Cauzele de neimputabilitate (partea 1)
16 grile originale la cauzele de neimputabilitate, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 23, art. 24, art. 26, art. 28, art. 30, art. 25, art. 29.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Rezultatul unei fapte este consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută. Care afirmații sunt corecte?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Hai să urmărim condiția legală. A este corectă: cazul fortuit este excepția expresă din art. 23. B este greșită: ignoră tocmai excepția cazului fortuit. C este corectă: acesta este conținutul art. 31.
- A Cazul fortuit este excepția legală cu efect și asupra participanților.
- B Afirmația ignoră excepția expresă a cazului fortuit.
- C Împrejurarea imprevizibilă care determină rezultatul face fapta neimputabilă.
2.1 p
Care afirmații descriu corect cerințele constrângerii care înlătură imputabilitatea?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- Hai să urmărim condiția legală. A este corectă: imposibilitatea rezistenței este cerută expres. B este corectă: persoana amenințată poate fi făptuitorul ori altul. C este greșită: pericolul nu trebuie să poată fi înlăturat în alt mod.
- A Constrângerea fizică înlătură imputabilitatea numai când nu i se putea rezista.
- B Pericolul grav poate amenința și persoana altuia, dacă nu putea fi înlăturat altfel.
- C Legea cere ca pericolul să nu poată fi înlăturat în alt mod.
3.1 p
În timpul unui atac care întrunește cerințele legitimei apărări, victima depășește proporționalitatea din cauza temerii. Selectează afirmațiile corecte.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Hai să urmărim condiția legală. A este corectă: legea leagă depășirea de aceste stări. B este greșită: lipsește cauza psihică cerută de text. C este corectă: ipoteza este prevăzută de art. 26 alin. (1).
- A Depășirea trebuie să provină din tulburare sau temere.
- B Depășirea deliberată fără tulburare ori temere nu îndeplinește condiția acestui alineat.
- C Temerea care determină depășirea proporționalității poate atrage excesul neimputabil.
4.1 p
La momentul faptei, persoana nu își putea controla acțiunile. Care împrejurări corespund textelor privind neimputabilitatea?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C
- Hai să urmărim condiția legală. A este greșită: articolul cere intoxicare involuntară. B este corectă: lipsa controlului cauzată de boală psihică este inclusă. C este corectă: textul include substanțele psihoactive și caracterul involuntar.
- A Articolul 29 cere intoxicare involuntară, nu urmărită deliberat.
- B Boala psihică poate înlătura capacitatea de control la momentul faptei.
- C Incapacitatea de control datorată intoxicării involuntare cu substanțe psihoactive corespunde articolului 29.
5.1 p
O persoană nu cunoaște o împrejurare de care depinde caracterul penal al faptei. Care afirmații sunt corecte?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- Hai să urmărim condiția legală. A este corectă: această condiție este impusă de alineatul al doilea. B este corectă: alineatul întâi fixează momentul relevant. C este greșită: ignoră condiția absenței culpei în eroare.
- A Pentru infracțiunea din culpă, însăși eroarea trebuie să fie neculpabilă.
- B Necunoașterea se apreciază la momentul comiterii faptei.
- C Eroarea culpabilă nu înlătură infracțiunea din culpă pedepsită de lege.
6.1 p
Selectează afirmațiile corecte despre eroare.
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C
- Hai să urmărim condiția legală. A este greșită: alineatul al cincilea cere o împrejurare imposibil de evitat. B este corectă: acesta este efectul alineatului al treilea. C este corectă: alineatul al patrulea extinde expres regulile.
- A Eroarea asupra caracterului ilicit trebuie să provină dintr-o împrejurare inevitabilă.
- B Împrejurarea agravantă necunoscută la săvârșire nu poate fi reținută ca agravantă.
- C Legea extinde corespunzător regulile la dispoziția extrapenală necunoscută.
