Respirația (pag. 97-98)
15 grile originale la respirația, după Biologie, manual pentru clasa a XI-a, Cristescu et al., Corint (OMEC 4742/2006), manuale.edu.ro (pag. 97-98). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: Respirația.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Se urmărește traseul aerului de la o bronhiolă respiratorie până la compartimentul alveolar terminal. Care succesiune păstrează relațiile anatomice descrise?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Bronhiolă respiratorie, duct alveolar, săculeț alveolar, alveolă.
- Bronhiola respiratorie se continuă cu ducte alveolare, săculeți alveolari și alveolele lor.
Capcanele
- a) Bronhia principală precede bronhiolele, nu este intercalată distal unei bronhiole respiratorii.
- c) Săculețul alveolar se află la terminația ductului, nu înaintea lui pe traseul terminal.
- d) Traseul cerut pornește din bronhiola respiratorie, din care pleacă ductul, nu invers.
- e) Bronhia principală este proximală bronhiolelor și nu urmează unei alveole în traseul terminal.
- A Bronhia principală precede bronhiolele, nu este intercalată distal unei bronhiole respiratorii.
- B Bronhiola respiratorie se continuă cu ducte alveolare, săculeți alveolari și alveolele lor.
- C Săculețul alveolar se află la terminația ductului, nu înaintea lui pe traseul terminal.
- D Traseul cerut pornește din bronhiola respiratorie, din care pleacă ductul, nu invers.
- E Bronhia principală este proximală bronhiolelor și nu urmează unei alveole în traseul terminal.
2.1 p
Un marcaj introdus în lichidul pleural rămâne limitat la acesta și nu traversează țesuturile. Se afirmă că a fost aplicat direct pe lichidul tensioactiv al membranei alveolo-capilare. Unde se află în realitate marcajul?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) În spațiul dintre foițele parietală și viscerală ale pleurei.
- Lichidul pleural se află între foițele parietală și viscerală, unde rămâne marcajul.
Capcanele
- a) Marcajul rămâne în lichidul dintre foițele pleurale, conform localizării și confinării precizate.
- b) Interstițiul membranei respiratorii este diferit de cavitatea pleurală.
- c) Interiorul eritrocitelor nu este spațiul pleural în care a fost introdus marcajul.
- A Marcajul rămâne în lichidul dintre foițele pleurale, conform localizării și confinării precizate.
- B Interstițiul membranei respiratorii este diferit de cavitatea pleurală.
- C Interiorul eritrocitelor nu este spațiul pleural în care a fost introdus marcajul.
- D Lichidul pleural se află între foițele parietală și viscerală, unde rămâne marcajul.
3.1 p
Un marker pătrunde într-un duct alveolar și în alveolele derivate din el. Alte ducte provenite din aceeași bronhiolă respiratorie rămân nemarcate. Ce limită are folosirea probei pentru a descrie întregul acin?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Un duct și alveolele sale nu acoperă toate formațiunile acinului descris.
- Acinul include bronhiola respiratorie și derivatele sale, iar proba marchează numai o parte.
Capcanele
- b) Săculeții sunt terminații ale ductelor aeriene, nu o cale vasculară.
- c) Alveolele aparțin parenchimului respirator, nu cavității pleurale.
- d) Acinul cuprinde mai multe formațiuni, nu exclusiv o alveolă.
- e) Bronhiola respiratorie este inclusă explicit în acin și în arborele bronșic.
- A Acinul include bronhiola respiratorie și derivatele sale, iar proba marchează numai o parte.
- B Săculeții sunt terminații ale ductelor aeriene, nu o cale vasculară.
- C Alveolele aparțin parenchimului respirator, nu cavității pleurale.
- D Acinul cuprinde mai multe formațiuni, nu exclusiv o alveolă.
- E Bronhiola respiratorie este inclusă explicit în acin și în arborele bronșic.
4.1 p
Într-un model mecanic, poziția diafragmului este menținută fixă, dar grilajul costal se ridică. Ce modificare toracică este explicată de mișcarea rămasă posibilă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Sternul se îndepărtează de coloană, mărind diametrul antero-posterior.
