Capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenții și interesul - condiții de exercitare a acțiunii civile.

20 de grile originale la capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenții și interesul - condiții de exercitare a acțiunii civile., după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 32, art. 33, art. 34, art. 35, art. 36, art. 37, art. 38, art. 39.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Condițiile de exercitare a acțiunii civile:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A omite interesul, cerut cumulativ. B este corectă: pretenția este una dintre condiții. C este corectă: regula se extinde și apărărilor.
  • A Capacitatea și calitatea nu sunt suficiente: autorul trebuie să formuleze o pretenție și să justifice interes.
  • B Formularea unei pretenții este una dintre condițiile cumulative ale cererii.
  • C Condițiile acțiunii se aplică și apărărilor, în mod corespunzător.

2.1 p

O cerere urmărește prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara. Interesul:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este corectă: legea permite această anticipare. B extinde excepția la o cerință pe care ea nu o înlătură. C ignoră excepția preventivă.
  • A Scopul cererii intră în excepția pentru prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara.
  • B Excepția privește numai caracterul născut și actual; interesul trebuie să rămână legitim.
  • C Prevenirea pagubei iminente și ireparabile permite cererea chiar fără interes născut și actual.

3.1 p

Înainte de împlinirea termenului contractual se poate cere:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este expres permisă pentru întreținere. B respectă posibilitatea cererii anticipate pentru executare la termen. C confundă introducerea cererii cu scadența obligației.
  • A Obligația de întreținere poate fi cerută înainte de termen pentru executarea ei la termen.
  • B Cererea poate fi introdusă înainte de termen, dar predarea se solicită pentru împlinirea termenului contractual.
  • C Legea permite anticiparea cererii pentru executare la termen, nu executarea anticipată obligatorie a oricărei datorii.

4.1 p

Reclamantul poate cere realizarea dreptului pe o altă cale legală, dar solicită numai constatarea lui:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră caracterul subsidiar. B introduce un acord fără rol în această regulă. C aplică interdicția când realizarea dreptului este posibilă.
  • A Preferința reclamantului nu înlătură subsidiaritatea constatării când există o cale legală de realizare.
  • B Subsidiaritatea rezultă din existența căii legale de realizare, fără să depindă de acordul pârâtului.
  • C Posibilitatea realizării dreptului pe altă cale prevăzută de lege împiedică primirea cererii în constatare.

5.1 p

În examinarea calității procesuale:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A redă criteriul identității procesuale. B confundă fondul cu legitimarea procesuală. C păstrează distincția prevăzută de lege.
  • A Calitatea se verifică prin identitatea părților cu subiectele raportului litigios astfel cum a fost dedus judecății.
  • B Inexistența dreptului afirmat privește fondul și nu înseamnă prin ea însăși lipsă de calitate.
  • C Existența obligației afirmate se examinează pe fond.

6.1 p

O organizație fără interes personal dorește să apere un interes de grup. Legitimarea sa:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A înlocuiește nepermis legea cu voința organizației. B ignoră cazurile admise de lege. C este corectă: legitimarea extraordinară are temei exclusiv legal.
  • A Propriul statut nu este suficient: legitimarea fără interes personal trebuie să fie prevăzută exclusiv prin lege.
  • B Legea permite asemenea cereri pentru interes de grup în cazurile și condițiile expres prevăzute.
  • C Fără interes personal, organizația poate apăra interesul de grup numai în cazurile și condițiile stabilite prin lege.

7.1 p

Transmiterea calității de parte:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este una dintre formele permise. B respectă condiția transmisiunii situației deduse judecății. C exclude nejustificat transmisiunea convențională.
  • A Calitatea de parte poate fi transmisă legal dacă se transmit, în condițiile legii, drepturile ori situațiile deduse judecății.
  • B Transmiterea convențională este permisă ca urmare a transmisiunii legale a drepturilor ori situațiilor litigioase.
  • C Transmiterea poate fi și convențională, deci nu este limitată la succesiunea pentru cauză de moarte.

8.1 p

Dreptul litigios este vândut în cursul procesului. Potrivit regulii legale:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este regula transmisiunii particulare între vii. B aplică obligația succesorului informat. C ignoră decizia instanței asupra menținerii înstrăinătorului.
  • A Vânzarea este o transmisiune între vii cu titlu particular; regula este continuarea între părțile inițiale.
  • B Cumpărătorul este succesor cu titlu particular și trebuie să intervină dacă știe de existența procesului.
  • C Scoaterea înstrăinătorului este decisă de instanță după împrejurări și poziția celorlalte părți, nu operează automat.

9.1 p

Succesorul cu titlu particular este introdus în proces, iar înstrăinătorul este scos din cauză:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este efectul expres al continuării procesului. B contrazice preluarea stadiului procesual existent. C redă un criteriu legal al deciziei instanței.
  • A După scoaterea înstrăinătorului, succesorul continuă judecata în starea de la intervenție sau introducere.
  • B Introducerea succesorului nu reia procedura; acesta o preia în starea existentă.
  • C Instanța apreciază scoaterea după împrejurări și ține seama inclusiv de poziția celorlalte părți.

10.1 p

Lipsa interesului autorului unei cereri atrage:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A indică sancțiunea specifică. B confundă interesul cu o altă condiție. C respectă posibilitatea cumulului cu alte sancțiuni.
  • A Lipsa interesului determină respingerea cererii ca lipsită de interes.
  • B Lipsa interesului atrage respingerea pentru acest motiv, nu anularea pentru o lipsă de capacitate inexistentă în ipoteză.
  • C Pot interveni și alte sancțiuni legale dacă sunt întrunite condițiile acestora.