7.1 p
În legătură cu o faptă la care au participat Victor și Ioana se constată cazul fortuit: rezultatul este consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută. Care afirmație este corectă despre efectul acestei cauze de neimputabilitate?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Art. 23 alin. (2) exceptează cazul fortuit de la regula neextinderii asupra participanților. B: Cazul fortuit este singura excepție menționată de art. 23 alin. (2) de la caracterul personal al efectelor acestor cauze. C: Fapta rămâne prevăzută de legea penală, dar nu este imputabilă; cazul fortuit nu elimină incriminarea.
- A Cazul fortuit este chiar excepția expresă de la caracterul personal al cauzelor de neimputabilitate. Efectul lui se extinde asupra participanților.
- B Rezultatul provine din împrejurarea imprevizibilă descrisă de art. 31. Pentru cazul fortuit, art. 23 alin. (2) prevede expres extinderea efectului asupra participanților.
- C Cazul fortuit înlătură imputabilitatea, nu prevederea faptei în legea penală. Art. 23 privește o faptă prevăzută de legea penală comisă într-o cauză de neimputabilitate.
8.1 p
Corina, având capacitatea psihică neafectată, este imobilizată de o altă persoană. Printr-o forță fizică la care nu poate rezista, brațul îi este folosit pentru a acționa o comandă care deteriorează un bun. Nu este vorba despre executarea unei amenințări. Ce cauză de neimputabilitate corespunde situației?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Art. 25 privește constrângerea prin amenințare cu un pericol grav, nu mecanismul fizic descris în enunț. B: Sunt date constrângerea fizică și imposibilitatea făptuitoarei de a rezista, cerințele art. 24. C: Capacitatea psihică este neafectată; problema descrisă este forța fizică externă irezistibilă, reglementată de art. 24.
- A Constrângerea morală cere o amenințare cu un pericol grav pentru făptuitor sau altul, care nu poate fi înlăturat altfel. Speța descrie folosirea fizică a brațului, fără o asemenea amenințare.
- B Comanda este acționată printr-o forță fizică la care Corina nu poate rezista. Aceasta este condiția constrângerii fizice prevăzute de art. 24.
- C Capacitatea psihică a Corinei este neafectată. Brațul îi este mișcat prin forță fizică irezistibilă, ceea ce intră în art. 24, fără a echivala automat cu incapacitatea psihică vizată de iresponsabilitate.
9.1 p
Radu este amenințat cu rănirea gravă a fiicei sale pentru a comite o faptă prevăzută de legea penală. Se stabilește că pericolul grav nu putea fi înlăturat în alt mod și că fapta a fost comisă din cauza acestei amenințări. Care afirmație este corectă potrivit art. 25 C.pen.?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Textul cere amenințarea cu un pericol grav care nu putea fi înlăturat în alt mod, nu realizarea rănirii amenințate. B: Art. 25 include pericolul grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia. C: Pericolul grav pentru fiica lui Radu intră în ipoteza protecției altei persoane, iar celelalte condiții sunt date.
- A Legea cere amenințarea cu un pericol grav și imposibilitatea înlăturării lui în alt mod, nu producerea efectivă a rănirii. Fapta trebuie să fie determinată de această constrângere.
- B Art. 25 include expres pericolul grav pentru o altă persoană. Amenințarea cu rănirea fiicei lui Radu nu exclude constrângerea morală.
- C Pericolul grav poate privi și fiica lui Radu. Cum nu putea fi înlăturat în alt mod și amenințarea a determinat fapta, constrângerea morală poate opera.
10.1 p
Valentin respinge un atac material, direct, imediat și injust, dar depășește limitele unei apărări proporționale din cauza temerii provocate de atac. Se constată legătura dintre această temere și depășire. Care afirmație este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: Art. 26 alin. (1) înlătură imputabilitatea când depășirea apărării proporționale este cauzată de tulburare sau temere.
B: Art. 19 păstrează cerința proporționalității; situația descrisă este analizată ca exces neimputabil, nu ca apărare proporțională justificată.
C: Temerea este una dintre cauzele prevăzute expres de art. 26 alin. (1), în timp ce răzbunarea nu este temeiul indicat de text.