- Ridicarea grilajului costal proiectează sternul înainte și mărește diametrul antero-posterior.
Capcanele
- a) Diafragmul este fixat, deci coborârea sa nu poate explica mișcarea rămasă posibilă.
- d) Apropierea sternului de coloană este opusă efectului ridicării grilajului costal.
- e) Enunțul spune că grilajul costal se ridică, nu că este coborât de mușchii expiratori.
- A Diafragmul este fixat, deci coborârea sa nu poate explica mișcarea rămasă posibilă.
- C Ridicarea grilajului costal proiectează sternul înainte și mărește diametrul antero-posterior.
- D Apropierea sternului de coloană este opusă efectului ridicării grilajului costal.
- E Enunțul spune că grilajul costal se ridică, nu că este coborât de mușchii expiratori.
5.1 p
În două faze respiratorii se măsoară presiuni pleurale diferite, ambele sub presiunea atmosferică. Sucțiunea lichidului pleural continuă. Care interpretare este compatibilă cu ambele observații?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Drenajul contribuie la presiunea subatmosferică, iar aceasta poate varia între faze.
- Drenajul contribuie la menținerea spațiului pleural cu presiune subatmosferică, fără a împiedica variațiile respiratorii.
Capcanele
- b) Ambele valori sunt sub presiunea atmosferică, deci sucțiunea nu elimină diferența față de atmosferă.
- c) Variația între faze este compatibilă cu drenajul permanent și nu dovedește oprirea acestuia.
- d) Presiunea negativă relativă la atmosferă este mai mică decât presiunea atmosferică, nu mai mare.
- e) Sucțiunea permanentă nu fixează presiunea; sursa precizează variația ei cu fazele respiratorii.
- A Drenajul contribuie la menținerea spațiului pleural cu presiune subatmosferică, fără a împiedica variațiile respiratorii.
- B Ambele valori sunt sub presiunea atmosferică, deci sucțiunea nu elimină diferența față de atmosferă.
- C Variația între faze este compatibilă cu drenajul permanent și nu dovedește oprirea acestuia.
- D Presiunea negativă relativă la atmosferă este mai mică decât presiunea atmosferică, nu mai mare.
- E Sucțiunea permanentă nu fixează presiunea; sursa precizează variația ei cu fazele respiratorii.
6.1 p
Într-un model, mișcarea aerului între atmosferă și alveole și schimbul gazelor între alveole și sânge sunt păstrate. Este afectată deplasarea gazelor prin sânge și lichidele organismului către celule. De ce nu este justificată concluzia că respirația este integral păstrată?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Fiindcă transportul gazelor către celule este o componentă distinctă, afectată în model.
- Transportul către celule este o componentă separată și este afectat, chiar dacă ventilația și difuziunea sunt păstrate.
Capcanele
- b) Afectarea transportului nu dovedește dispariția difuziunii alveolo-capilare, păstrată explicit în model.
- c) Mișcarea aerului alveolar nu realizează transportul sangvin și tisular al gazelor.
- d) Ventilația pulmonară și transportul gazelor în sânge sunt componente distincte ale respirației.
- e) Trecerea O2 și CO2 între alveole și sânge este difuziune, nu ventilație.
- A Transportul către celule este o componentă separată și este afectat, chiar dacă ventilația și difuziunea sunt păstrate.
- B Afectarea transportului nu dovedește dispariția difuziunii alveolo-capilare, păstrată explicit în model.
- C Mișcarea aerului alveolar nu realizează transportul sangvin și tisular al gazelor.
- D Ventilația pulmonară și transportul gazelor în sânge sunt componente distincte ale respirației.
- E Trecerea O2 și CO2 între alveole și sânge este difuziune, nu ventilație.
7.1 p
Într-un model, diafragma se contractă și toracele își mărește dimensiunile. O obstrucție împiedică însă deplasarea aerului între atmosferă și alveole, fapt confirmat prin înregistrarea fluxului. Care interpretare a expansiunii este corectă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Mișcarea mecanică poate exista fără deplasarea de aer care definește ventilația.
