Sistemul nervos (pag. 29-34)
16 grile originale la sistemul nervos, după Biologie, manual pentru clasa a XI-a, Cristescu et al., Corint (OMEC 4742/2006), manuale.edu.ro (pag. 29-34). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: Sistemul nervos.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Care afirmație despre extirparea cerebelului este corectă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) astazia înseamnă tulburări ale ortostatismului
- Corect: astazia înseamnă tulburări ale ortostatismului.
Capcanele
- a) Tulburările se atenuează după câteva luni prin compensare corticală.
- c) Atonia este diminuarea tonusului muscular, nu a forței voluntare.
- d) Astenia înseamnă scăderea forței voluntare, nu a tonusului; tonusul scade în atonie.
- e) Astazia înseamnă tulburări ale ortostatismului; scăderea forței este astenia.
- A Tulburările se atenuează după câteva luni prin compensare corticală.
- B Corect: astazia înseamnă tulburări ale ortostatismului.
- C Atonia este diminuarea tonusului muscular, nu a forței voluntare.
- D Astenia înseamnă scăderea forței voluntare, nu a tonusului; tonusul scade în atonie.
- E Astazia înseamnă tulburări ale ortostatismului; scăderea forței este astenia.
2.1 p
Un trasor X marchează fibre care intră în cerebel, iar Y marchează fibre care ies din cerebel. Un tehnician atribuie ambele trasee pedunculilor cerebeloși mijlocii. Cum se evaluează atribuirea doar pe baza sensului fibrelor?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) X este compatibil, iar Y incompatibil cu pedunculii mijlocii.
- X este aferent și compatibil, iar Y este eferent și incompatibil cu organizarea pedunculilor mijlocii.
Capcanele
- a) Pedunculii mijlocii conțin fibre aferente, deci nu sunt lipsiți de fibre.
- b) X intră în cerebel și este compatibil cu fibrele aferente ale pedunculului mijlociu; Y nu.
- c) Pedunculii mijlocii leagă cerebelul de punte și nu constituie o cale directă spre mușchi.
- e) Atribuie pedunculilor mijlocii eferențe pe lângă aferențe, contrar organizării citate.
- A Pedunculii mijlocii conțin fibre aferente, deci nu sunt lipsiți de fibre.
- B X intră în cerebel și este compatibil cu fibrele aferente ale pedunculului mijlociu; Y nu.
- C Pedunculii mijlocii leagă cerebelul de punte și nu constituie o cale directă spre mușchi.
- D X este aferent și compatibil, iar Y este eferent și incompatibil cu organizarea pedunculilor mijlocii.
- E Atribuie pedunculilor mijlocii eferențe pe lângă aferențe, contrar organizării citate.
3.1 p
După extirparea experimentală a cerebelului se observă scăderea forței voluntare, tulburări ale ortostatismului și diminuarea tonusului. După câteva luni, tulburările sunt mai puțin intense. Care interpretare păstrează atât sensul termenilor, cât și explicația evoluției tardive?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Scăderea forței voluntare este astenie; atenuarea se explică prin compensare corticală.
- Scăderea forței voluntare se numește astenie, iar ameliorarea tardivă este explicată prin compensare corticală.
Capcanele
- a) Tulburarea ortostatismului este astazie; atonia privește tonusul muscular.
- b) Tulburarea ortostatismului este astazie, însă atenuarea este compatibilă cu compensarea corticală, nu o infirmă.
- c) Scăderea forței voluntare este astenie, nu astazie.
- d) Diminuarea tonusului este atonie, iar atenuarea înseamnă ameliorare, nu agravare.
- A Tulburarea ortostatismului este astazie; atonia privește tonusul muscular.
- B Tulburarea ortostatismului este astazie, însă atenuarea este compatibilă cu compensarea corticală, nu o infirmă.
- C Scăderea forței voluntare este astenie, nu astazie.
- D Diminuarea tonusului este atonie, iar atenuarea înseamnă ameliorare, nu agravare.
- E Scăderea forței voluntare se numește astenie, iar ameliorarea tardivă este explicată prin compensare corticală.
4.1 p
Într-o secțiune cerebeloasă, o zonă de substanță cenușie este identificată în interiorul masei albe centrale. Un observator consideră imaginea imposibilă, deoarece știe că scoarța cenușie este periferică. Care explicație corectează concluzia?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Zona poate aparține unui nucleu cerebelos profund, într-o organizare normală.
- Zona poate fi un nucleu cerebelos profund, componentă normală a cerebelului.
Capcanele
- a) Scoarța cerebeloasă este de substanță cenușie, nu numai albă.
