Eforturile de diminuare pot fi reținute ca atenuantă judiciară.
  • C Depășirea limitelor stării de necesitate este enumerată ca atenuantă legală.

2.1 p

Instanța reține două circumstanțe atenuante la aceeași infracțiune. Cum operează reducerea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să urmărim condiția legală. Alineatul întâi stabilește fracția de o treime. Alineatul al treilea limitează reducerea la o aplicare. Numărul circumstanțelor nu multiplică reducerea.
  • A Regula atenuantelor reduce limitele speciale cu o treime.
  • B Numărul atenuantelor nu multiplică reducerea.
  • C Legea permite o singură reducere pentru circumstanțele atenuante reținute.

3.1 p

Care situații sunt circumstanțe agravante expres enumerate?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să urmărim condiția legală. Litera f) cere intoxicație provocată pentru comitere. Litera d) prevede participarea majorului cu minorul. Lipsește condiția finalității cerută de litera f).
  • A Intoxicația voluntară provocată în vederea comiterii constituie agravantă când fapta este săvârșită în acea stare.
  • B Comiterea împreună cu un minor este agravantă pentru infractorul major.
  • C Textul cere ca intoxicația voluntară să fi fost provocată în vederea infracțiunii.

4.1 p

Maximul special al închisorii este de 3 ani, iar instanța constată că este neîndestulător în prezența unei agravante. Care afirmații sunt corecte?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Plafonul de o treime trebuie respectat simultan. Articolul impune ambele limite. O treime din maximul de 3 ani este un an.
  • A Plafonul de 2 ani este limitat suplimentar de o treime din maximul special.
  • B Ambele plafoane se aplică simultan sporului pentru închisoare.
  • C O treime din maximul de 3 ani înseamnă un an, limita efectivă a sporului.

5.1 p

La aceeași infracțiune sunt incidente tentativa, circumstanțe atenuante și cauze de majorare. Ce ordine se respectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Alineatul întâi stabilește expres această ordine. Ordinea legală este inversă celei afirmate. Alineatul al treilea cere reducere urmată de majorare.
  • A Ordinea expresă începe cu tentativa și continuă cu circumstanțele atenuante.
  • B Legea prevede reducerile înaintea majorărilor.
  • C Cauzele de majorare se aplică limitelor deja reduse.

6.1 p

Care afirmații sunt corecte despre efectele și limitele atenuării?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să urmărim condiția legală. Enumerarea excluderilor îl menționează expres. Art. 75 exclude expres furtul calificat. Art. 76 prevede acest interval substitutiv.
  • A Lista excluderilor menționează furtul calificat.
  • B Furtul calificat este exclus expres de la această atenuantă a reparării prejudiciului.
  • C Pentru detențiunea pe viață, atenuantele atrag închisoare între 10 și 20 de ani.

7.1 p

Mircea comite o infracțiune sub stăpânirea unei puternice emoții, determinată de provocarea victimei printr-o atingere gravă a demnității sale. Nu a existat violență fizică din partea victimei. Care afirmație este corectă privind art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Violența fizică nu este unica modalitate prevăzută. B: Provocarea îndeplinind condițiile lit. a) este atenuantă legală. C: Lit. a) include atingerea gravă a demnității ca modalitate a provocării.
  • A Textul prevede alternativ violența, atingerea gravă a demnității sau o altă acțiune ilicită gravă. Lipsa violenței fizice nu exclude provocarea descrisă.
  • B Provocarea în condițiile descrise este prevăzută expres între atenuantele legale la alin. (1) lit. a), nu exclusă din această categorie.
  • C Emoția puternică provocată de atingerea gravă a demnității permite reținerea atenuantei legale. Violența fizică nu este o condiție cumulativă.

8.1 p

Pentru un furt calificat, Doru acoperă integral prejudiciul material înaintea primului termen și nu a mai beneficiat în ultimii 5 ani de atenuanta plății prejudiciului. Care afirmații sunt corecte potrivit art. 75 C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. A: Condițiile generale ale plății nu înlătură excluderea furtului calificat.

    B: Lit. d) enumeră expres furtul calificat între excluderi.

    C: Alin. (2) lit. a) permite evaluarea eforturilor ca atenuantă judiciară.
  • A Deși plata este integrală și la timp, iar condiția celor 5 ani este îndeplinită, furtul calificat este exclus expres de la această atenuantă legală.
  • B Furtul calificat se află în lista infracțiunilor pentru care plata integrală a prejudiciului nu atrage atenuanta legală.
  • C Excluderea atenuantei legale nu împiedică evaluarea eforturilor de înlăturare a consecințelor ca atenuantă judiciară; aceasta rămâne facultativă.