- A Valentin respinge atacul descris și depășește proporționalitatea din cauza temerii provocate de acesta. Legătura constatată permite aplicarea excesului neimputabil din art. 26 alin. (1).
- B Art. 19 cere o apărare proporțională cu gravitatea atacului. Temerea nu justifică depășirea prin acest articol; ea poate atrage neimputabilitatea în condițiile art. 26.
- C Art. 26 alin. (1) cere ca depășirea să provină din tulburare sau temere. Răzbunarea nu este cauza prevăzută de text pentru acest exces neimputabil.
11.1 p
Fără știrea Irinei, în băutura ei este introdusă o substanță psihoactivă. În momentul faptei prevăzute de legea penală, intoxicarea involuntară o împiedică să își controleze acțiunile, deși încă își dă seama de ele. Care afirmație este corectă potrivit art. 29 C.pen.?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Art. 29 folosește alternativa dintre imposibilitatea de a înțelege acțiunile sau inacțiunile și imposibilitatea de a le controla. B: Textul include expres alcoolul și alte substanțe psihoactive. C: Incapacitatea de control cauzată de intoxicarea involuntară în momentul faptei poate înlătura imputabilitatea, chiar păstrându-se înțelegerea.
- A Incapacitatea de înțelegere și incapacitatea de control sunt alternative. Art. 29 nu cere cumulul lor dacă incapacitatea prezentă provine din intoxicarea involuntară.
- B Art. 29 include expres atât alcoolul, cât și alte substanțe psihoactive. Substanța introdusă fără știrea Irinei nu exclude aplicarea textului.
- C Irina nu își poate controla acțiunile în momentul faptei din cauza intoxicării involuntare. Această alternativă este suficientă, chiar dacă își dă seama de acțiuni.
12.1 p
Emil nu cunoaște o împrejurare de care depinde caracterul penal al faptei. Necunoașterea este ea însăși rezultatul culpei sale, iar legea sancționează expres fapta comisă din culpă. Ce rezultă din art. 30 alin. (2) C.pen.?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: Enunțul constată o necunoaștere culpabilă, astfel încât lipsește condiția specială cerută de alin. (2). B: Pentru faptele din culpă pedepsite de lege, alin. (2) cere ca necunoașterea să nu fie ea însăși rezultatul culpei. C: Eroarea se poate aplica și faptelor din culpă, când este îndeplinită condiția privind caracterul neculpabil al necunoașterii.
- A Legea incriminează fapta din culpă, iar necunoașterea împrejurării penale provine din culpa lui Emil. Condiția din art. 30 alin. (2) nu este îndeplinită, deci această eroare nu înlătură infracțiunea din culpă.
- B Pentru faptele din culpă incriminate, eroarea înlătură infracțiunea numai dacă necunoașterea nu provine ea însăși din culpă. Neglijența lui Emil împiedică acest efect.
- C Incriminarea culpei nu exclude orice eroare. Art. 30 alin. (2) permite aplicarea alin. (1) dacă necunoașterea nu este ea însăși rezultatul culpei.
13.1 p
Sunt analizate efectele necunoașterii unei dispoziții legale extrapenale de care depinde caracterul penal al faptei. Nu este invocată simpla necunoaștere a textului de incriminare. Care afirmație este corectă potrivit art. 30 C.pen.?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Trimiterea de la alin. (4) include și alin. (1), care privește împrejurările de care depinde caracterul penal al faptei. B: Aplicarea corespunzătoare privește atât caracterul penal al faptei și regula faptelor din culpă, cât și împrejurările agravante. C: Art. 30 alin. (4) extinde expres regulile alin. (1)-(3) la necunoașterea unei dispoziții legale extrapenale.
- A Extinderea privește și alin. (1), referitor la caracterul penal al faptei, nu numai alin. (3), privind agravantele. Eroarea extrapenală poate fi relevantă în ambele analize.
- B Alin. (4) extinde în mod corespunzător regulile privind caracterul penal al faptei și împrejurările agravante. Pentru faptele din culpă pedepsite, rămâne cerința ca necunoașterea să nu provină ea însăși din culpă.