- b) Arborele vieții se referă la aspectul ramificat al substanței albe, nu exclusiv la scoarța cenușie.
- c) Substanța albă centrală conține și nuclei cenușii profunzi.
- d) Nu orice zonă cenușie este superficială; există nuclei cerebeloși profunzi.
- A Scoarța cerebeloasă este de substanță cenușie, nu numai albă.
- B Arborele vieții se referă la aspectul ramificat al substanței albe, nu exclusiv la scoarța cenușie.
- C Substanța albă centrală conține și nuclei cenușii profunzi.
- D Nu orice zonă cenușie este superficială; există nuclei cerebeloși profunzi.
- E Zona poate fi un nucleu cerebelos profund, componentă normală a cerebelului.
5.1 p
În două protocoale pavloviene, animalul este flămând și primește repetat atât un sunet inițial indiferent, cât și hrană. În X, sunetul precedă hrana; în Y, este prezentat după hrană. Ce condiție este respectată în X și încălcată în Y?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Precesiunea, prin care stimulul indiferent precedă excitantul absolut.
- X respectă precesiunea deoarece sunetul precedă hrana, iar Y încalcă această ordine.
Capcanele
- a) Foamea este precizată în ambele protocoale și nu există numai când sunetul vine primul.
- b) Sunetul este inițial indiferent și nu devine excitant absolut prin înlocuirea hranei.
- c) Repetarea este precizată în ambele protocoale; ordinea nu stabilește numărul ședințelor.
- e) Sunetul și hrana sunt prezente în ambele protocoale, nu numai în X.
- A Foamea este precizată în ambele protocoale și nu există numai când sunetul vine primul.
- B Sunetul este inițial indiferent și nu devine excitant absolut prin înlocuirea hranei.
- C Repetarea este precizată în ambele protocoale; ordinea nu stabilește numărul ședințelor.
- D X respectă precesiunea deoarece sunetul precedă hrana, iar Y încalcă această ordine.
- E Sunetul și hrana sunt prezente în ambele protocoale, nu numai în X.
6.1 p
În două serii de condiționare alimentară, semnalul precedă hrana și este asociat repetat cu ea. În prima serie animalul este flămând; în a doua, instinctul alimentar nu este dominant. Care condiție diferă relevant între serii?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Dominanța, prin starea motivațională alimentară diferită.
- Dominanța desemnează în acest model starea de foame și prevalența instinctului alimentar, diferite între serii.
Capcanele
- a) Asocierea repetată cu hrana este păstrată în ambele serii prin enunț.
- b) Precesiunea înseamnă precedența semnalului față de stimulul absolut, nu simpla repetare a unui stimul.
- c) Repetarea nu exclude precesiunea; ambele sunt compatibile și prezente în seriile descrise.
- e) Semnalul precedă hrana în ambele serii, deci precesiunea nu este diferența descrisă.
- A Asocierea repetată cu hrana este păstrată în ambele serii prin enunț.
- B Precesiunea înseamnă precedența semnalului față de stimulul absolut, nu simpla repetare a unui stimul.
- C Repetarea nu exclude precesiunea; ambele sunt compatibile și prezente în seriile descrise.
- D Dominanța desemnează în acest model starea de foame și prevalența instinctului alimentar, diferite între serii.
- E Semnalul precedă hrana în ambele serii, deci precesiunea nu este diferența descrisă.
7.1 p
Inhibiția internă (condiționată):
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) apare chiar în interiorul focarului cortical activ
- Corect: apare în interiorul focarului cortical activ.
Capcanele
- a) Inhibiția internă este condiționată; necondiționată este cea externă.
- b) Este specifică scoarței cerebrale.
- c) Inducția negativă ține de inhibiția externă; cea internă include stingerea, întârzierea, diferențierea.
- d) Stimulii din afara focarului activ determină inhibiția externă.
- A Inhibiția internă este condiționată; necondiționată este cea externă.
- B Este specifică scoarței cerebrale.
- C Inducția negativă ține de inhibiția externă; cea internă include stingerea, întârzierea, diferențierea.
- D Stimulii din afara focarului activ determină inhibiția externă.
- E Corect: apare în interiorul focarului cortical activ.
8.1 p
În sistemul nervos parasimpatic:
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) fibra preganglionară este lungă, iar cea postganglionară scurtă
- Fibra preganglionară este lungă, iar cea postganglionară este scurtă.
Capcanele
- b) La capătul periferic parasimpaticul eliberează acetilcolină; noradrenalina este la simpatic.
- c) La parasimpatic sinapsa este în ganglioni juxtaviscerali sau intramurali; cei latero-vertebrali sunt la simpatic.