- Mișcarea toracică poate persista fără schimbul de aer definit ca ventilație.
Capcanele
- a) Expansiunea nu certifică transportul sanguin și tisular normal al gazelor.
- b) Ventilația cere deplasare de aer, explicit absentă în înregistrarea modelului.
- d) Contracția diafragmei este mecanică ventilatorie, nu difuziune prin membrana alveolo-capilară.
- e) Diafragma este observată contractată; lipsa fluxului este explicată de obstrucție.
- A Expansiunea nu certifică transportul sanguin și tisular normal al gazelor.
- B Ventilația cere deplasare de aer, explicit absentă în înregistrarea modelului.
- C Mișcarea toracică poate persista fără schimbul de aer definit ca ventilație.
- D Contracția diafragmei este mecanică ventilatorie, nu difuziune prin membrana alveolo-capilară.
- E Diafragma este observată contractată; lipsa fluxului este explicată de obstrucție.
8.1 p
Într-un preparat, după o expirație forțată este oprită temporar deplasarea aerului prin căile respiratorii. Aerul rezidual și circulația capilară sunt păstrate, iar pentru O2 există încă gradient alveolă-sânge. Ce proces poate continua în aceste condiții?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Difuziunea O2 din aerul alveolar rămas către sânge, cât timp gradientul se menține.
- Aerul alveolar rămas poate furniza O2 sângelui cât timp există gradientul alveolă-sânge și circulație capilară.
Capcanele
- a) Ventilația cere deplasarea aerului, explicit oprită temporar în model.
- c) Difuziunea utilizează și gazul deja prezent, fără necesitatea introducerii simultane a fiecărei molecule.
- d) Volumul rezidual rămâne după expirația forțată și nu trebuie expulzat pentru a o încheia.
- e) Lipsa fluxului exterior nu dovedește golirea alveolelor, iar aerul rezidual este explicit păstrat.
- A Ventilația cere deplasarea aerului, explicit oprită temporar în model.
- B Aerul alveolar rămas poate furniza O2 sângelui cât timp există gradientul alveolă-sânge și circulație capilară.
- C Difuziunea utilizează și gazul deja prezent, fără necesitatea introducerii simultane a fiecărei molecule.
- D Volumul rezidual rămâne după expirația forțată și nu trebuie expulzat pentru a o încheia.
- E Lipsa fluxului exterior nu dovedește golirea alveolelor, iar aerul rezidual este explicit păstrat.
9.1 p
Un model păstrează legătura dintre atmosferă și săculeții alveolari și pereții alveolari, dar exclude rețeaua capilară din jurul lor. Ce funcție nu poate fi demonstrată prin simpla deplasare a aerului în model?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Schimbul de gaze dintre alveole și sânge prin membrana respiratorie completă.
- Fără rețeaua capilară și sânge nu poate fi demonstrat schimbul alveolo-sangvin prin membrana respiratorie completă.
Capcanele
- a) Cantitatea de aer din compartiment poate varia prin deplasarea aerului, fără necesitatea capilarelor.
- b) Deplasarea atmosferă-alveole poate fi demonstrată deoarece legătura aeriană este păstrată.
- c) Pătrunderea aerului în căile încă deschise este compatibilă cu modelul și observabilă prin deplasarea lui.
- d) Compartimentele aeriene sunt păstrate explicit; nu reprezintă funcția de schimb cu sângele absentă în model.
- A Cantitatea de aer din compartiment poate varia prin deplasarea aerului, fără necesitatea capilarelor.
- B Deplasarea atmosferă-alveole poate fi demonstrată deoarece legătura aeriană este păstrată.
- C Pătrunderea aerului în căile încă deschise este compatibilă cu modelul și observabilă prin deplasarea lui.
- D Compartimentele aeriene sunt păstrate explicit; nu reprezintă funcția de schimb cu sângele absentă în model.
- E Fără rețeaua capilară și sânge nu poate fi demonstrat schimbul alveolo-sangvin prin membrana respiratorie completă.