- C Art. 30 alin. (4) extinde expres regulile alin. (1)-(3) la necunoașterea unei dispoziții legale extrapenale. Natura legală a dispoziției nu exclude aceste reguli.
14.1 p
Pentru a salva un bun important de la un pericol imediat care nu putea fi înlăturat altfel, Ana comite o faptă prevăzută de legea penală. Urmările produse sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi produs fără intervenție, dar Ana nu și-a dat seama de aceasta în momentul faptei. Sunt îndeplinite celelalte condiții ale art. 26 alin. (2). Care afirmație este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: Articolul 26 alin. (2) reglementează neimputabilitatea persoanei care nu își dă seama, în momentul faptei, de urmările vădit mai grave ale intervenției. B: Starea de necesitate justificativă cere ca urmările să nu fie vădit mai grave decât cele evitate, condiție absentă în enunț. C: Textul cere tocmai lipsa conștientizării acestui exces, nu cunoașterea lui.
- A Ana nu a realizat în momentul faptei că produce urmări vădit mai grave; fiind date celelalte condiții, operează excesul de necesitate neimputabil.
- B Art. 20 cere ca urmările să nu fie vădit mai grave decât cele evitate. Această condiție lipsește, astfel că fapta nu este justificată.
- C Excesul neimputabil presupune tocmai lipsa conștientizării disproporției vădite la momentul faptei, nu cunoașterea acesteia.
15.1 p
În momentul faptei, Sorina nu putea să își dea seama de acțiunile sale dintr-o cauză care nu era o boală psihică. Este stabilită incapacitatea psihică cerută de art. 28; nu sunt în discuție intoxicația sau constrângerea. Pentru iresponsabilitatea reglementată de acest text:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: În condițiile descrise, lipsa unei boli psihice nu împiedică aplicarea art. 28, care include expres alte cauze. B: Articolul 28 enumeră boala psihică și alte cauze ca surse alternative ale incapacității. C: Momentul relevant este cel al comiterii faptei; textul nu adaugă o cerință de permanență a incapacității.
- A Incapacitatea psihică stabilită la momentul faptei poate proveni și din alte cauze decât o boală psihică, așa cum se întâmplă în speță.
- B Art. 28 admite și alte cauze ale incapacității de a înțelege ori controla conduita; boala psihică nu este unica sursă permisă.
- C Incapacitatea trebuie să existe la momentul comiterii faptei. Textul nu cere caracter permanent.
16.1 p
Dan săvârșește intenționat un furt, știind că ia pe nedrept bunul altuia. Bunul face parte din patrimoniul cultural, dar Dan nu cunoștea această împrejurare în momentul faptei. Nu există alte împrejurări de calificare. Referitor la art. 30 alin. (3) și calificarea bazată pe natura bunului:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Statutul obiectiv al bunului nu înlocuiește cunoașterea împrejurării pentru reținerea elementului agravant, potrivit art. 30 alin. (3). B: Regula din alin. (3) privește împrejurarea agravantă, fără să înlăture forma de bază ale cărei elemente sunt cunoscute. C: Articolul 30 alin. (3) exclude elementul circumstanțial agravant necunoscut; eroarea descrisă nu privește elementele furtului de bază.
- A Statutul obiectiv al bunului nu este suficient: împrejurarea agravantă necunoscută în momentul furtului nu se reține.
- B Eroarea privește numai împrejurarea agravantă culturală, nu elementele furtului de bază cunoscute de Dan; art. 30 alin. (3) elimină agravarea, nu întregul furt.
- C Necunoașterea apartenenței bunului la patrimoniul cultural exclude acest element agravant. Furtul de bază rămâne, întrucât Dan cunoștea și urmărea luarea pe nedrept a bunului altuia.
Mai departe →Cauzele de neimputabilitateIdeile cheie: cauzele de neimputabilitate
Alte capitole
Cauzele justificativeCererea de chemare în judecată. Regularizarea cereriiCircumstanțele atenuante și circumstanțele agravante
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.