9.1 p

Pentru infracțiunea lui Emil, limitele închisorii sunt 3-9 ani. Se rețin două circumstanțe atenuante, fără alte cauze de modificare. Ce limite rezultă din art. 76 C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Limitele se reduc o singură dată cu o treime, devenind 2 și 6 ani. B: Reducerea nu se repetă după numărul atenuantelor. C: Fracția legală este o treime, nu jumătate.
  • A O singură reducere cu o treime a ambelor limite transformă intervalul de 3 până la 9 ani în 2 până la 6 ani, chiar dacă sunt două atenuante.
  • B Cele două atenuante nu produc două reduceri succesive. Limitele se reduc o singură dată, indiferent de numărul lor.
  • C Reducerea este cu o treime, nu la jumătate: din 3 și 9 ani rezultă 2 și 6 ani.

10.1 p

Sebastian își provoacă voluntar o stare de intoxicație cu alcool pentru a prinde curaj să comită infracțiunea planificată, pe care o săvârșește apoi intenționat. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Lit. f) cere expres provocarea intoxicației în vederea comiterii infracțiunii.

    B: Enunțul îndeplinește această cerință a agravantei.

    C: Situația este prevăzută ca agravantă, nu ca atenuantă legală.
  • A Scopul este esențial: agravanta cere ca intoxicația voluntară să fi fost provocată în vederea comiterii infracțiunii.
  • B Sebastian provoacă voluntar intoxicația cu alcool pentru a comite infracțiunea și o săvârșește în acea stare, îndeplinind condițiile agravantei.
  • C Intoxicația voluntară provocată pentru săvârșirea infracțiunii este calificată de text drept agravantă, nu atenuantă legală.

11.1 p

Maximul special al închisorii pentru fapta lui Sergiu este de 3 ani. Instanța reține o circumstanță agravantă și apreciază maximul ca neîndestulător. Fără alte cauze de majorare, care este cea mai mare pedeapsă permisă de art. 78 alin. (1) C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Plafonul de 2 ani este limitat suplimentar la o treime din maxim.

    B: Art. 78 nu permite dublarea maximului în ipoteza dată.

    C: O treime din 3 ani este 1 an, deci pedeapsa poate ajunge la 4 ani.
  • A Plafonul de 2 ani este limitat suplimentar la o treime din maximul special. Pentru maximul de 3 ani, sporul nu poate depăși 1 an.
  • B Sporul nu poate egala maximul special de 3 ani: el este limitat la cel mult 2 ani și la o treime din maxim, deci aici la 1 an.
  • C Maximul considerat neîndestulător poate fi sporit cu cel mult o treime din 3 ani, adică 1 an, sub plafonul de 2 ani. Pedeapsa maximă este 4 ani.

12.1 p

Pentru fapta lui Ciprian sunt incidente tentativa, o circumstanță atenuantă și majorarea pentru forma continuată. Care ordine a operațiunilor rezultă din art. 79 C.pen.?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Ordinea legală a reducerilor începe cu tentativa. B: Majorarea nu precedă reducerile în acest concurs de cauze. C: Alin. (1) ordonează reducerile, iar alin. (3) le plasează înaintea majorărilor.
  • A Ordinea reducerilor este expresă: tentativa precedă circumstanța atenuantă, chiar dacă ambele sunt urmate de majorarea pentru forma continuată.
  • B Când coexistă cauze de reducere și de majorare, art. 79 alin. (3) cere întâi reducerile și abia apoi majorarea. Forma continuată nu se aplică prima.
  • C Mai întâi se aplică reducerile, în ordinea tentativă, apoi circumstanță atenuantă; limitele astfel obținute se majorează ulterior pentru infracțiunea continuată.