- d) Axonul postganglionar nu are teacă de mielină.
- A Fibra preganglionară este lungă, iar cea postganglionară este scurtă.
- B La capătul periferic parasimpaticul eliberează acetilcolină; noradrenalina este la simpatic.
- C La parasimpatic sinapsa este în ganglioni juxtaviscerali sau intramurali; cei latero-vertebrali sunt la simpatic.
- D Axonul postganglionar nu are teacă de mielină.
9.1 p
În modelul pavlovian, un răspuns condiționat se stinge când semnalul nu mai este întărit. În altă probă, inhibiția este provocată de un stimul din afara focarului cortical activ. Ce comparație a cauzelor este corectă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Prima este internă de stingere, iar a doua este externă.
- Pierderea întăririi corespunde inhibiției interne de stingere, iar stimulul exterior focarului corespunde inhibiției externe.
Capcanele
- a) În clasificarea pavloviană, stimulul din afara focarului activ produce inhibiție externă, deci nu sunt ambele interne.
- c) Stingerea este inclusă la inhibiție internă condiționată, nu la forma externă necondiționată.
- d) Lipsa întăririi este chiar condiția care favorizează stingerea răspunsului condiționat în model.
- e) Opțiunea inversează clasele: stingerea este internă, iar stimulul din afara focarului determină inhibiție externă.
- A În clasificarea pavloviană, stimulul din afara focarului activ produce inhibiție externă, deci nu sunt ambele interne.
- B Pierderea întăririi corespunde inhibiției interne de stingere, iar stimulul exterior focarului corespunde inhibiției externe.
- C Stingerea este inclusă la inhibiție internă condiționată, nu la forma externă necondiționată.
- D Lipsa întăririi este chiar condiția care favorizează stingerea răspunsului condiționat în model.
- E Opțiunea inversează clasele: stingerea este internă, iar stimulul din afara focarului determină inhibiție externă.
10.1 p
O cale eferentă vegetativă este urmărită de la SNC, printr-un ganglion, până la organ. Fibra preganglionară are mielină, iar axonul postganglionar este amielinic, după organizarea descrisă. Ce combinație a modurilor de conducere corespunde acestor două segmente?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Conducere saltatorie înainte de ganglion și continuă după ganglion.
- Înaintea ganglionului, axonul mielinizat conduce saltatoriu; după ganglion, axonul amielinic conduce continuu. Mielina limitează regenerarea potențialului de acțiune la noduri, iar membrana amielinică o susține succesiv.
Capcanele
- a) Fibra preganglionară mielinizată conduce saltatoriu. Categoria vegetativă nu impune conducere continuă pentru toate segmentele.
- b) Segmentul postganglionar fără mielină nu conduce saltatoriu doar fiindcă aparține aceleiași căi. Modul de conducere depinde de axonul individual.
- c) Asocierea este inversată: segmentul preganglionar mielinizat conduce saltatoriu, iar cel postganglionar amielinic continuu.
- e) Lipsa mielinei nu elimină regenerarea potențialului de acțiune, ci caracterizează conducerea continuă. Membrana axonului amielinic rămâne excitabilă.
- A Fibra preganglionară mielinizată conduce saltatoriu. Categoria vegetativă nu impune conducere continuă pentru toate segmentele.
- B Segmentul postganglionar fără mielină nu conduce saltatoriu doar fiindcă aparține aceleiași căi. Modul de conducere depinde de axonul individual.
- C Asocierea este inversată: segmentul preganglionar mielinizat conduce saltatoriu, iar cel postganglionar amielinic continuu.
- D Înaintea ganglionului, axonul mielinizat conduce saltatoriu; după ganglion, axonul amielinic conduce continuu. Mielina limitează regenerarea potențialului de acțiune la noduri, iar membrana amielinică o susține succesiv.
- E Lipsa mielinei nu elimină regenerarea potențialului de acțiune, ci caracterizează conducerea continuă. Membrana axonului amielinic rămâne excitabilă.
11.1 p
Într-un model pavlovian este inactivat focarul cortical necesar unui răspuns alimentar condiționat. Circuitul spinal miotatic, aferența sa și efectorul muscular sunt păstrate. Ce rezultat nu ar fi contradictoriu?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Pierderea răspunsului învățat, cu reflexul miotatic încă posibil.
- Pierderea răspunsului învățat este compatibilă cu reflexul miotatic încă posibil. Focarul necesar condiționării este inactivat, iar arcul spinal cu aferență și efector este păstrat.
Capcanele
- b) În model, sinapsa dintre neuronii senzitiv și motor ai arcului miotatic este păstrată în măduvă.