11.1 p

O asociație fără personalitate juridică, dar constituită potrivit legii:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A aplică excepția expresă. B adaugă o condiție inexistentă. C ignoră entitățile legal constituite.
  • A Asociația constituită potrivit legii poate sta în judecată chiar fără personalitate juridică.
  • B Legea recunoaște direct posibilitatea de a sta în judecată, fără dobândirea ulterioară a personalității juridice.
  • C Lipsa personalității juridice nu exclude asociația legal constituită de la judecată.

12.1 p

Lipsa capacității procesuale de folosință:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A confundă folosința cu regimul capacității de exercițiu. B indică sancțiunea legală. C este regula invocării.
  • A Sancțiunea este nulitatea absolută; textul nu permite acoperirea ei prin simpla confirmare a reprezentantului.
  • B Actele îndeplinite de persoana fără capacitate de folosință sunt nule absolut.
  • C Lipsa capacității de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului.

13.1 p

Partea fără capacitate de exercițiu a îndeplinit un act procedural:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră termenul pe care instanța trebuie să îl acorde. B califică exact sancțiunea. C este posibilitatea legală de confirmare.
  • A Instanța trebuie să acorde un termen pentru confirmare și anulează actul numai dacă nu este confirmat.
  • B Actul persoanei fără exercițiul drepturilor procedurale este anulabil.
  • C Reprezentantul ori ocrotitorul legal poate confirma toate actele sau numai o parte.

14.1 p

Instanța acordă termen pentru confirmarea unui act făcut fără capacitate de exercițiu. Dacă actul nu este confirmat:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A contrazice invocarea în orice stare a procesului. B este soluția cerută de lege. C inversează consecința neconfirmării.
  • A Lipsa capacității de exercițiu poate fi invocată în orice stare a procesului, nu numai înaintea primului termen.
  • B Neconfirmarea după termenul acordat atrage anularea actului.
  • C Expirarea termenului fără confirmare duce la anulare, nu la validare.

15.1 p

O infiltrație iminentă amenință să distrugă un manuscris unic. Titularul cere prevenirea încălcării dreptului său, înainte de producerea pagubei. Sub aspectul interesului:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Interesul poate justifica o cerere preventivă chiar înainte de a fi născut și actual, dacă paguba iminentă nu s-ar putea repara.
  • A Producerea pagubei nu este o condiție prealabilă pentru cererea care previne o pagubă iminentă și ireparabilă.
  • B Este suficient ca dreptul să fie amenințat; încălcarea lui efectivă prin infiltrație nu trebuie să se fi produs.
  • C Paguba este iminentă și ireparabilă, astfel că poate fi cerută prevenirea ei înainte de distrugerea manuscrisului.

16.1 p

O obligație de întreținere devine scadentă peste două luni. Creditorul dorește acum o hotărâre pentru executarea ei la scadență. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Creditorul poate cere anticipat executarea la termen a obligației de întreținere. Cererea nu schimbă scadența obligației.
  • A Creditorul poate solicita hotărârea acum, cu executarea obligației de întreținere la scadență.
  • B Introducerea anticipată a cererii nu anticipează plata; executarea rămâne la termen.
  • C Caracterul periodic nu impune așteptarea scadenței: întreținerea poate fi cerută anticipat pentru executare la termen.

17.1 p

Într-un litigiu privind o creanță, pârâtul confundă identitatea subiectelor raportului litigios cu dovada existenței datoriei. Potrivit regulii calității procesuale:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Calitatea procesuală privește identitatea dintre părți și subiectele raportului dedus judecății; dovada dreptului se examinează pe fond.
  • A Existența dreptului afirmat este o problemă de fond, distinctă de identificarea titularilor raportului litigios.
  • B Calitatea privește identitatea cu subiectele raportului litigios, iar dovada existenței datoriei ține de fond.
  • C Identitatea relevantă privește subiectele raportului litigios, nu persoanele propuse ca martori.

18.1 p

În cursul unui proces, dreptul dedus judecății este transmis în condițiile legii. În privința calității de parte:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Transmiterea legală sau convențională a dreptului ori situației juridice poate determina transmiterea calității de parte.
  • A Transmiterea convențională poate privi drepturi deja deduse judecății; nu este limitată la perioada anterioară înregistrării litigiului.
  • B Transmiterea legală ori convențională a dreptului dedus judecății, în condițiile legii, poate determina transmiterea calității de parte.
  • C Transmiterea legală poate opera odată cu transmisiunea dreptului în cursul procesului; nu este condiționată de hotărârea pe fond.

19.1 p

Un cumpărător cu titlu particular află că dreptul dobândit este deja litigios. Referitor la participarea sa la proces:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Succesorul particular care cunoaște procesul trebuie să intervină; instanța decide separat asupra menținerii înstrăinătorului.
  • A Vânzarea nu determină automat scoaterea înstrăinătorului. Instanța decide după împrejurări și ținând seama de poziția celorlalte părți.
  • B Introducerea se poate face în procesul în curs, la cerere ori din oficiu, fără a aștepta soluționarea fondului.
  • C Cunoașterea existenței procesului îl obligă pe succesorul cu titlu particular să intervină.

20.1 p

După introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul își modifică pretențiile anterioare. Cum se numește cererea prin care face aceasta?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Cererea prin care o parte modifică pretențiile sale anterioare este cerere adițională.
  • A Cererea accesorie depinde de capătul principal, nu modifică pretențiile.
  • B Cererea prin care partea își modifică pretențiile este cerere adițională.
  • C Cererea principală este cea introductivă, nu cea de modificare.

Ideile cheie: condițiile acțiunii civile

Alte capitole

Cauzele care înlătură consecințele condamnăriiCauzele care înlătură răspunderea penalăCauzele care înlătură sau modifică executarea pedepsei