10.1 p
Într-un model pulmonar, contribuția tensiunii superficiale la recul este eliminată selectiv, iar proprietățile elastice ale țesutului sunt păstrate. Care concluzie respectă enumerarea mecanismelor de recul?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Rămâne componenta elastică tisulară, chiar dacă una dintre surse a fost eliminată.
- Eliminarea tensiunii superficiale lasă componenta elastică tisulară păstrată de ipoteză.
Capcanele
- a) Transportul gazelor prin hemoglobină nu este o forță mecanică de recul.
- b) Țesutul pulmonar contribuie la recul și expirație, nu doar la inspirație.
- c) Sunt două surse distincte, iar experimentul elimină doar una.
- e) Elasticitatea tisulară este distinctă de tensiunea superficială și este păstrată explicit.
- A Transportul gazelor prin hemoglobină nu este o forță mecanică de recul.
- B Țesutul pulmonar contribuie la recul și expirație, nu doar la inspirație.
- C Sunt două surse distincte, iar experimentul elimină doar una.
- D Eliminarea tensiunii superficiale lasă componenta elastică tisulară păstrată de ipoteză.
- E Elasticitatea tisulară este distinctă de tensiunea superficială și este păstrată explicit.
11.1 p
Într-o pauză fără flux de aer, cu glota deschisă, se măsoară simultan presiunile alveolară și pleurală față de atmosferă. Care asociere este compatibilă cu situația normală descrisă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Presiunea alveolară este atmosferică, iar cea pleurală rămâne subatmosferică.
- În repaus, fără flux și cu glota deschisă, presiunea alveolară este egală cu presiunea atmosferică, iar presiunea pleurală este subatmosferică.
Capcanele
- a) În pauza fără flux, presiunea din alveole este egală cu presiunea atmosferică, iar presiunea pleurală normală este mai mică decât aceasta.
- b) Egalitatea alveolară cu atmosfera nu face presiunea pleurală pozitivă.
- d) Glota deschisă egalizează presiunea alveolară cu presiunea atmosferică, nu și presiunea pleurală.
- A În pauza fără flux, presiunea din alveole este egală cu presiunea atmosferică, iar presiunea pleurală normală este mai mică decât aceasta.
- B Egalitatea alveolară cu atmosfera nu face presiunea pleurală pozitivă.
- C În repaus, fără flux și cu glota deschisă, presiunea alveolară este egală cu presiunea atmosferică, iar presiunea pleurală este subatmosferică.
- D Glota deschisă egalizează presiunea alveolară cu presiunea atmosferică, nu și presiunea pleurală.
12.1 p
Un ciclu respirator ilustrativ cu căi aeriene permeabile cuprinde o inspirație, o scurtă pauză fără flux cu glota deschisă și o expirație. Atmosfera este referința presiunii alveolare. Ce succesiune a semnelor explică schimbarea sensului fluxului?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Presiune negativă la intrare, nulă în pauză și pozitivă la ieșire.
- Fluxul inspirator cere o presiune alveolară mai mică decât presiunea atmosferică, pauza cere egalitatea celor două presiuni, iar fluxul expirator cere o presiune alveolară mai mare decât presiunea atmosferică.
Capcanele
- a) În pauză presiunea alveolară este nulă relativ, iar în fazele cu flux există gradient.
- b) Succesiunea inversează gradientele necesare intrării și ieșirii aerului.
- c) O presiune alveolară negativă față de atmosferă nu explică fluxul expirator descris.
- A În pauză presiunea alveolară este nulă relativ, iar în fazele cu flux există gradient.
- B Succesiunea inversează gradientele necesare intrării și ieșirii aerului.
- C O presiune alveolară negativă față de atmosferă nu explică fluxul expirator descris.
- D Fluxul inspirator cere o presiune alveolară mai mică decât presiunea atmosferică, pauza cere egalitatea celor două presiuni, iar fluxul expirator cere o presiune alveolară mai mare decât presiunea atmosferică.