- c) Condiționarea din model nu este exclusiv musculară și nu rămâne obligatoriu intactă după inactivarea focarului necesar. Efectorul muscular nu înlocuiește mecanismul central învățat.
- d) Reflexul miotatic are centrul spinal păstrat, nu același focar cortical alimentar. Leziunea selectivă nu impune pierderea arcului spinal integru.
- e) Focarul cortical necesar răspunsului alimentar condiționat este inactivat, în timp ce arcul miotatic spinal rămâne păstrat.
- A Pierderea răspunsului învățat este compatibilă cu reflexul miotatic încă posibil. Focarul necesar condiționării este inactivat, iar arcul spinal cu aferență și efector este păstrat.
- B În model, sinapsa dintre neuronii senzitiv și motor ai arcului miotatic este păstrată în măduvă.
- C Condiționarea din model nu este exclusiv musculară și nu rămâne obligatoriu intactă după inactivarea focarului necesar. Efectorul muscular nu înlocuiește mecanismul central învățat.
- D Reflexul miotatic are centrul spinal păstrat, nu același focar cortical alimentar. Leziunea selectivă nu impune pierderea arcului spinal integru.
- E Focarul cortical necesar răspunsului alimentar condiționat este inactivat, în timp ce arcul miotatic spinal rămâne păstrat.
12.1 p
O fibră identificată independent ca postganglionară eliberează acetilcolină. Cercetătorul declară această observație suficientă pentru a exclude apartenența simpatică. Cum trebuie evaluată concluzia?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Excluderea este nejustificată: există și fibre simpatice colinergice.
- Eliberarea acetilcolinei este posibilă și în unele terminații simpatice postganglionare, deci nu justifică excluderea simpaticului.
Capcanele
- b) Concluzia excluderii este nejustificată, dar motivul propus este fals: multe fibre postganglionare sunt noradrenergice ori noncolinergice.
- c) Nu fiecare fibră simpatică eliberează noradrenalină; sursa precizează excepția postganglionară colinergică.
- d) Acetilcolina apare și la terminații postganglionare parasimpatice și la unele simpatice, nu numai înaintea ganglionului.
- e) Fibre nonadrenergice pot aparține sistemului vegetativ, inclusiv fibre colinergice și noncolinergice nonadrenergice.
- A Eliberarea acetilcolinei este posibilă și în unele terminații simpatice postganglionare, deci nu justifică excluderea simpaticului.
- B Concluzia excluderii este nejustificată, dar motivul propus este fals: multe fibre postganglionare sunt noradrenergice ori noncolinergice.
- C Nu fiecare fibră simpatică eliberează noradrenalină; sursa precizează excepția postganglionară colinergică.
- D Acetilcolina apare și la terminații postganglionare parasimpatice și la unele simpatice, nu numai înaintea ganglionului.
- E Fibre nonadrenergice pot aparține sistemului vegetativ, inclusiv fibre colinergice și noncolinergice nonadrenergice.
13.1 p
Sunt urmărite o cale simpatică cu ganglion paravertebral și o cale parasimpatică cu ganglion intramural. Un agent blochează numai interacțiunea acetilcolinei cu receptorii postsinaptici din aceste ganglioane. Fibrele și terminațiile de la organe nu sunt afectate direct. Ce etapă poate fi împiedicată?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Transmiterea ganglionară din ambele căi studiate.
- Blocarea receptorilor ganglionari pentru acetilcolină poate împiedica transmisia în ambele căi. Ambele relee primesc semnal preganglionar colinergic.
Capcanele
- a) Blocajul este la receptorii ganglionari, nu direct la terminația de la organ. Ganglionii au membrane postsinaptice care recunosc mediatorul.
- b) Simpaticul folosește acetilcolină în ganglion, deci poate fi și el afectat. Noradrenalina descrisă aparține contactului postganglionar cu organul.
- d) Noradrenalina de la organ nu anulează blocarea receptorilor colinergici din ganglion. Interacțiunile au sedii și receptori diferiți.
- e) Parasimpaticul folosește mediator ganglionar colinergic și poate fi afectat. Sinapsa intramurală nu este lipsită de mediator.
- A Blocajul este la receptorii ganglionari, nu direct la terminația de la organ. Ganglionii au membrane postsinaptice care recunosc mediatorul.
- B Simpaticul folosește acetilcolină în ganglion, deci poate fi și el afectat. Noradrenalina descrisă aparține contactului postganglionar cu organul.
- C Blocarea receptorilor ganglionari pentru acetilcolină poate împiedica transmisia în ambele căi. Ambele relee primesc semnal preganglionar colinergic.