13.1 p

Pentru o înșelăciune obișnuită, Andrei acoperă integral prejudiciul material înaintea primului termen de judecată. El beneficiase deja de circumstanța atenuantă legală a reparării prejudiciului pentru o faptă anterioară, cu 3 ani înainte de comiterea noii înșelăciuni. Referitor strict la art. 75 alin. (1) lit. d):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Beneficiul primit cu 3 ani înainte de noua faptă se află în intervalul de excludere prevăzut de text. B: Condiția se referă la beneficiul anterior al aceleiași circumstanțe, fără să fie limitată la persoanele aflate în recidivă. C: Repararea integrală și în termen nu înlocuiește condiția privind lipsa unui beneficiu anterior în intervalul de 5 ani.
  • A Beneficiul obținut cu 3 ani înainte se află în intervalul de 5 ani anterior noii înșelăciuni, astfel că art. 75 alin. (1) lit. d) nu se aplică din nou.
  • B Interdicția unui nou beneficiu în intervalul de 5 ani privește făptuitorul care a mai beneficiat de circumstanță, fără condiția recidivei.
  • C Repararea integrală până la primul termen nu este suficientă: legea cere și lipsa unui beneficiu anterior al aceleiași circumstanțe în cei 5 ani dinaintea faptei.

14.1 p

În ipoteza reglementată de art. 76 alin. (2), în care pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, reținerea circumstanțelor atenuante atrage aplicarea:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Intervalul de la 20 la 30 de ani nu corespunde înlocuirii reglementate de art. 76 alin. (2). B: Articolul 76 alin. (2) stabilește expres închisoarea de la 10 la 20 de ani. C: Intervalul de la 15 la 25 de ani nu este cel prevăzut pentru efectul circumstanțelor atenuante asupra detențiunii pe viață.
  • A Intervalul de la 20 la 30 de ani nu rezultă din alin. (2), care prevede 10 la 20 de ani pentru detențiunea pe viață în prezența circumstanțelor atenuante.
  • B Art. 76 alin. (2) stabilește expres închisoarea de la 10 la 20 de ani când pedeapsa legală este detențiunea pe viață și se rețin circumstanțe atenuante.
  • C Intervalul de la 15 la 25 de ani nu este cel prevăzut pentru această ipoteză; alin. (2) impune 10 la 20 de ani.

15.1 p

În săvârșirea unei infracțiuni, Florin folosește o metodă concret aptă să pună în pericol și alte persoane decât victima. Pericolul se produce, însă persoanele respective nu suferă leziuni. Împrejurarea nu este deja valorificată într-un element al infracțiunii. Pentru agravanta de la art. 77 lit. c):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Punerea în pericol a altor persoane este alternativă față de cea a bunurilor, iar producerea unei pagube nu este cerută. B: Textul cere o metodă de natură să pună în pericol, nu producerea unei vătămări suplimentare. C: Aptitudinea de periclitare a altor persoane realizează criteriul legal, chiar fără leziuni efective.
  • A Pericolul pentru alte persoane este alternativ pericolului pentru bunuri; nu se cere și o pagubă materială efectivă.
  • B Lit. c) cere metode apte să pună în pericol alte persoane ori bunuri, nu producerea unei leziuni; pericolul pentru celelalte persoane este suficient în speță.
  • C Metoda concret aptă să pună în pericol alte persoane îndeplinește lit. c) fără leziuni efective; în speță împrejurarea nu este deja inclusă într-un element al infracțiunii.

16.1 p

Adrian, în vârstă de 24 de ani, săvârșește o infracțiune împreună cu Matei, în vârstă de 17 ani. Cei doi sunt singurii participanți, iar amândoi răspund penal. În privința lui Adrian, agravanta săvârșirii faptei de către un major împreună cu un minor:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Articolul 77 lit. d) privește majorul care comite infracțiunea împreună cu un minor, fără un prag de trei participanți. B: Cerința de trei persoane aparține agravantei distincte de la art. 77 lit. a). C: Textul nu cere ca minorul să fie lipsit de răspundere penală; Matei răspunde potrivit regulii aplicabile după împlinirea vârstei de 16 ani.
  • A Adrian este major, iar Matei este minor. Lit. d) cere comiterea împreună cu un minor, fără să impună un al treilea participant.
  • B Pragul de trei persoane aparține agravantei distincte de la lit. a). Pentru Adrian, major care comite infracțiunea împreună cu un minor, lit. d) se aplică și când sunt doar doi participanți.
  • C Lit. d) nu condiționează agravanta de lipsa răspunderii penale a minorului. Matei are 17 ani și răspunde penal, ceea ce nu înlătură agravanta pentru Adrian.