13.1 p
Două aparate sunt folosite în medii cu presiuni atmosferice diferite. Fiecare aparat este adus la zero față de atmosfera locală. La fiecare subiect se face o pauză fără flux, cu glota deschisă. Ce înseamnă o indicație alveolară nulă la ambele aparate?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Fiecare presiune alveolară egalează propria atmosferă, fără egalitate absolută obligatorie între medii.
- Fiecare zero indică egalitate cu atmosfera la care aparatul propriu a fost etalonat.
Capcanele
- a) În pauza cu glota deschisă, valoarea nulă față de atmosferă este compatibilă cu presiunea din alveole.
- c) Zero relativ atmosferei nu înseamnă vid.
- d) Pauza fără flux reflectă egalitate de presiuni, nu eliminarea presiunii atmosferice.
- e) Atmosfere diferite pot da presiuni absolute alveolare diferite, deși indicațiile relative sunt zero.
- A În pauza cu glota deschisă, valoarea nulă față de atmosferă este compatibilă cu presiunea din alveole.
- B Fiecare zero indică egalitate cu atmosfera la care aparatul propriu a fost etalonat.
- C Zero relativ atmosferei nu înseamnă vid.
- D Pauza fără flux reflectă egalitate de presiuni, nu eliminarea presiunii atmosferice.
- E Atmosfere diferite pot da presiuni absolute alveolare diferite, deși indicațiile relative sunt zero.
14.1 p
Într-un ciclu ilustrativ, cantitățile de aer inspirat și expirat sunt aproximativ egale, dar analiza compoziției arată schimb de oxigen și dioxid de carbon cu sângele. Cum se interpretează aceste rezultate?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Echilibrul cantităților ventilate nu exclude modificarea compoziției prin schimbul cu sângele.
- Cantități ventilate aproximativ egale pot avea compoziții diferite datorită schimbului de gaze.
Capcanele
- b) Fluxul inspirator normal presupune presiune alveolară subatmosferică, nu nulă pe întreaga fază.
- c) Oxigenul părăsește aerul alveolar spre sânge, iar CO2 intră în alveole din sânge.
- d) Egalitatea aproximativă a volumelor ventilate nu impune conservarea compoziției gazoase.
- e) Schimbul alveolo-capilar coexistă cu ventilația dintre atmosferă și alveole.
- A Cantități ventilate aproximativ egale pot avea compoziții diferite datorită schimbului de gaze.
- B Fluxul inspirator normal presupune presiune alveolară subatmosferică, nu nulă pe întreaga fază.
- C Oxigenul părăsește aerul alveolar spre sânge, iar CO2 intră în alveole din sânge.
- D Egalitatea aproximativă a volumelor ventilate nu impune conservarea compoziției gazoase.
- E Schimbul alveolo-capilar coexistă cu ventilația dintre atmosferă și alveole.
15.1 p
Un dispozitiv înregistrează o presiune pleurală sub cea atmosferică, fără să măsoare presiunea alveolară. Căile respiratorii sunt deschise. Ce informație suplimentară este necesară pentru a stabili sensul curgerii aerului în acel moment?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Cum se compară presiunea alveolară cu presiunea atmosferică.
- Trebuie cunoscut raportul presiunii alveolare cu cea atmosferică.
Capcanele
- a) Localizarea pleurală este deja cunoscută și nu stabilește gradientul prin căile aeriene.
- b) Sucțiunea lichidului explică presiunea pleurală negativă, fără să determine sensul aerului în acel moment.
- c) Prezența lichidului pleural nu indică sensul curgerii aerului prin bronhii.
- d) Faptul că presiunea pleurală este sub atmosferică este deja dat și nu determină singur sensul aerului.
- A Localizarea pleurală este deja cunoscută și nu stabilește gradientul prin căile aeriene.
- B Sucțiunea lichidului explică presiunea pleurală negativă, fără să determine sensul aerului în acel moment.
- C Prezența lichidului pleural nu indică sensul curgerii aerului prin bronhii.
- D Faptul că presiunea pleurală este sub atmosferică este deja dat și nu determină singur sensul aerului.
- E Trebuie cunoscut raportul presiunii alveolare cu cea atmosferică.
Alte capitole
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la medicină?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la medicină.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.