- D Noradrenalina de la organ nu anulează blocarea receptorilor colinergici din ganglion. Interacțiunile au sedii și receptori diferiți.
- E Parasimpaticul folosește mediator ganglionar colinergic și poate fi afectat. Sinapsa intramurală nu este lipsită de mediator.
14.1 p
O fibră postganglionară eliberează monoxid de azot, fără acetilcolină și fără noradrenalină. În ce categorie se încadrează sinapsa sa, potrivit manualului?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Noncolinergică, nonadrenergică
- Fibrele care nu eliberează nici acetilcolină, nici noradrenalină și folosesc monoxid de azot au sinapse noncolinergice, nonadrenergice.
Capcanele
- a) Absența acetilcolinei nu dovedește o sinapsă adrenergică, iar aici lipsește și noradrenalina.
- b) Nu toate fibrele postganglionare eliberează noradrenalină; textul descrie explicit excepția din enunț.
- c) Monoxidul de azot este o altă substanță decât acetilcolina și este dat ca exemplu noncolinergic, nonadrenergic.
- d) Absența noradrenalinei nu dovedește o sinapsă colinergică, iar aici lipsește și acetilcolina.
- A Absența acetilcolinei nu dovedește o sinapsă adrenergică, iar aici lipsește și noradrenalina.
- B Nu toate fibrele postganglionare eliberează noradrenalină; textul descrie explicit excepția din enunț.
- C Monoxidul de azot este o altă substanță decât acetilcolina și este dat ca exemplu noncolinergic, nonadrenergic.
- D Absența noradrenalinei nu dovedește o sinapsă colinergică, iar aici lipsește și acetilcolina.
- E Fibrele care nu eliberează nici acetilcolină, nici noradrenalină și folosesc monoxid de azot au sinapse noncolinergice, nonadrenergice.
15.1 p
Pentru mușchii erectori ai firelor de păr, ce asociere între inervație și mecanismul reglării este susținută de text?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Lipsa inervației parasimpatice; reglare prin creșterea sau scăderea stimulării simpatice
- Lipsește inervația parasimpatică, iar activitatea este reglată prin creșterea sau scăderea stimulării simpatice.
Capcanele
- a) Acești mușchi sunt enumerați printre structurile fără inervație parasimpatică, deci premisa inervației duble este falsă.
- b) Lipsa parasimpaticului nu împiedică reglarea nervoasă: aceasta se realizează prin variația stimulării simpatice.
- d) Nu există componenta parasimpatică propusă; reglarea se face prin variația stimulării simpatice.
- e) Fibrele parasimpatice lipsesc din inervația musculaturii care ridică firele de păr; controlul nervos al acesteia revine simpaticului.
- A Acești mușchi sunt enumerați printre structurile fără inervație parasimpatică, deci premisa inervației duble este falsă.
- B Lipsa parasimpaticului nu împiedică reglarea nervoasă: aceasta se realizează prin variația stimulării simpatice.
- C Lipsește inervația parasimpatică, iar activitatea este reglată prin creșterea sau scăderea stimulării simpatice.
- D Nu există componenta parasimpatică propusă; reglarea se face prin variația stimulării simpatice.
- E Fibrele parasimpatice lipsesc din inervația musculaturii care ridică firele de păr; controlul nervos al acesteia revine simpaticului.
16.1 p
Într-un model este urmărit un mușchi erector al firului de păr, structură fără inervație parasimpatică. Se dorește reglarea activității sale fără a introduce o cale nervoasă absentă. Ce variabilă nervoasă poate fi modificată conform mecanismului descris?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Rata stimulării simpatice a structurii urmărite.
- Se poate crește sau scădea rata stimulării simpatice a mușchiului erector.
Capcanele
- a) Nu poate exista alternanță obligatorie cu o comandă parasimpatică locală absentă.
- b) Nervul parasimpatic invocat nu este prezent în model.
- d) Un ganglion intramural parasimpatic al mușchiului nu este dat și ar introduce calea exclusă.
- e) Structura este explicit fără inervație parasimpatică, deci rata acesteia nu poate fi variabila locală.
- A Nu poate exista alternanță obligatorie cu o comandă parasimpatică locală absentă.
- B Nervul parasimpatic invocat nu este prezent în model.
- C Se poate crește sau scădea rata stimulării simpatice a mușchiului erector.
- D Un ganglion intramural parasimpatic al mușchiului nu este dat și ar introduce calea exclusă.
- E Structura este explicit fără inervație parasimpatică, deci rata acesteia nu poate fi variabila locală.
Alte capitole
Tipuri de reacții în chimia organicăZaharideAlcătuirea corpului uman
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la medicină?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la medicină.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.