17.1 p

Într-o ipoteză în care este declarată starea de urgență, Sergiu săvârșește o infracțiune fără să profite în vreun fel de situația creată de aceasta. El cunoaște declararea stării de urgență, dar fapta și modul său de comitere nu au legătură cu avantajele oferite de situația respectivă. Agravanta de la art. 77 lit. g):

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Cunoașterea stării de urgență nu este echivalentă cu profitarea de situația pe care aceasta a creat-o. B: Articolul 77 lit. g) cere ca făptuitorul să fi profitat de situația prilejuită de starea de urgență. C: Săvârșirea faptei în același interval de timp nu realizează singură cerința legală.
  • A Cunoașterea stării de urgență nu înlocuiește profitarea efectivă de situația creată, cerută de lit. g) și exclusă expres în enunț.
  • B Lit. g) cere ca autorul să fi profitat de situația prilejuită de starea de urgență. Sergiu nu a folosit situația creată, deci simpla suprapunere în timp nu este suficientă.
  • C Săvârșirea infracțiunii pe durata stării de urgență nu ajunge: este necesară profitarea de situația prilejuită de aceasta, absentă în speță.

18.1 p

Teodor săvârșește o infracțiune din dispreț față de dizabilitatea victimei, pe care o consideră un semn al inferiorității acesteia. El nu profită în executare de vreo vulnerabilitate, iar fapta nu are loc în public. Împrejurarea discriminatorie nu este deja un element al incriminării. Potrivit art. 77:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Dizabilitatea este enumerată expres între motivele relevante, iar enunțul descrie folosirea ei ca temei al unei pretinse inferiorități. B: Articolul 77 lit. h) nu condiționează motivul discriminatoriu de caracterul public al locului. C: Profitarea de vulnerabilitate aparține circumstanței distincte de la art. 77 lit. e), fără a fi o cerință a lit. h).
  • A Teodor comite infracțiunea dintr-un motiv legat de dizabilitatea victimei, considerată cauză de inferioritate. Este îndeplinită lit. h), iar motivul nu este deja element al incriminării.
  • B Lit. h) nu cere un loc public. Motivul discriminatoriu descris este suficient în condițiile enunțului, indiferent că fapta s-a comis în privat.
  • C Motivul discriminatoriu legat de dizabilitate intră la lit. h). Profitarea de vulnerabilitate este o cerință a unei agravante distincte, de la lit. e), și nu se cumulează obligatoriu cu lit. h).

19.1 p

La stabilirea pedepsei sunt incidente, în condițiile legii, circumstanțe agravante, forma continuată a unei infracțiuni și concursul de infracțiuni. Potrivit art. 79 alin. (2), ordinea aplicării succesive a dispozițiilor este:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Concursul intervine după circumstanțele agravante și infracțiunea continuată, nu înaintea lor. B: Aceasta este ordinea expresă din art. 79 alin. (2), pentru ipoteza în care ultima cauză incidentă este concursul. C: Circumstanțele agravante se aplică primele, nu după regulile concursului.
  • A Concursul se aplică după circumstanțele agravante și infracțiunea continuată, nu înaintea lor.
  • B Art. 79 alin. (2) impune aplicarea succesivă în ordinea circumstanțe agravante, infracțiune continuată, apoi concurs de infracțiuni.
  • C Circumstanțele agravante se aplică primele, înaintea infracțiunii continuate și a concursului, nu după acestea.

20.1 p

În executarea unei infracțiuni, Mircea supune victima unor gesturi umilitoare, stabilite în cauză ca tratamente degradante. Nu există cruzimi sau un motiv discriminatoriu, iar tratamentele nu constituie deja un element al infracțiunii reținute. Pentru circumstanțele agravante legale:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Motivul discriminatoriu este o altă circumstanță, reglementată la lit. h). El nu condiționează tratamentele degradante de la lit. b). B: Supunerea la tratamente degradante este prevăzută distinct la lit. b), iar datele exclud dubla valorificare ca element deja inclus în incriminare. C: Art. 77 lit. b) enumeră alternativ săvârșirea prin cruzimi și supunerea victimei la tratamente degradante. Nu cere cumularea lor.
  • A Motivul discriminatoriu de la lit. h) nu condiționează agravanta de la lit. b); tratamentele degradante sunt suficiente în împrejurările date.
  • B Supunerea victimei la tratamente degradante este un temei distinct al circumstanței agravante de la lit. b), iar speța exclude deja includerea sa în conținutul infracțiunii.
  • C Cruzimea și tratamentele degradante sunt alternative în text, astfel încât tratamentele stabilite în speță sunt suficiente fără cruzimi.

Ideile cheie: atenuante și agravante

Alte capitole

Competența. Competența materială. Determinarea competenței după valoarea obiectului. Competența teritorială. Strămutarea. Excepția de necompetență. Conflictele de competență. Conexitatea și litispendența. Dispozițiile speciale privind competența.ContestațiaContractul - izvor de obligații